44,521 matches
-
legislativă prevăzută de legea criticată are un scop distinct față de cea prevăzută de Codul de procedură fiscală. Aceasta este opțiunea legiuitorului, fiind în concordanță cu prevederile constituționale invocate. ... 33. Așadar, în ceea ce privește faptul că reglementarea criticată ar institui paralelisme legislative, Curtea reține că această reglementare nu se suprapune cu dispozițiile din Codul de procedură fiscală care să determine situații de incoerență și instabilitate legislativă, ci, mai degrabă, între cele două reglementări există un raport de la diferență specifică
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
constituțional. De aceea, sub acest aspect, excepția de neconstituționalitate trebuie respinsă ca inadmisibilă. ... 12. Având cuvântul în replică, reprezentantul convențional al autoarelor excepției de neconstituționalitate arată că, urmărind să acorde un beneficiu anumitor categorii de persoane, legiuitorul a ajuns să instituie o discriminare indirectă a operatorilor economici pe căile de transport rutier. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 13. Prin încheierile din 2 iulie 2020 și 20 mai 2020, pronunțate în dosarele nr. 264/39/2017/a1 și nr. 155/39/2018/a1
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 796 din 11 august 2022 Notă ... Aprobată prin ORDINUL nr. 1.981 din 4 august 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 796 din 11 august 2022. Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Prezenta procedură instituie o schemă de ajutor de minimis denumită „Sprijin prin granturi pentru investiții necesare capacităților de prestare de servicii pentru refacerea capacității de reziliență“ care se aplică în domeniile învățământ, sănătate, asistență socială și alte activități de servicii și este finanțată
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 4 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258399]
-
insolvenței, pe lângă citarea și comunicarea actelor de procedură prin Buletinul procedurilor de insolvență, se vor efectua și formalitățile de citare/comunicare prevăzute de dreptul comun în materie (Decizia nr. 782 din 4 noiembrie 2020, precitată, paragraful 12). ... 14. Așadar, legea instituie măsuri deosebite pentru ca părțile implicate în procedura insolvenței, respectiv debitorii și creditorii, să se bucure de o informare corectă a situației lor juridice, inclusiv prin notificarea potrivit regulilor de drept comun, astfel încât, ulterior deschiderii procedurii, aceștia să își
DECIZIA nr. 273 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258596]
-
circulație. ... 6. Dispozițiile art. 111 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, analizate prin raportare la art. 53 din Constituție, pot fi considerate ca având un scop legitim, și anume desfășurarea procesului penal și protejarea siguranței rutiere, instituind o măsură aplicabilă în cursul urmăririi penale și al judecății, adecvată in abstracto scopului legitim urmărit, nediscriminatorie și necesară într-o societate democratică, pentru protejarea valorilor statului de drept. O astfel de ingerință nu este însă proporțională cu cauza care
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituțional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relațiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislația secundară. Cu toate acestea, Constituția instituie prin art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3) competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție (în același sens sunt și Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
nr. 476 din 6 iulie 2011, conceptul de „nivel de trai decent“ nu este definit de Constituție. Mai mult, nici mijloacele de realizare a acestui obiectiv nu sunt prevăzute de Constituție, legiuitorul fiind chemat, în spiritul acestui text constituțional, să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva ordonanței procurorului de neurmărire/ netrimitere în judecată este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă accesul liber la justiție, statuând, în acest sens, că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
de Cătălin Dumitru într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că acestea instituie o excepție de la instituția perimării executării silite, în cazul executărilor prin poprire. Se susține, în acest sens, că obligația autorității legiuitoare este să asigure calitatea legislației, care trebuie să fie suficient de precisă și previzibilă, invocând în acest sens
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia susține, în esență, că este neconstituțională interpretarea dată de instanța de judecată prevederilor legale criticate, în sensul că acestea instituie o excepție de la instituția perimării executării silite, în cazul executărilor prin poprire. Se arată că este neconstituțională acea interpretare jurisprudențială conform căreia executarea silită prin poprire este exclusă de plano de la sancțiunea perimării, fapt ce ar scuti instanțele
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
Curtea reține că, potrivit art. 390 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, textul de lege criticat în prezenta cauză, dispozițiile art. 387 și 389 nu se aplică în cazurile când legea încuviințează executarea fără somație. Art. 387 instituie regula începerii executării silite numai după comunicarea, către debitor, a unei somații, iar art. 389 instituie condițiile în care executarea se perimă de drept, respectiv în cazul în care creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
de lege criticat în prezenta cauză, dispozițiile art. 387 și 389 nu se aplică în cazurile când legea încuviințează executarea fără somație. Art. 387 instituie regula începerii executării silite numai după comunicarea, către debitor, a unei somații, iar art. 389 instituie condițiile în care executarea se perimă de drept, respectiv în cazul în care creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire. Astfel, din coroborarea celor
