4,097 matches
-
de catalizator al conturării și consolidării uneia dintre cele mai originale căi de înnoire a prozei contemporane. Proza lui este rafinată, ludic-livrescă, ironică și burlescă, nu fără a dezvălui și o componentă nostalgică și sentimentală, ținută sub control de preeminența intelectului și a viziunii estete. Ilustrând pregnant fenomenul de amestec și destrămare a genurilor și speciilor literare, înlocuind gravitatea convențională cu farsa (farsă cu o gravitate subiacentă, neconvențională), literatura lui S. subminează deliberat iluzia reprezentării, demontând sau utilizând ironic convențiile tradițional
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
unui „obiect al gândirii”, ideile se opun prin aceasta reprezentărilor sensibile, care sunt imaginile mintale. După originea lor, ideile pot fi extrase din experiență, considerată ca o formă de cunoaștere directă, obiectivă, a realității exterioare, sau pot fi produse ale intelectului, fapt care, În acest caz, le situează În afara experienței. Orice idee cuprinde două aspecte: o cunoștință despre ceva și o valoare care Însoțește și susține cunoștința respectivă. Ideile pot fi expresia unor reflecții despre lucrurile din realitatea empirică, sau pot
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
expresia unor reflecții despre lucrurile din realitatea empirică, sau pot fi rezultatul intelectual al reflecției subiectului asupra lui Însuși. Fiindcă În unele situații ideile sunt elaborări ale rațiunii cunoscătoare, Încă de la Socrate, filosofii acceptă că sursa acestora se află În interiorul intelectului, care le construiește și le ordonează În conformitate cu principiile rațiunii. După forma și conținutul lor valoric, ideile sunt de mai multe tipuri: aă Ideile științifice rezultă din cunoașterea imediată a lucrurilor din realitatea externă, de regulă prin observație sau experiment. Ele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conținutul lor valoric, ideile sunt de mai multe tipuri: aă Ideile științifice rezultă din cunoașterea imediată a lucrurilor din realitatea externă, de regulă prin observație sau experiment. Ele exprimă natura obiectelor sau a fenomenelor naturale direct accesibile și imediat inteligibile intelectului nostru. Ele sunt idei pozitive, certe, desprinse din experiență. bă Ideile estetice sunt expresia cunoașterii sensibile a frumosului și se formează prin contactul sau Întâlnirea cu operele de artă. Ele au o mare Încărcătură emoțională, trezind În noi sentimente legate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
adesea destul de confuze ca structură și formulare, ele fiind, de cele mai multe ori, mai puțin idei și mai mult convingeri. Dacă analizăm grupele de idei mai sus enumerate, vom remarca polimorfismul acestora. Noțiunea de idee se raportează În primul rând la intelect. Acest fapt presupune, În mod obligatoriu, ca ele să fie produsul intelectului și, prin urmare, să aibă un caracter obiectiv, specific rațiunii. Natura obiectului sau a categoriei de obiecte pe care le cuprind și le exprimă ideile sunt Însă extrem de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai puțin idei și mai mult convingeri. Dacă analizăm grupele de idei mai sus enumerate, vom remarca polimorfismul acestora. Noțiunea de idee se raportează În primul rând la intelect. Acest fapt presupune, În mod obligatoriu, ca ele să fie produsul intelectului și, prin urmare, să aibă un caracter obiectiv, specific rațiunii. Natura obiectului sau a categoriei de obiecte pe care le cuprind și le exprimă ideile sunt Însă extrem de diferite Într-un ele. Multe dintre aceste idei presupun și o componentă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nu presupune numai un „antrenament interior”, ci, În egală măsură, și un „acord exterior”. În ambele cazuri, trebuie făcută distincția dintre Bine și Rău, dintre ce trebuie să fac și ce-mi este permis. Ori acesta este tocmai acordul dintre intelect și experiență, acord pe care-l va judeca instanța supremă a Eului meu personal, care este conștiința morală. De acest acord depinde, În final, echilibrul meu interior, realizarea mea spirituală și modul În care Eu voi apărea ca imagine În fața
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este cel mai inteligent dintre viețuitoare pentru că posedă mâini. Aristotel face legătura Între inteligență și activitatea mâinilor la om. Pentru el mâna este un „organ al uneltelor” (organon pro organonă. Astfel, mâna este considerată un organ sau o „unealtă” a intelectului (nousă, o formă a formelor (eidos eidonă și a sensibilității sau forma sensibilului, afirmă Aristotel. Mâna este o deschidere a sufletului (psychéĂ În sfera ontologică căreia i se subordonează. În felul acesta, ca „prelungire a trupului”, a „somaticului uman” În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prezenta În continuare principalele tipuri de persoane cu dificultăți care necesită asistență și ajutor social special. aă Persoanele handicapate reprezintă grupa principală de populație care necesită măsuri de asistență permanentă, specializată În funcție de natura handicapului (orbi, surdomuți, deficienți neuromotori, deficienți de intelect etc.Ă. O categorie specială o reprezintă persoanele cu polihandicap, pentru care măsurile de asistență sunt diferențiate. bă Copiii reprezintă o categorie de persoane dependente, care ridică probleme serioase de asistență, educație și ocrotire specială. În această categorie sunt incluși
