2,162 matches
-
obiectele extramentale este facilitat de rolul de mediator pe care îl joacă aceste entități mentale. În fapt, interpretarea realistă are la bază următoarele argumente, dintre care pe unele le am întâlnit în cadrul sub capitolelor anterioare: (1) identitatea formală dintre speciile inteligibile și forma esențială a obiectului, din care derivă: 1.1. statutul de id quo al speciilor inteligibile a cele prin care cunoaștem obiectul, nu cele cunoscute; 1.2. relația de asemănare (similitudo) dintre speciile inteli gibile și forma esențială a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
interpretarea realistă are la bază următoarele argumente, dintre care pe unele le am întâlnit în cadrul sub capitolelor anterioare: (1) identitatea formală dintre speciile inteligibile și forma esențială a obiectului, din care derivă: 1.1. statutul de id quo al speciilor inteligibile a cele prin care cunoaștem obiectul, nu cele cunoscute; 1.2. relația de asemănare (similitudo) dintre speciile inteli gibile și forma esențială a obiectului extramental, relație în teleasa nu că similaritate sau asemănare, ci că asimilare formală sau acord formal
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pot fi identificate și la Toma din Aquino. Reprezentationalismul epistemologic nu pune sub semnul îndoielii posibilitatea accederii la obiecte așa cum sunt ele, ci mediază accesul lor prin cunoașterea nemijlocita a unor reprezentări mentale. Concret, obiectul imediat al cunoașterii este specia inteligibila și prin ea se ajunge la cunoașterea obiectului pe care îl reprezintă. În cele ce urmeaza voi analiza, rând pe rând, obiecțiile reprezentationaliste aduse realismului pentru a verifica în ce măsură se susțin și pentru a putea, în final, să am la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
reprezintă. În cele ce urmeaza voi analiza, rând pe rând, obiecțiile reprezentationaliste aduse realismului pentru a verifica în ce măsură se susțin și pentru a putea, în final, să am la dispoziție materialul necesar pentru a decide asupra rolului pe care speciile inteligibile îl joacă în procesul cunoașterii umane. Claude Panaccio atacă argumentul identității formale, susținută de realiști, avansând ipoteza că speciile inteligibile nu pot fi identice cu quiditatea obiectului. Conform inter prețului canadian, obiectele proprii intelectului sunt quiditatile, care nu sunt multiplicabile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și pentru a putea, în final, să am la dispoziție materialul necesar pentru a decide asupra rolului pe care speciile inteligibile îl joacă în procesul cunoașterii umane. Claude Panaccio atacă argumentul identității formale, susținută de realiști, avansând ipoteza că speciile inteligibile nu pot fi identice cu quiditatea obiectului. Conform inter prețului canadian, obiectele proprii intelectului sunt quiditatile, care nu sunt multiplicabile, pe când speciile inteligibile sunt multiplicabile în diferiți subiecți cunoscători, de unde rezultă că, deși sunt cele prin care obiectele sunt cunoscute
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în procesul cunoașterii umane. Claude Panaccio atacă argumentul identității formale, susținută de realiști, avansând ipoteza că speciile inteligibile nu pot fi identice cu quiditatea obiectului. Conform inter prețului canadian, obiectele proprii intelectului sunt quiditatile, care nu sunt multiplicabile, pe când speciile inteligibile sunt multiplicabile în diferiți subiecți cunoscători, de unde rezultă că, deși sunt cele prin care obiectele sunt cunoscute, speciile inteligibile nu sunt asimilate, nu redirecționează cunoașterea, ci doar reprezintă formă esențială a obiectului: (ÎI.7.1.) Înainte de toate, quidita tile lucrurilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pot fi identice cu quiditatea obiectului. Conform inter prețului canadian, obiectele proprii intelectului sunt quiditatile, care nu sunt multiplicabile, pe când speciile inteligibile sunt multiplicabile în diferiți subiecți cunoscători, de unde rezultă că, deși sunt cele prin care obiectele sunt cunoscute, speciile inteligibile nu sunt asimilate, nu redirecționează cunoașterea, ci doar reprezintă formă esențială a obiectului: (ÎI.7.1.) Înainte de toate, quidita tile lucrurilor sunt numite în mod frecvent de către Toma din Aquino obiectele proprii ale intelectului. În mod obișnuit, în opinia lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asimilate, nu redirecționează cunoașterea, ci doar reprezintă formă esențială a obiectului: (ÎI.7.1.) Înainte de toate, quidita tile lucrurilor sunt numite în mod frecvent de către Toma din Aquino obiectele proprii ale intelectului. În mod obișnuit, în opinia lui, spe ciile inteligibile nu sunt obiectele intelectului, nu sunt id quod ale intelecției, ci sunt cele în virtutea cărora cunoașterea are loc, quo-ul intelecției. În al doilea rând, speciile inteligibile sunt semne [token] mentale multiplicate în funcție de pluralitatea minților singulare, În fapt, Panaccio respinge aici