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
Constituție, în măsura în care lit. a) reglementează situația de excepție a exigibilității taxei pentru livrări de bunuri și prestări de servicii de la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator, fără a specifica dacă instituie și obligația achitării/încasării efective a avansului, iar lit. b) reglementează exigibilitatea taxei de la data încasării avansului, pentru plățile efectuate în avans înainte de a interveni faptul generator. În acest context se arată că, pe parcursul procesual al speței, atât
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
nos distinguere debemus. Cu alte cuvinte, generalitatea formulării unui text legal conduce la generalitatea aplicării lui, fără a se introduce distincții pe care textul respectiv nu le conține. În final, se apreciază că este fără putință de tăgadă că excepțiile instituite prin art. 134^2 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 571/2003 sunt distincte. În contextul criticilor de neconstituționalitate se menționează jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia normelor constituționale invocate în susținerea acesteia
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
de Natalia Răducu și de Mihai Coandă în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri întemeiate pe Legea nr. 341/2004. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile criticate sunt în totală contradicție cu normele instituite de art. 4 și 5 din Legea nr. 341/2004, în ceea ce privește algoritmul de calcul al indemnizației reparatorii instituite de art. 4 alin. (2) din aceeași lege, ceea ce contravine dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile criticate sunt în totală contradicție cu normele instituite de art. 4 și 5 din Legea nr. 341/2004, în ceea ce privește algoritmul de calcul al indemnizației reparatorii instituite de art. 4 alin. (2) din aceeași lege, ceea ce contravine dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ... 10. Astfel, se susține că, deși din conținutul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, se
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente. În acest context, Curtea a reținut că legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor atât prin reglementarea
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente. În acest context, Curtea a reținut că legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
lor. ... 24. Referitor la invocarea art. 53 din Constituție, Curtea a reținut că drepturile a căror plată nu s-a acordat prin dispozițiile de lege criticate fac parte dintr-un ansamblu de măsuri pe care Legea nr. 341/2004 le-a instituit în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. În ceea ce privește prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
27. Prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, paragraful 38, referitor la criticile de neconstituționalitate raportate la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, Curtea a decis că dispozițiile de lege prin care se plafonează anumite indemnizații instituite de Legea nr. 341/2004 nu pot conduce la încălcarea principiilor statului de drept sau ale legalității și supremației Constituției, aceste indemnizații nefiind drepturi fundamentale. ... 28. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, prin Decizia nr. 228 din 16 aprilie
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
din 03.02.2011 emisă de Tribunalul București“. De asemenea, anexa nr. 8.18 cuprinde un tabel prin care sunt evidențiate locul unde este situat terenul și caracteristicile tehnice ale terenului (tarlaua, parcela, categoria de folosință și suprafața). ... 33. Curtea observă, totodată, că, instituind regula scăderii din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor suprafețe de teren, în temeiul unei hotărâri judecătorești precis individualizate, titlul anexei menționate echivalează cu o ipoteză normativă cu caracter de noutate, iar în cuprinsul Legii
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
domeniul privat al comunei Balotești și în administrarea consiliului local în vederea aplicării art. 36 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare“, introduse prin art. I pct. 9 din legea dedusă controlului de constituționalitate, se instituie o soluție normativă care presupune un transfer interdomenial de bunuri imobile (din domeniul public al statului în domeniul privat al comunelor/orașelor), cu schimbarea titularului dreptului, precum și un transfer al dreptului de administrare a acestor bunuri (din administrarea unităților și
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
precum și cele aferente construcțiilor proprietatea unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare trec în domeniul privat al statului și în administrarea unităților și instituțiilor de drept public și de utilitate publică de cercetare-dezvoltare, conform anexelor nr. 7, 7.1-7.19.“ ... 46. Or, legiuitorul instituie o soluție normativă diferită, în raport cu normele existente în fondul activ al legislației, fără a fi justificate adoptarea acesteia și instituirea unui regim juridic diferit în privința bunurilor vizate. Analizând expunerea de motive, Curtea constată că aceasta se referă
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
al comunei, legiuitorul se abate astfel și de la regulile specifice privind „Trecerea bunurilor în domeniul privat“, stabilite prin capitolul II din partea a V-a a Codului administrativ. Codul administrativ nu reglementează cu privire la o asemenea ipoteză, ci instituie doar posibilitatea trecerii unui bun din domeniul public în domeniul privat al aceluiași titular al dreptului de proprietate (statul sau unitățile administrativ-teritoriale), potrivit art. 361 din acest act normativ, stabilind imperativ prezentarea unei justificări temeinice a încetării uzului sau interesului
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]