3,324 matches
-
a obiectivelor stabilite în prima fază; îi corespunde managementul postoperativ, cu un puternic caracter constatativ, prin care se încheie un ciclu managerial și se pregătesc condițiile pentru reluarea următorului ciclu. Între cele trei faze ale managementului organizației există o strânsă interdependență, acestea fiind dificil de disociat, ca urmare a unității și complexității procesului de conducere și a caracterului sistemic al activităților oricărei organizații. De reținut că „materiile prime” pe care se fundamentează fazele și funcțiile manageriale sunt informația și oamenii. Ponderea
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
o pondere diferită pe verticala piramidei ierarhice. managerii superiori + Top manageri (specialiști și asistenți ai conducerii) Funcțiile managementului sunt îndeplinite de către toți managerii, indiferent de nivel, doar că timpul folosit și eforturile depuse depind de poziția ierarhică a acestora. Interdependența funcțiilor managementului decurg din caracterul lor complementar și multiplele conexiuni dintre ele. Necesitatea îndeplinirii concomitente și integrale a funcțiilor menționate face ca activitatea managerială să fie un tip de muncă fundamental deosebit de orice altă formă de activitate. Orice manager are
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
carierei.” - La Klatt, R.G. Mudrick, F.E.Schuster. Cariera managerială planifică și modelează progresul indivizilor În cadrul unei organizații În concordanță cu evaluarea nevoilor organizatorice precum și cu performanțele individuale ale membrilor acestora. Astfel, managementul carierei cuprinde integrarea planificării și dezvoltării, implicând multiplele interdependențe funcționale și dezvoltarea carierei organizaționale. De asemenea, managementul carierei are legături și cu celelalte activități ale managementului resurselor umane, iar evaluarea performanțelor este una dintre condițiile necesare pentru dezvoltarea crierei profesionale. Cariera este legată de condițiile de trai deoarece viața
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
În permanență ca o acțiune unitară, coerentă, că activitatea care se realizează În grădiniță nu poate fi separată, izolată de alte influențe educative ce se exercită asupra copilului și nu poate face abstracție de toate acestea, se impune o strânsă interdependență Între mediul educativ oferit de grădiniță, mediul familial și mediul socio-economic din care aceasta provine. Grădinița Îi oferă copilului un prim mediu socializator de tip organizațional care Își relevă o parte dintre caracteristicile și particularitățile lui ca mediu instituționalizat: introduce
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
nevoi, comportament, educație, experiență și valori specifice. În accepțiunea modernă, din perspectiva resurselor umane, oamenii nu sunt angajați doar pentru a ocupa anumite posturi vacante ci pentru rolul lor în cadrul organizației. În mediul socio-economic actual caracterizat prin concurență, dinamism și interdependență, multe din dificultățile sau succesele organizației au la bază resursele umane și managementul acestora. Managementul resurselor umane s-a desprins din managementul general fiind un termen recent pentru ceea ce s-a numit tradițional „conducerea activității de personal” și presupune o
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
elevilor pentru a obține rezultatele scontate?”. Managerul este acela care poate atrage și stimula oamenii prin cunoașterea și motivarea la maxim a acestora, poate incita membrii grupului la activitate prin recompense. Mediul socio-economic actual este caracterizat prin concurență, dinamism și interdependență, iar multe din dificultățile sau succesele unităților școlare au la bază resursele umane și managementul acestora. Această funcției permite unității școlare să-și atingă obiectivele prin obținerea și menținerea unei forțe de muncă eficiente. Metodele de atragere a oamenilor foarte
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
angajați doar pentru a ocupa anumite posturi vacante, ci, fiecare în parte, pentru rolul important pe care îl poate avea în organizație, acest fapt este cu atât mai evident cu cât, în mediul socio-economic actual, caracterizat prin concurență, dinamism și interdependență, multe dintre dificultățile sau succesele organizațiilor au la bază resursele umane și managementul acestora. Abordarea sistemică a complexului „Economiei Naționale” permite ca și Sistemul Național de Învățământ din România, iar în cadrul acestuia, cel preuniversitar, să fie considerat un ansamblu de
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