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din Aquino obiectele proprii ale intelectului. În mod obișnuit, în opinia lui, spe ciile inteligibile nu sunt obiectele intelectului, nu sunt id quod ale intelecției, ci sunt cele în virtutea cărora cunoașterea are loc, quo-ul intelecției. În al doilea rând, speciile inteligibile sunt semne [token] mentale multiplicate în funcție de pluralitatea minților singulare, În fapt, Panaccio respinge aici argumentul identității for male care se instaurează între speciile inteligibile și quidi tatea obiectului, recurgând la trei contraargumente: A. din moment ce obiectul cunoașterii e quiditatea obiectului, iar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelecției, ci sunt cele în virtutea cărora cunoașterea are loc, quo-ul intelecției. În al doilea rând, speciile inteligibile sunt semne [token] mentale multiplicate în funcție de pluralitatea minților singulare, În fapt, Panaccio respinge aici argumentul identității for male care se instaurează între speciile inteligibile și quidi tatea obiectului, recurgând la trei contraargumente: A. din moment ce obiectul cunoașterii e quiditatea obiectului, iar specia inteligibila nu e obiectul cunoașterii, rezultă că specia inteligibila nu e identică cu quiditatea obiectului; B. din moment ce quiditatea nu este multiplicabila în diverși
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
semne [token] mentale multiplicate în funcție de pluralitatea minților singulare, În fapt, Panaccio respinge aici argumentul identității for male care se instaurează între speciile inteligibile și quidi tatea obiectului, recurgând la trei contraargumente: A. din moment ce obiectul cunoașterii e quiditatea obiectului, iar specia inteligibila nu e obiectul cunoașterii, rezultă că specia inteligibila nu e identică cu quiditatea obiectului; B. din moment ce quiditatea nu este multiplicabila în diverși subiecți cunoscători, iar speciile inteligibile sunt multipli cabile în diverși cunoscători, rezultă că speciile inteligibile nu sunt identice
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
În fapt, Panaccio respinge aici argumentul identității for male care se instaurează între speciile inteligibile și quidi tatea obiectului, recurgând la trei contraargumente: A. din moment ce obiectul cunoașterii e quiditatea obiectului, iar specia inteligibila nu e obiectul cunoașterii, rezultă că specia inteligibila nu e identică cu quiditatea obiectului; B. din moment ce quiditatea nu este multiplicabila în diverși subiecți cunoscători, iar speciile inteligibile sunt multipli cabile în diverși cunoscători, rezultă că speciile inteligibile nu sunt identice cu quiditatea; C. din moment ce speciile inteligibile au existența
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
recurgând la trei contraargumente: A. din moment ce obiectul cunoașterii e quiditatea obiectului, iar specia inteligibila nu e obiectul cunoașterii, rezultă că specia inteligibila nu e identică cu quiditatea obiectului; B. din moment ce quiditatea nu este multiplicabila în diverși subiecți cunoscători, iar speciile inteligibile sunt multipli cabile în diverși cunoscători, rezultă că speciile inteligibile nu sunt identice cu quiditatea; C. din moment ce speciile inteligibile au existența accidentala în minte, adică au un mod de a fi accidental, iar quiditatile sunt esențe, asadar au un mod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectului, iar specia inteligibila nu e obiectul cunoașterii, rezultă că specia inteligibila nu e identică cu quiditatea obiectului; B. din moment ce quiditatea nu este multiplicabila în diverși subiecți cunoscători, iar speciile inteligibile sunt multipli cabile în diverși cunoscători, rezultă că speciile inteligibile nu sunt identice cu quiditatea; C. din moment ce speciile inteligibile au existența accidentala în minte, adică au un mod de a fi accidental, iar quiditatile sunt esențe, asadar au un mod de a fi universal, și ceva universal nu poate avea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că specia inteligibila nu e identică cu quiditatea obiectului; B. din moment ce quiditatea nu este multiplicabila în diverși subiecți cunoscători, iar speciile inteligibile sunt multipli cabile în diverși cunoscători, rezultă că speciile inteligibile nu sunt identice cu quiditatea; C. din moment ce speciile inteligibile au existența accidentala în minte, adică au un mod de a fi accidental, iar quiditatile sunt esențe, asadar au un mod de a fi universal, și ceva universal nu poate avea un mod de a fi accidental, rezultă că speciile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
au existența accidentala în minte, adică au un mod de a fi accidental, iar quiditatile sunt esențe, asadar au un mod de a fi universal, și ceva universal nu poate avea un mod de a fi accidental, rezultă că speciile inteligibile nu sunt identice cu quiditatea obiectului. Să le iau pe rând. Mai întâi, (A), faptul ca speciile inteligibile sunt id quo-ul cunoașterii, si nu id quod-ul cunoașterii este o afirmație pe care Toma o repeta de foarte multe ori atunci cand
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
