4,971 matches
-
de ordinul sutelor sau chiar al miilor. Valorile ocupă, apoi, un loc mai central în configurația personalității umane și ghidează deopotrivă atitudinile, judecățile și acțiunile noastre; într-un anume sens, valorile se exprimă în atitudini. Atitudinile apar astfel ca fiind instrumentale, față de valori. Plasate mai în centrul sistemului motivațional, valorile determină și asigură direct procesele de apărare și manifestare a eului, stima de sine. Conținutul atitudinilor este legat de aceste mecanisme doar mijlocit. De asemenea, atitudinile nu sunt prin ele însele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
variate. Nu putem stabili o corespondență punct cu punct între valorile, motivele umane și planul pragmatic al adaptării, conservării biologice sau al intereselor economico-sociale restrânse. Unele valori - chiar în afara celor ce transcriu mai rafinat interese fundamentale - nu sunt numai valori instrumentale; ele au statut de valori terminale, valori-scop, se bucură de autonomie funcțională. Trebuie să realizăm o fermă distincție între aspectul genetic și cel funcțional și în cazul axiologicului: valorile au apărut cauzate fiind de nevoile practice, de activitatea umană în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
psihosociologie, pentru că în epoca postmodernă oamenii înșiși, la scară statistică, și în primul rând în cultura euroamericană, se conduc în mai mare măsură potrivit unor asemenea crezuri. Numeroase cercetări de psihologie socială arată cum accentul s-a deplasat de la nevoile instrumentale la cele expresive și de la sinele instituțional la cel intim, spontan, lucru recunoscut implicit și într-o recentă carte de psihologie comportamentivist-cognitivistă (Mynatt și Doherty, 2002). Or, aceste constatări venite din câmpul psihologiei și psihologiei sociale sunt aproape în raport
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
iar cel de „Atitudini”, „Evaluând lumea socială”. Această funcție generală de filtrare preferențială a fost specificată în modalități mai concrete, cel mai des citat autor pe această problematică fiind Daniel Katz (1960), care decelează patru funcții principale ale atitudinii: cognitivă, instrumentală, expresivă și de apărare a eului. Funcția cognitivă presupune că atitudinea determină o atenție și procesare diferențiată a informațiilor ce vin din lumea exterioară sau din cea interioară a indivizilor. Expunerea selectivă - foamea de informații ce sunt consonante cu o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trebuie avut în vedere nu doar efectul componentei cognitive a atitudinii în filtrare, ci și ordonarea și evaluarea ca atare: „favorabil/nefavorabil”, „bun/rău” etc. determină ele însele un tratament diferit în atenție, memorie, accesibilitate și gândire în general. Funcția instrumentală presupune că noi suntem sau nu suntem de acord cu anumite obiecte, persoane, grupuri, instituții, situații, idei și evenimente pe baza intereselor noastre personale. Distingem aici două laturi: funcția utilitară propriu-zisă, atunci când prin afișarea, concretizarea unei atitudini în opinie sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Profilurile atitudinale și funcțiile acestora cunosc o variabilitate intraculturală, în interiorul aceleiași culturi ele fiind diferite potrivit unor criterii ca școlaritate, sex, status social, precum și una interculturală. Din acest ultim punct de vedere, s-a constatat că în societățile „individualiste” funcția instrumentală este centrată pe interese strict personale, în vreme ce, în cele „colectiviste”, are relief cea de adaptare și solidaritate socială. Ipoteza a fost testată destul de ingenios, cercetătorii procedând la o analiză de conținut a reclamelor din SUA („individualistă”) și Coreea de Sud („colectivistă”). În
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
le exprimă cei mici (și nu numai), de genul „numai prin muncă reușești”, „românii sunt buni”, nu au o acoperire conștientă și nu pot fi argumentate solid. Ele s-au format prin mecanismul recompensei și pedepsei, altfel spus, al condiționării instrumentale. Aprobarea și recompensa înseamnă obiecte și servicii palpabile, dar și un zâmbet sau alte expresii faciale ale persoanelor semnificative înseamnă mult. În considerabilă măsură, atitudinea pozitivă față de școală sau muncă are la bază principiul întăririi operante prin recompense, chiar dacă în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pierderi de vieți omenești și, de asemenea, în cele care au ieșit victorioase. Pentru situația din urmă, o explicație ar fi aceea că angajarea colectivă în violență și recompensa față de un atare comportament furnizează cetățenilor puternice mesaje încurajatoare privind valoarea instrumentală a violenței (Archer și Gartner, 1984). Ideea că o serie de particularități ale macrocontextelor socioculturale sunt responsabile de diferențele marcante în rata omuciderilor sau a altor acte antisociale ne este ilustrată și de următorul exemplu: politicieni și oameni de rând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
