6,665 matches
-
în combinație cu motivarea performanței școlare. tc "" 3.2. Factori care determină investițiile parentale în educația copiilortc "3.2. Factori care determină investițiile parentale în educația copiilor" Teoretizările de mai sus sunt mai degrabă deterministe, modelul influenței mediului socioeconomic asupra instrucției copilului fiind unul mecanic sau al unui transfer direct de resurse între generații. Teoriile elaborate în cheie economică, cum sunt cele ale școlii capitalului uman sau ale managementului parental, încearcă să arunce lumină și asupra deciziilor părinților de alocare a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
studii sunt determinate de mărimea veniturilor familiei (Steelman, Powell, 1991). O întrebare care se poate pune este dacă mărimea resurselor afectează direct investițiile în educație sau dacă impactul acestei variabile este mediat prin alte covariate ale poziției sociale (nivel de instrucție al părinților, rezultate școlare anterioare etc.), astfel încât, atunci când se pune problema continuării sau încheierii carierei școlare la finalizarea studiilor medii, întregul impact al poziției sociale să se transforme în inegalități școlare, deciziile privind cariera fiind astfel aparent dependente doar de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nu există studii concludente în această chestiune, mai ales din cauza complicațiilor metodologice, cercetările realizate până acum tind să susțină cea de-a doua explicație, preferințele nefiind o variabilă care să explice satisfăcător diferențele din investițiile în educația copiilor. Nivelul de instrucție al părinților. În Japonia, cu cât sporește numărul de ani de studiu ai părinților (atât ai mamei, cât și ai tatălui), cu atât sporește și apelul la educație paralelă pentru copii (Stevenson, Baker, 1992). Steelman și Powell (1991) constată, de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
paralelă pentru copii (Stevenson, Baker, 1992). Steelman și Powell (1991) constată, de asemenea, o relație pozitivă a acestei variabile cu asumarea responsabilității finanțării studiilor copiilor. Ei formulează două explicații complementare. Pe de o parte, cei care au un nivel de instrucție ridicat au beneficiat și ei de sprijinul părinților, astfel încât apreciază mai bine importanța acestui ajutor. Pe de altă parte, cei care au dobândit un nivel de instrucție ridicat au aspirații educaționale înalte pentru copiii lor, ceea ce determină o mai mare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
două explicații complementare. Pe de o parte, cei care au un nivel de instrucție ridicat au beneficiat și ei de sprijinul părinților, astfel încât apreciază mai bine importanța acestui ajutor. Pe de altă parte, cei care au dobândit un nivel de instrucție ridicat au aspirații educaționale înalte pentru copiii lor, ceea ce determină o mai mare acceptare și asumare a responsabilităților față de instrucția acestora (Steelman, Powell, 1991). O a treia interpretare posibilă, ignorată, se pare, de cei doi sociologi americani, este că persoanele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sprijinul părinților, astfel încât apreciază mai bine importanța acestui ajutor. Pe de altă parte, cei care au dobândit un nivel de instrucție ridicat au aspirații educaționale înalte pentru copiii lor, ceea ce determină o mai mare acceptare și asumare a responsabilităților față de instrucția acestora (Steelman, Powell, 1991). O a treia interpretare posibilă, ignorată, se pare, de cei doi sociologi americani, este că persoanele cu un nivel de instrucție ridicat au venituri de asemenea ridicate, astfel încât posibilitățile de finanțare a educației copiilor sunt reale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
înalte pentru copiii lor, ceea ce determină o mai mare acceptare și asumare a responsabilităților față de instrucția acestora (Steelman, Powell, 1991). O a treia interpretare posibilă, ignorată, se pare, de cei doi sociologi americani, este că persoanele cu un nivel de instrucție ridicat au venituri de asemenea ridicate, astfel încât posibilitățile de finanțare a educației copiilor sunt reale, iar asumarea responsabilității pentru acoperirea acestor costuri devine o consecință normală, cum la fel este normal ca aceia care n-au bani să încerce să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a educației copiilor sunt reale, iar asumarea responsabilității pentru acoperirea acestor costuri devine o consecință normală, cum la fel este normal ca aceia care n-au bani să încerce să găsească resurse alternative. Potrivit acestei ipoteze, relația dintre nivelul de instrucție al părinților și probabilitatea investiției în educația paralelă ar trebui să se anuleze la controlul prin venituri. Abilitățile copilului. Potrivit formulei beckeriene a investiției părinților în capitalul uman al copiilor, abilitățile copiilor constituie un factor important în deciziile privind alocarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu ambii părinți, chiar dacă în analiză se controlează resursele socioeconomice (PISA, 2000). Același studiu a arătat importanța interacțiunii dintre părinți și