au un mod de a fi universal, și ceva universal nu poate avea un mod de a fi accidental, rezultă că speciile inteligibile nu sunt identice cu quiditatea obiectului. Să le iau pe rând. Mai întâi, (A), faptul ca speciile inteligibile sunt id quo-ul cunoașterii, si nu id quod-ul cunoașterii este o afirmație pe care Toma o repeta de foarte multe ori atunci cand discuta despre speciile inteligibile, afirmație pe care realiștii o introduc în arsenalul argumentelor lor. Problemă care se ridică
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu quiditatea obiectului. Să le iau pe rând. Mai întâi, (A), faptul ca speciile inteligibile sunt id quo-ul cunoașterii, si nu id quod-ul cunoașterii este o afirmație pe care Toma o repeta de foarte multe ori atunci cand discuta despre speciile inteligibile, afirmație pe care realiștii o introduc în arsenalul argumentelor lor. Problemă care se ridică privește modalitatea în care este posibil ca cel prin care cunosc să nu fie cunoscut, dar să fie identic cu cel cunoscut? Claude Panaccio pare a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
posibil ca cel prin care cunosc să nu fie cunoscut, dar să fie identic cu cel cunoscut? Claude Panaccio pare a avea dreptate, cel puțin dacă analizez lucrurile din perspectiva logică: daca obiectul cunoașterii este identic cu quiditatea, iar specia inteligibila este diferită de obiectul cunoașterii, rezultă că specia inteligibila diferă de quiditatea obiectului. Există totuși un aspect pe care Claude Panaccio nu îl ia în calcul, anume faptul că specia inteligibila este: (ÎI.7.2.) [...] quodammodo ipsa quidditas et natură
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoscut, dar să fie identic cu cel cunoscut? Claude Panaccio pare a avea dreptate, cel puțin dacă analizez lucrurile din perspectiva logică: daca obiectul cunoașterii este identic cu quiditatea, iar specia inteligibila este diferită de obiectul cunoașterii, rezultă că specia inteligibila diferă de quiditatea obiectului. Există totuși un aspect pe care Claude Panaccio nu îl ia în calcul, anume faptul că specia inteligibila este: (ÎI.7.2.) [...] quodammodo ipsa quidditas et natură rei secundum esse intelligibile, non secundum esse naturale, prout
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
daca obiectul cunoașterii este identic cu quiditatea, iar specia inteligibila este diferită de obiectul cunoașterii, rezultă că specia inteligibila diferă de quiditatea obiectului. Există totuși un aspect pe care Claude Panaccio nu îl ia în calcul, anume faptul că specia inteligibila este: (ÎI.7.2.) [...] quodammodo ipsa quidditas et natură rei secundum esse intelligibile, non secundum esse naturale, prout est în rebus (Quod. Quaest., VIII, q. 2, a. 2, co.). [...] într-un anumit mod quiditatea însăși și natura obiectului în acord
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
chihlimbar este nevoie de o analiză chimică. Pe masura ce aceasta se desfasoara, chimistul descoperă că în bucată de chihlimbar se află de fapt carbon, hidrogen și oxigen. Analog procesului de analiză chimică, intelectul activ abstrage și iluminează din imaginea obiectului specia inteligibila care, în acest caz, ar fi structura chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen. Specia inteligibila, structura chimică a chihlimbarului, se află atât în obiectul din natură, în mod natural și material, cât și în minte, în mod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se află de fapt carbon, hidrogen și oxigen. Analog procesului de analiză chimică, intelectul activ abstrage și iluminează din imaginea obiectului specia inteligibila care, în acest caz, ar fi structura chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen. Specia inteligibila, structura chimică a chihlimbarului, se află atât în obiectul din natură, în mod natural și material, cât și în minte, în mod imaterial și intențional, căci, dacă ar fi în minte la fel ca în natură, intelectul ar fi o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
luăm în calcul dublă existența a unei forme, abilitatea ei de a fi în moduri diferite în receptori diferiți, primul argument (A) al lui Panaccio împotriva identității formale își pierde validitatea. Mai departe, Toma din Aquino afirmă faptul că speciile inteligibile sunt multiplicabile în subiecți cunoscători diferiți. Astfel, daca X și Y cunosc o aceeași bucată de chi hlimbar, în intelectele lor vor exista specii inteligibile diferite numeric: SIx, respectiv SIy. Deși speciile lor inteligibile diferă, X și Y ajung, în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
împotriva identității formale își pierde validitatea. Mai departe, Toma din Aquino afirmă faptul că speciile inteligibile sunt multiplicabile în subiecți cunoscători diferiți. Astfel, daca X și Y cunosc o aceeași bucată de chi hlimbar, în intelectele lor vor exista specii inteligibile diferite numeric: SIx, respectiv SIy. Deși speciile lor inteligibile diferă, X și Y ajung, în finalul procesului, să cunoască aceeași esență a obiectului. Contraargumentul (B) formulat de Claude Panaccio pare a fi plauzibil și pare a fi mai dificil de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]