condițiile în care ea este acceptabilă. La oșeni, spre pildă, rareori actele de violență sunt îndreptate împotriva străinilor de zonă, a non-oșenilor, ele consumându-se între membrii comunităților, având ca suport și un anumit spirit de vendetă. 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficiitc " 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficii" După cum vom vedea imediat în prezentul capitol, conduitele agresive sunt induse motivațional și prin crearea la indivizi a unei stări de mânie și furie. Cât din această stare este de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
oșeni, spre pildă, rareori actele de violență sunt îndreptate împotriva străinilor de zonă, a non-oșenilor, ele consumându-se între membrii comunităților, având ca suport și un anumit spirit de vendetă. 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficiitc " 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficii" După cum vom vedea imediat în prezentul capitol, conduitele agresive sunt induse motivațional și prin crearea la indivizi a unei stări de mânie și furie. Cât din această stare este de origine biologică și cât învățat este greu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
spontane, iar la cealaltă comportamente antisociale calculate până la cele mai mici detalii. La acest al doilea pol se grupează acele acte agresive care urmăresc lezarea unor persoane sau grupuri în vederea atingerii unor scopuri practice, ele fiind subsumate conceptului de agresivitate instrumentală. În asemenea cazuri, nu mânia provocată de cineva determină reacția de violență, ci pur și simplu faptul că prin agresare se obține un beneficiu. Diferite sporturi sunt exemple ilustrative, dar și actele propriu-zis antisociale, cum sunt furturile, escrocheriile, crimele comandate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de cineva determină reacția de violență, ci pur și simplu faptul că prin agresare se obține un beneficiu. Diferite sporturi sunt exemple ilustrative, dar și actele propriu-zis antisociale, cum sunt furturile, escrocheriile, crimele comandate etc. O formă particulară de agresivitate instrumentală este cea numită de Levine și Campbell (1972) conflict realist de grup. Aceasta se întâmplă atunci când grupuri sociale de mai mică sau mai mare întindere sunt în competiție pentru o resursă de existență limitată (teritoriu, locuri de muncă etc.). Experiența
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Europa postcomunistă, s-a vădit a fi mai folositor liderilor (indiferent dacă ipocriți sau autentici) decât cetățenilor de rând (Iluț, 1995b). 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplătc " 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă" Oarecum în contrast cu agresivitatea instrumentală este cea numită ostilă, al cărei scop nu este obținerea de beneficii concrete de către agresor, ci doar producerea de suferință victimei. Suntem aici, probabil, mai aproape de o pornire spontană spre violență, poate una instinctivă, dar în orice caz saturată de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în orice caz saturată de emoțional-afectiv; de aceea ea mai este numită în literatura de specialitate și afectivă. Mai nou, aceeași literatură operează distincția dintre agresivitatea gândită (calculată) și cea negândită. Distincția este importantă, deoarece studiile arată că inclusiv agresivitatea instrumentală poate deveni în timp automată (nedeliberată), iar cea afectivă, în multe ocazii, este concretizată în proceduri bine calculate. Ca și în cazul altor manifestări umane, aceste tipuri de agresivitate sunt mai mult ideale, în sens weberian, ele găsindu-se rar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
calculate. Ca și în cazul altor manifestări umane, aceste tipuri de agresivitate sunt mai mult ideale, în sens weberian, ele găsindu-se rar în stare pură în viața concretă. Mai mult, se poate considera că, în fond, orice agresivitate este instrumentală deoarece, într-un fel sau altul (descărcare emoțională, stimă de sine, control social, justiție socială etc.) servește individul sau colectivitatea. În analiza teoretică și didactică, precum și în politicile sociale și în câmpul aplicațional în general, având conștiința relativității clasificărilor, este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În numeroase împrejurări, indivizii sau grupurile sociale, în lipsa unor informații ferme, atribuie intenționalitate sau nu unor comportamente de tip agresiv doar pe baza unor date vagi și, prin urmare, determină sau nu replici agresive. Cea mai mare parte a agresivității instrumentale nu este considerată totuși antisocială, ci prosocială. Sancțiunile aplicate de părinți copiilor, prinderea și pedepsirea răufăcătorilor, răspunsul armat la provocări din exterior, numeroasele competiții sportive ce presupun și agresivitate fizică sunt încurajate de societate. De fapt, pentru a stabili dacă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