copii, dar și dintre părinți și școală. Rezultatele au încurajat căutarea de politici care să stimuleze implicarea părinților în instrucția copiilor lor și comunicarea dintre ei și școli. Capitalul social extrafamilial poate fi găsit în relațiile dintre părinți, în închiderea relațiilor dintre copii și părinți - părinții unor copii care sunt prieteni sunt la rândul lor prieteni - și în relațiile dintre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lor. Studiul i-a interesat mai ales pe cercetătorii interacționiști, fiind concentrat pe dinamica micro de la nivelul claselor școlare. Schaeffer (1986) menționează un experiment care a confirmat rezultatele studiului privitor la efectul de expectanță a profesorului într-o tabără de instrucție a armatei israeliene: recruții care fuseseră etichetați, iar aleatoriu, ca având un mare potențial au învățat, într-adevăr, mai mult decât colegii lor. Soldații respectivi au dezvoltat, în plus, o atitudine mai favorabilă față de cursul de instruire militară în care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la disciplinele care presupun lectură. Cauza probabilă este interesul mai mare al fetelor pentru citit, dar și unele obiceiuri de învățare specifice. • Toate studiile din ultimii ani au constatat faptul că șansele școlare sunt corelate pozitiv cu ocupația, nivelul de instrucție sau stilurile de consum cultural ale părinților. Aceasta ridică probleme serioase de justiție socială. • Impactul inegalității sociale nu este identic în toate sistemele școlare, unele națiuni, cum sunt cele din Asia de Sud-Est, reușind să atenueze efectul inegalitar al distribuției neomogene a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în educația fetelor decât a băieților -, venituri, numărul de frați și ordinea nașterii - investițiile sunt cu atât mai mici cu cât numărul de frați este mai mare, dar cei născuți mai târziu beneficiază de un sprijin mai consistent -, nivelul de instrucție al părinților și abilitățile copilului, care prezic performanțele și beneficiile viitoare. • Un alt set de teorii atribuie cauzele succesului sau eșecului școlar variabilelor culturale: aspirații, motivații și atitudini. Deciziile privind școlaritatea depind de caracteristicile culturale, care sunt socializate și sunt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
interesantă de fenomene sociale omniprezente, problematice, dar despre care nu se vorbește mai deloc 1. Evident, nu pentru că nu ar avea importanță, ci pentru că simplul fapt al apelului din partea unui număr impresionant de copii și părinți la forme neinstituționalizate de instrucție pare a pune serios sub semnul întrebării presupozițiile care ghidează înțelegerea învățământului din România. Când se discută despre acest fenomen, locutorii dau dovadă evidentă de o reprezentare mistificată a fenomenului, iar luările lor de poziții sunt orientate mai degrabă către
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Apelul elevilor la meditații este explicat, pe de o parte, prin utilitatea pe care o dobândesc aceștia din educație și, pe de altă parte, prin poziția de monopol și lipsa de monitorizare în care se află profesorii în ceea ce privește oferta de instrucție. Mai concret, dincolo de situațiile în care elevii solicită un plus de instrucție din cauza precarității abilităților și/sau efortului personal, în țările în curs de dezvoltare profesorii alterează adeseori calitatea procesului didactic 1 oficial, scăzând beneficiul pe care îl obțin elevii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pe care o dobândesc aceștia din educație și, pe de altă parte, prin poziția de monopol și lipsa de monitorizare în care se află profesorii în ceea ce privește oferta de instrucție. Mai concret, dincolo de situațiile în care elevii solicită un plus de instrucție din cauza precarității abilităților și/sau efortului personal, în țările în curs de dezvoltare profesorii alterează adeseori calitatea procesului didactic 1 oficial, scăzând beneficiul pe care îl obțin elevii din participarea la cursurile formale și forțându-i astfel să apeleze la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
parte. Abilitățile copiilor, aptitudinile lor școlare ar determina eficiența acestor investiții sau, cel puțin, ele orientează așteptările părinților cu privire la rentabilitatea lor prin extrapolarea experiențelor anterioare. În ceea ce privește educația paralelă, variația probabilității apelului la aceasta depinde de funcția atribuită formei respective de instrucție în raport cu rezultatele școlare. Dacă meditațiile au un rol compensator, atunci este de așteptat ca relația să fie nulă, sau chiar inversă. În schimb, dacă meditațiile sunt văzute ca un mijloc de a maximiza șansele școlare, este de așteptat ca asocierea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
liceelor au o tendință mai mare decât ceilalți de a apela la educația paralelă (Stevenson, Baker, 1992). Aceasta ilustrează, pe de altă parte, rolul puternic al educației paralele în cadrul mecanismelor reproductive. În schimb, o cercetare despre opiniile privind sprijinul pentru instrucția superioară a copiilor din SUA constată o relație aparent inversă: părinții sunt mai dispuși să facă datorii pentru studiile superioare ale copiilor când aceștia au rezultate școlare slabe. Interpretarea acestui rezultat poate fi aceeași ca și în cazul diferenței surprinzătoare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