obiectiv fundamental creșterea gradului de competitivitate și sporirea profitului. Caracteristic științei managementului organizației este situarea, în centrul investigațiilor sale, a omului în toată complexitatea sa, ca subiect și ca obiect al managementului, prin prisma obiectivelor ce-i revin, în strânsă interdependență cu obiectivele, resursele și mijloacele sistemelor în care este integrat. 1.2.Procese și relații de management Managementul organizației rezidă în studierea proceselor și relațiilor de management din cadrul lor, în vederea descoperirii legităților și principiilor care le guvernează și a
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
a obiectivelor stabilite în prima fază; îi corespunde managementul postoperativ, cu un puternic caracter constatativ, prin care se încheie un ciclu managerial și se pregătesc condițiile pentru reluarea următorului ciclu. Între cele trei faze ale managementului organizației există o strânsă interdependență, acestea fiind dificil de disociat, ca urmare a unității și complexității procesului de conducere și a caracterului sistemic al activităților oricărei organizații. De reținut că „materiile prime” pe care se fundamentează fazele și funcțiile manageriale sunt informația și oamenii. Ponderea
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
o pondere diferită pe verticala piramidei ierarhice. managerii superiori + Top manageri (specialiști și asistenți ai conducerii) Funcțiile managementului sunt îndeplinite de către toți managerii, indiferent de nivel, doar că timpul folosit și eforturile depuse depind de poziția ierarhică a acestora. Interdependența funcțiilor managementului decurg din caracterul lor complementar și multiplele conexiuni dintre ele. Necesitatea îndeplinirii concomitente și integrale a funcțiilor menționate face ca activitatea managerială să fie un tip de muncă fundamental deosebit de orice altă formă de activitate. Orice manager are
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
Gorbaciov trebuia să limiteze dezvoltarea sectorului militar, pentru a transfera personalul managerial competent în industriile producătoare de bunuri de consum. Și totuși, fără un climat internațional favorabil, nu se putea realiza nici o îmbunătățire pe plan intern. Gorbaciov era conștient de interdependența și multilateralitatea relațiilor internaționale contemporane 2369. El voia să facă din "coexistența pașnică" nu doar un subterfugiu tactic care să se consume într-o clipită, "într-o răsuflare", ci chiar obiectivul pe termen lung al politicii externe sovietice. O politică
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
simplitate, naturalețe și mai ales bun simț24. Toate aceste trăsături sunt, de fapt, notele caracteristice ale literaturii clasice sau, cel puțin, ale ideologiei clasice, concretizată în numeroasele sale texte teoretice. Este accentuat, astfel, faptul că există un transfer reciproc, o interdependență între aspirațiile din plan social și cele din plan estetic. Până la un punct, este normal să fie așa, fiecare curent în parte, pliindu-se nu atât pe realitățile propriu-zise din care se naște, ci, mai mult, pe un cumul de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a secolului al XX-lea. După secole de conflicte, europenii au decis să renunțe la logica înfruntărilor și nenorocirilor, pentru a se angaja într-o construcție fondată pe valori democratice, respect reciproc, dezvoltarea realizărilor în acest sens creînd o adevărată interdependență și sentimentul unui destin comun. La această transformare a Europei, democrația creștină pare să fi avut o contribuție deosebită, asumîndu-și rolul de motor la sfîrșitul anilor 1940 și mai ales în anii '50. Unii au văzut aici și mîna Vaticanului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
două lucruri: 1) o relație constantă între obiecte care presupune că aceleași cauze produc aceleași efecte (acesta este, deci, un determinism ontologic) și 2) un principiu metodologic care atribuie o asemenea relație constantă tuturor evenimentelor și, în special, acțiunilor umane. Interdependența și interacțiu-nea fenomenelor, ca trăsături ale întregii lumi, au generat la nivelul cugetării filozofice teoria determinismului universal de tip ontologic, care, în funcție de un domeniu existențial sau altul, se particularizează ca mod de manifestare și ca forță de structurare a entităților
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care a stat la baza acestora și care este în același timp una dintre provocările esențiale ale prezentului se referă la distribuția echitabilă a potențialelor beneficii generate de o economie mondială care este caracterizată de un nivel din ce în ce mai ridicat de interdependență. Dintre studiile practice ale implicațiilor comerțului exterior asupra creșterii economice merită amintit în acest context cel publicat în anul 1970 de economistul american Irving Kravis 17 (1916-1992), profesor la Universitatea Pennsylvania, în revista Economic Journal. Acesta a analizat 11 T.