descrierea și predicția comportamentului agresiv. Persoanele de tip A nu numai că reacționează cu violență supradimensionată la acte minore de provocare (intenționată sau nu), dar sunt înclinate în mai mare măsură decât cele de tip B să inițieze agresivitate atât instrumentală, cât și ostilă. Totuși, și aici se vede cum anumite trăsături de personalitate se manifestă în funcție de situație și de caracteristicile celui cu care se interacționează. Într-un studiu, R. Baron (1989) a rugat un grup mare de manageri să indice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un caracter mai formal și de multe ori persoanele nu se cunosc nemijlocit. Deși există un interes comun, scopurile personale de bază sunt altele. Prin grupurile secundare se satisfac nevoile specifice, pragmatice, și, de aceea, ele pot fi numite și instrumentale. De exemplu, asociațiile studențești sau de alt gen nu presupun relații „față în față” și nu implică scopuri personale durabile pentru indivizii concreți. Este și cazul marilor întreprinderi, al organizațiilor în general. Pe plan social mai larg, disocierea grupuri primare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupurilor sau cu efecte mai puțin semnificative. Și, bineînțeles, cu rare excepții, grupurile sunt puternic marcate de mediul în care funcționează. Sintetizând aceste constatări, se poate vorbi despre trei mari dimensiuni ale grupurilor (vezi, pe larg, Neculau, 2003): a) dimensiunea instrumentală, ce desemnează totalitatea structurilor și activităților care conduc la performanță de grup și care au fost redate în secvențele dedicate parametrilor și caracteristicilor, tipurilor de acțiuni, comunicări și performanțe; b) dimensiunea relațională, care concentrează în mod deosebit aspectul socioafectiv, raporturile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și mișcările sociale organizate (reformatoare și revoluționare). Diferitele forme ale comportamentului colectiv pot fi clasificate, în funcție de natura scopurilor, pe mai multe dimensiuni: de la spontane la conștiente (structurate); de la obiective de scurtă durată la cele pe termen lung; de la expresive la instrumentale. Astfel, este clar că isteriile de masă sunt spontane, expresive și pe termen scurt, iar revoluțiile sunt deliberative (conștiente și structurate), instrumentale și pe termen lung. Într-o foarte documentată lucrare, dedicată în exclusivitate acțiunii sociale și unde se analizează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de la spontane la conștiente (structurate); de la obiective de scurtă durată la cele pe termen lung; de la expresive la instrumentale. Astfel, este clar că isteriile de masă sunt spontane, expresive și pe termen scurt, iar revoluțiile sunt deliberative (conștiente și structurate), instrumentale și pe termen lung. Într-o foarte documentată lucrare, dedicată în exclusivitate acțiunii sociale și unde se analizează și acțiunea virtuală petrecută în spațiul cibernetic (cyberspace), sociologul clujean Achim Mihu (2002) operează distincția dintre acțiunea colectivă și acțiunile de tip
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
material exhaustiv aceste multiple nuanțări în ideea dezvoltării unor metodologii de graniță necesare unui educator modern; cea de-a doua ar privi necesitatea găsirii elementelor comune tuturor acestor dezvoltări terminologice, în încercarea de a construi o definiție unică, pe principii instrumentale. Este evident că ambele tentații conduc spre posibile capcane; însă dacă lucrurile stau în acest fel, ce soluție putem găsi? În cadrul acestei lucrări am preferat, în special, ariile de cercetare din interiorul psihologiei sociale, psihologiei organizaționale și, desigur, pedagogiei (în ceea ce privește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
regăsește mai greu în interiorul paginilor destinate comunicării, fiind nemanifestă, percepută mai degrabă ca o necesitate interioară decât ca un fenomen concret. În fapt, ceea ce deosebim ca o contradicție la aceste două direcții reprezintă doar intersectarea a două planuri: primul, cel instrumental, oferă un cadru structurat și coerent al utilizării comunicării; cel de-al doilea, cel de investigație și analiză, aduce în atenție dinamica procesului de comunicare ca atare. În ceea ce ne privește, considerăm această intersecție a planurilor drept un element de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de complementaritate tocmai ținând cont de adresabilitatea lor diferită; iată perspectiva din care vom examina în continuare matricea, în care vom integra câteva dintre modurile de definire a comunicării. În multe dintre capitolele rezervate domeniului se preferă primul plan, cel instrumental, rezultatul fiind o definiție directă și focalizată a comunicării; spre exemplu, „comunicarea este un proces în care oamenii își împărtășesc informații, idei și sentimente” (Hybels, Weaver, 1986, p. 6), „comunicarea este procesul prin care o parte (numită emițător) transmite informații
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sunt cuprinse în comunicare” (Longenecker, 1969, p. 492). Definirea comunicării în special din perspectiva mesajului însuși, nu a celui care transmite sau care primește mesajul (deși, implicit, se face apel și la aceștia), prefigurată de către autorul citat, constituie o viziune instrumentală pe care, de altfel, o împărtășim. Merită menționată și modalitatea de definire la care apelează Luthans; acesta, referindu-se la comportamentul de comunicare, face un inventar util pentru o definiție a comunicării ca atare: el vorbește despre includerea tuturor aspectelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]