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o categorie de persoane dependente, care ridică probleme serioase de asistență, educație și ocrotire specială. În această categorie sunt incluși: copiii orfani sau abandonați de părinți provenind din familii dezorganizate, copiii maltratați, copiii vagabonzi, cei cu tulburări de comportament, cu intelect limitat, imaturi din punct de vedere emoțional-afectiv etc. că Femeile cu probleme speciale de ordin social: văduve, femei maltratate, repudiate, prostituatele. Pentru această categorie măsurile de asistență socială vor fi diferențiate În raport cu nevoile lor. Se indică aplicarea unor măsuri protective
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și, implicit, asupra propriei mele vieți, să fac o evaluare a ceea ce am fost și a ceea ce am făcut, o evaluare morală a actelor mele psihologice, să deosebesc binele de rău. Este o dublă judecată, psihologică și morală, În care intelectul și sentimentele sunt obligate să se confrunte. Ca subiect, eu am Întotdeauna tendința de a mă autoapăra, de a-mi găsi scuze pentru cel care am fost sau pentru ce am făcut. Adesea, le proiectez asupra altuia, sau le găsesc
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu propria sa conștiință, În fața lui Dumnezeu: căința, mărturisirea și dezvinovățirea. Esențială pentru el rămâne căința, care este „durerea spiritului În legătură cu ceea ce a greșit” (Înțelepciunea lui Solomon, V, 2-3Ă. Pentru R. Le Senne, căința se raportează În primul rând la intelect și voință. Ea are un caracter autoreflexiv, prin care cel care a greșit reflectează asupra greșelii comise și vrea să Întreprindă un act de reparație. 3. Remușcarea Remușcarea este forma cea mai profundă a trăirii interioare a vinovăției de către persoană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sincere, cu toată literaturizarea, confesiunile adeveresc afirmația lui Mircea Eliade că „orice e viu se poate transforma în epic”, că de multe ori „etapele unei inteligențe” pot constitui o materie romanescă tot atât de pasionantă ca „fazele unui sentiment”, tensiunile cerebrale, aventurile intelectului pretându-se analizei psihologice în aceeași măsură ca zbuciumul provocat de eros. Mult dramatism e, bunăoară, în referirile la manuscrisul pierdut în Franța al romanului Accidentul. Sursă documentară de primă însemnătate pentru istoria literară, însemnările relative la creație compun, în
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
prezentă cu numeroase articole de direcție, chiar din numărul inaugural, unde C. Rădulescu-Motru, în textul intitulat Încotro merge literatura?, dă tonul unei discuții mai largi, ce va fi continuată de Tudor Arghezi (Literatura, meșteșug) și de Șerban Cioculescu (Pentru știință, intelect și dogmă), ilustrând calea estetică a temperanței intelectuale și evitarea extremismelor ideologice. Pe același ton intervine și Mihail Dragomirescu atunci când evocă anii formației sale culturale. Cronicarul dramatic al hebdomadarului este A. Dominic, care urmărește, pe rând, spectacolele de la Naționalul bucureștean
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
teren psihosomatic fragil, sensibil, propice dezvoltării unor boli; c) variațiile patologice ale normalului sunt reprezentate prin următoarele aspecte: trăsături patologice de personalitate de tip schizoid, paranoic, obsesiv, fobic, isteric etc.; dificultăți de adaptare; inegalități de comportament; variații emoțional-afective; imaturitate afectivă; intelect de limită; d) boala propriu-zisă este caracterizată prin următoarele: stare de dezechilibru fiziologic și psihic; existența unor leziuni organice; alterarea stării generale; epuizare fizică și psihică; incapacitatea de a mai fi activ; senzația de rău, de straniu; existența unor semne
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ele fie se datorează constituției psihologice de tip deviant-caracteriopatic a acestor indivizi, fie este vorba de psihoze reactive ce apar ca urmare a regimului de penitenciar. Manifestările de natură constituțională implică tarele ereditare, constituția perversă sau hiperemotivă și cazurile de intelect de limită. Deținuții din penitenciare, în majoritatea lor devianți sociopatici, „aduc” cu ei această încărcătură caracterial-constituțională, pe care se grefează, în condițiile de carceralitate, psihoze de tip carceral. Psihozele carcerale se datorează condițiilor de claustrare penitenciară a acestei categorii de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mediul, cât și cel cu lumea socială; în sensul acesta, pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivități ca mod de existență: - captarea mediului fizic, ambiental, prin următoarele mijloace: apucarea („prinderea cu mâna”), mușcarea („prinderea cu dinții”), înțelegerea („cuprinderea cu intelectul”), denumirea (desemnarea lingvistică, limbajul); - captarea mediului social, prin următoarele mijloace: impresionarea, sugestibilitatea, asumarea responsabilității; d) modul de a fi „în sine” și „pentru sine” (in-der-Welt-uber-die-Welt-hinaus-sein) exprimă modul de a fi al individualității, al singularității persoanei redusă la ea însăși, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