strategie instituționalizată de a depăși riscurile școlare ale sistemului de promovare prin examene, fiind astfel determinate direct de iminența acestor examene. Variabilele cu care am măsurat factorii incluși în propozițiile conjecturale de mai sus au fost: - resursele familiei: nivelul de instrucție al tatălui - codificat dummy (1 - studii superioare) -, veniturile familiei în luna anterioară și numărul de membri ai familiei; - rezultatele școlare ale elevului: media generală pe anul de studiu anterior - aspirațiile școlare ale elevului: nivelul de instrucție dorit de elev transformat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
resursele familiei: nivelul de instrucție al tatălui - codificat dummy (1 - studii superioare) -, veniturile familiei în luna anterioară și numărul de membri ai familiei; - rezultatele școlare ale elevului: media generală pe anul de studiu anterior - aspirațiile școlare ale elevului: nivelul de instrucție dorit de elev transformat în categorii dummy; - șansele școlare ale elevului: genul elevului, mediul de proveniență, ambele codificate dummy (1 - băiat, 1 - urban), timpul petrecut de elev zilnic pentru pregătirea lecțiilor (ore) și timpul petrecut de părinți pentru supravegherea lecțiilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
părinților în activitatea școlară a elevilor, mai ales pe latura de monitorizare. Notele acordate de dascăli, în schimb, trebuie să fie rezultatul unor evaluări cât mai operaționale, transparente, fiind necesară, de asemenea, comunicarea acestora către părinți. Rezumattc "Rezumat" • Meditațiile - sau instrucția furnizată prin mecanisme ale educației paralele - constituie un fenomen universal, cu cea mai mare incidență în țările asiatice, dar cu incidență în creștere și în țările europene sau în SUA. • Teoriile interpretează meditațiile fie din perspectiva ofertei, ca tranzacții corupte
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
deopotrivă, ceea ce le separă. În cetatea ideală cunoașterea constituie miezul societalului. „Educația ocupă o poziție de prim-plan. Ea rămâne decisivă pentru formarea gardienilor în condițiile în care exercițiul puterii nu admite amatorismul. Accesul la magistraturi este condiționat de o instrucție riguroasă, îndelungată, astfel încât să permită selecția celor mai buni.” Cum adevărata cunoaștere nu stă la îndemâna mulțimilor, acestea au nevoie de un lider care să-i îndrume. Acesta trebuie să fie în posesia unei cunoașteri care să-i permită accesul la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
3. Aptitudinile de grup și aptitudinile complexe 76 4. Copiii dotați intelectual și caracteristicile lor 80 4.1. Încercări de definire 81 4.2. Identificarea copiilor dotați în școală 82 4.3. Caracteristicile elevilor dotați și talentați 84 4.4. Instrucția accelerată: pro și contra 85 4.5. Recomandări pentru profesori 86 Capitolul IV Metode de cunoaștere a elevilor Ă Cornel Havârneanu 88 1. Necesitatea și dificultățile cunoașterii psihologice a elevilor 88 2. Metode de cunoaștere 91 3. De la evaluarea psihometrică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
spune că este o „știință auxiliară” pentru pedagogie. Pedagogia se sprijină pe mai multe științe, așa cum a reieșit din cele amintite mai sus. Dintre toate, psihologia este cea mai importantă, întrucât cele mai dificile probleme din punct de vedere al instrucției și educației sunt cele ale dezvoltării psihicului. O altă știință cu care trebuie să colaboreze psihologul, când cercetează învățământul, este sociologia. În adevăr, instruirea se face cu mari grupuri de școlari Ă clasele. Ca urmare apar fenomene sociale Ă se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
adesea plictisiți, răspund într-un mod nonconformist, poate chiar ironic, oferind impresia că sunt necooperanți. Să ne amintim că două dintre geniile omenirii, A. Einstein și T.A. Edison, au fost considerați elevi foarte slabi de către profesorii lor. 4.4. Instrucția acceleratăă: pro și contratc "4.4. Instrucția accelerat\\: pro [i contra" Copiii dotați și talentați, fie ei divergenți sau convergenți din punct de vedere al gândirii, reprezintă o probă de foc pentru capacitatea și ingeniozitatea profesorului. Deși trebuie să abordeze
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poate chiar ironic, oferind impresia că sunt necooperanți. Să ne amintim că două dintre geniile omenirii, A. Einstein și T.A. Edison, au fost considerați elevi foarte slabi de către profesorii lor. 4.4. Instrucția acceleratăă: pro și contratc "4.4. Instrucția accelerat\\: pro [i contra" Copiii dotați și talentați, fie ei divergenți sau convergenți din punct de vedere al gândirii, reprezintă o probă de foc pentru capacitatea și ingeniozitatea profesorului. Deși trebuie să abordeze clasa ca un întreg, el se află
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]