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
evoluția macroeconomică Întregul proces de reconstrucție și dezvoltare a economiilor țărilor foste comuniste din Centrul și Estul Europei este puternic influențat de realitățile din epoca contemporană, reflectate prin creșterea gradului de deschidere spre exterior a statelor lumii și de adâncirea interdependențelor economice din cadrul economiei mondiale. 25 Conform Economic Survey of Europe, 2004, No. 1, p. 196, în perioada 1991-1994 și 1997, rata medie anuală a inflației a înregistrat valori cuprinse între 137,1% în 1994 și 256,2% în 1993 26
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
clienților și furnizorilor interniexterni ai proceselor. Stabilirea proprietarilor proceselor și a indicatorilor de performanță ai proceselor. 5. -Abordare sistemică la nivelul conducerii: Stabilirea, implementarea și menținerea unui sistem al calității documentat corespunzător și eficace. Identificarea proceselor din cadrul organizației și stabilirea interdependențelor dintre acestea. Monitorizarea și măsurarea proceselor și a produselor rezultate În raport cu obiectivele stabilite. 6. Îmbunătățire continuă: Îmbunătățirea continuă a eficacității sistemului de management al calității prin analize efectuate de conducerea organizației, audituri interne / externe și prin acțiuni corective / preventive. Stabilirea
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
grupului. Psihologia socială a luat ca prototip grupul mic. De aceea, definițiile date grupului surprind caracteristicile acestui tip de grup. Astfel, Kurt Levin(1948 afirma că "esența unui grup nu este similaritatea sau lipsa de asemănare a membrilor săi, ci interdependența lor" iar M. Sherif (1969 propunea următoarea definiție a grupului mic: "...o unitate socială constând dintr-un număr de indivizi care se disting mai mult unii de alții printr-un statut definit și printr-o relație de rol și care
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
interacțiune; În vederea atingerii unui scop; diferențiindu-se după funcții sau sarcini". În capitolul despre grup dintr-un manual francez de psihologie socială (Fischer, 1990 reia aceleași trăsături: un număr restrâns de indivizi; animați de un scop comun; având sentimentul de interdependență și Întreținând relații afective. Landry (1995, psiholog de peste Ocean, a identificat următoarele caracteristici ale grupului: număr restrâns de membri (3-20; interacțiune directă, față În față; scopuri valorizate pentru membri; dezvoltarea unor legături afective; interdependență; diferențiere de roluri; apariția normelor; limbaj
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
un scop comun; având sentimentul de interdependență și Întreținând relații afective. Landry (1995, psiholog de peste Ocean, a identificat următoarele caracteristici ale grupului: număr restrâns de membri (3-20; interacțiune directă, față În față; scopuri valorizate pentru membri; dezvoltarea unor legături afective; interdependență; diferențiere de roluri; apariția normelor; limbaj propriu, interacțiuni constante Între grup și mediul său. Johnson și Johnson (1998 nu ajung nici ei prea departe: interdependență, scopuri comune, percepția apartenenței; motivație de asociere; influență mutuală interpersonală. Pierre De Visscher (1996 de la
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
membri (3-20; interacțiune directă, față În față; scopuri valorizate pentru membri; dezvoltarea unor legături afective; interdependență; diferențiere de roluri; apariția normelor; limbaj propriu, interacțiuni constante Între grup și mediul său. Johnson și Johnson (1998 nu ajung nici ei prea departe: interdependență, scopuri comune, percepția apartenenței; motivație de asociere; influență mutuală interpersonală. Pierre De Visscher (1996 de la Universitatea din Liège, unul dintre cei mai avizați specialiști În domeniu, definește grupul ca: - o unitate de timp și spațiu, un "aici și acum" comportând
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
definiție de lucru aparține lui Chantal Leclere(1999 de la Universitatea Laval din Québec pentru care grupul este " un câmp psihosocial dinamic, constituit dintr-un ansamblu reperabil de persoane, a căror unitate rezultă dintr-o comunitate de tip colectiv și din interdependența stilurilor individuale. Aceste persoane, legate voluntar sau nu, sunt conștiente unele de altele, interacționează și se interinfluențează reciproc". Din definiție rezultă trei caracteristici esențiale ale grupului: - este o entitate colectivă ușor de reperat; indivizii sunt percepuți fără dificultate În interior
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
momentul constituirii, clasele de elevi sunt grupuri formale sau oficiale instituționalizate, ca rezultat al unor măsuri administrative și organizatorice Întreprinse de societate prin organele sale, Începând cu cele centrale și terminând cu cele de la nivelul școlii. Structura formală este rezultatul interdependenței dintre membrii grupului școlar ca urmare a investirii lor oficiale cu diferite roluri. Dacă statusul definește locul pe care Îl ocupă individul Întrun sistem la un moment dat, poziția sa socială Într-o ierarhie dată, rolul este aspectul dinamic al
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
oferite de grup membrilor săi, modul de funcționare a lui, cunoașterea liderilor, etc. Grupul uman reprezintă "un sistem social organizat, compus dintr-un număr limitat de persoane (3 până la 20-25, animate de un scop comun și de un sentiment de interdependență, posedând un ansamblu de roluri legate Între ele, promovând norme specifice și relații afective de simpatie și / sau antipatie"1. Gruparea, la rândul ei, presupune un tip specific de reuniune a mai multor indivizi, În scopul constituirii unei structuri unitare
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
și pregătirea răspunsurilor pentru colegii din grupul inițial; 5. refacerea grupurilor inițiale și prezentarea răspunsurilor "experților" pentru Întreaga echipă; 6. testarea individuală; 7. evaluarea rezultatelor echipelor; 8. aprecierea muncii În echipă și recunoașterea meritelor acestora. Esențială pentru această metodă este interdependența dintre membrii grupurilor care-i stimulează să coopereze. Sarcina comună nu poate fi Îndeplinită decât dacă fiecare elev Își aduce contribuția. Metoda cuprinde activități ce vizeză Întărirea coeziunii grupurilor, Însușirea de cunoștințe de către colegi; se anihilează tendința de instalare
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]