necesar și firesc, ca suport al modului lor de a fi, de a exista. Totul devine „artificial”, dominat de nefiresc. Dispar creativitatea, originalitatea, iar în locul lor apare o nouă formă de pragmatism-utilitarism reprezentată prin „conduitele de consum”. Acestea sărăcesc atât intelectul, cât și afectivitatea persoanei umane, dar în egală măsură au un efect stimulativ asupra pulsiunilor primare. Din punct de vedere psihologic și social, între „individ/grup” și „instituții/putere” se interpun ca formă de „comunicare”, care de fapt maschează „manipularea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
inadaptarea socială și amoralismul, precum și o imaginație exuberantă; în această grupă de criminali intră personalitățile anormale: amorali, perverși, dezechilibrați, impulsivi; personalitățile de tip „degenerat” în sens lombrosian, în cazul cărora accentul se pune pe ereditate și tulburările de caracter și intelect; c) criminalii ocazionali sunt persoanele care comit în mod cu totul ocazional crime, cu caracter pasional (dragoste sau gelozie), fie datorită unor stări emoționale puternice (mânie, ură, răzbunare), fie dintr-un anumit fel de a înțelege sentimentul de onoare; tot
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracteristici specifice personalității prostituatelor, după cum urmează: predispoziție la lene, la inactivitate; amoralitate; senzualitate și impudicitate; înclinații către alcoolism și toxicomanie; un mod de viață neregulat; tendință la vagabondaj; frecventarea unor medii vicioase, a unor indivizi cinici; imaturitate afectivă sau inafectivitate; intelect de limită; tendință crescută către infracțiuni; frecvența bolilor psihice. Interesant este faptul că atât conduitele de tip dependent, cât și cele agresive sunt constituite după un același plan de organizare și distribuire psihosocială a rolurilor. Orice acțiune de acest gen
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
c) psihoprofilaxia terțiară, având ca obiectiv convalescenții care necesită îngrijiri postcură, bolnavii psihic cu afecțiuni cronice sau incurabile, stările defectuale postprocesuale; acest tip de psihoprofilaxie urmărește recuperarea complexă a foștilor bolnavi psihic sau a persoanelor cu handicap psihic (deficienții de intelect, stările defectuale postprocesuale etc.); sunt institute forme de terapie ocupațională, milieu therapie, postcure sanatoriale, psihoterapie complexă, activități lucrative și recreative etc.; se preferă o largă cooperare cu familiile foștilor bolnavi psihic, cu instituțiile sociale, centrele de reprofesionalizare, se desfășoară activități
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individ incapabil de a dispune complet de propriul corp. Termenul, din ce în ce mai des folosit, handicapat desemnează în special un obstacol de natură fizică, senzorială, psihică sau neurologică, care-l face pe individ inapt de a exercita anumit funcții (auz, vedere, mers, intelect, vorbire) în raport cu persoanele normale. În cazul deficienților, normalitatea este definită din punctul de vedere al integralității corporale și psihice, anormalitatea constituind nu o alternativă, ci o lipsă de integritate, fie somatică, fie psihică sau de altă natură. Considerăm, prin urmare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la moravuri și prostituția au următoarele forme: - prostituatele înnăscute sunt, după clasificarea lui C. Lombroso, psihopate cu o imaturitate afectivă și morală; ele se caracterizează prin: impudicitate, frigiditate, superstiții, alcoolism, sunt gurmande, agitate, leneșe, vanitoase, vicioase, imprevizibile, mitomane, cu un intelect de limită; se mai notează absența simțului moral, indiferență afectivă, înclinații către rău; sunt imprevizibile și cu un mare potențial delictual; - prostituatele ocazionale sunt persoane morale, dar care au căzut victime mizeriei, provenind din familii dezorganizate; în manifestarea lor ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să mențină mijloacele de recuperare la un înalt nivel calitativ; b) să asigure condițiile de recuperare pentru toate tipurile de deficiență, în toate sectoarele populației și pentru orice fel de situație care se poate ivi pe parcurs (fizică, psihică, de intelect etc.); c) să ofere o informare intensivă referitoare la valoarea procesului de recuperare. Acțiunea prevăzută a se desfășura în cadrul programului de recuperare trebuie să înceapă cu evaluarea psihologică și psihiatrică a deficientului psihic, în vederea acceptării acestuia pentru recuperare și stabilirea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ierarhice ale învățării, conducând elevul de la observarea unor fenomene chimice pe baza demonstrației, la observarea fenomenelor prin activitatea proprie-faza formării operațiilor concrete, apoi la verificarea și aplicarea în practică a acestora faza operațiilor formale, când se cristalizează structura formală a intelectului și în continuare, la interpretarea fenomenelor observate, care corespunde cu faza cea mai înaltă din treptele ierarhice ale dezvoltării-faza operațiilor sintetice. Experimentele chimice se folosesc de obicei integrate în număr mai mare sau mai mic, în diferite etape ale lecțiilor
Importanţa metodei experimentale în studiul chimiei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1133]