4,226 matches
-
roumaine d’histoire” (la care a fost redactor-șef adjunct) ș.a. P. este considerat unul dintre ctitorii institutelor de studii balcanice din Peninsula Balcanică. Ca teoretician al balcanologiei, el definește principalii factori unificatori ai culturilor din acest spațiu: teritoriu de interferență și sinteză a culturilor, literaturilor și civilizațiilor, schimburi de valori spirituale între popoarele din zonă, receptarea curentelor sub forma ce corespunde fiecărui popor în parte. Are în atenție tendințele majore ale vieții intelectuale din Peninsula Balcanică, privită ca parte a
PAPACOSTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
al cărții este acela că autorul nu își susține aserțiunile folosind traduceri germane sau franțuzești, ci chiar texte de primă sursă, studiate în anii când s-a aflat la Belgrad. Altă caracteristică a demersului este că nu constată doar analogii, interferențe, paralele între cele două serii de variante, ci caută explicații istorice, etnografice, etnologice ale acestor confluențe. În timpul unui stagiu de documentare, în anii ’70, P. a avut șansa să descopere la Biblioteca „Goethe” din Weimar primele trei numere, până atunci
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
întrucât, așa cum vom argumenta mai târziu, celelalte sunt integrabile în cele reținute. Întrebarea care ne interesează este următoarea: cum se corelează capitalul uman cu cel instituțional și social sunt ele sau cumva independente? Din chiar simplele și inițialele accepțiuni menționate, interferențele sunt clare, chiar izbitoare. Capitalul uman, măsurat prin numărul mediu de ani de instruire școlară, nu ne-ar spune mare lucru, dacă nu am avea în vedere calitatea educației, respectiv a cunoașterii transmise, asimilate și aplicate în munca efectivă sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cultură, întrucât aceasta ar avea și forța de a modela opțiunile economice. O întrebare este însă inevitabilă: pot fi separați acești factori? Fukuyama optează pentru îmbinarea forței lor explicative, întrucât „distingerea cauzării tehnologice și culturale este altfel foarte dificilă, iar interferența dintre cele două este extrem de complexă. Cultura pare să joace un rol important în a determina cel puțin ritmul schimbării normative; societățile pot exercita un control asupra gradului în care schimbările din tehnologie și piețele muncii schimbă relațiile sociale”. În ciuda
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ele, trebuie să avem în vedere individualizarea și modul de construcție a identităților individuale, odată cu referirea la inegalitățile ce le însoțesc. În sfârșit, va trebui să se demonstreze de ce și cum modernitatea tranziției este una reflexivă. Astfel de procese au interferențe sociologice și istorice importante. Sociologic vorbind, viața individuală și cea socială au fost structurate în perioada societății industriale în funcție de coordonate specifice. Ocupația, venitul și clasa socială, locul de muncă (în organizații sau corporații), familia și rezidența (în comunități rurale, periurbane
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
calitate și de a le controla variațiile prin indicatori de performanță a devenit atât de insistentă, încât alegerea școlii și a traiectoriilor educative este deja cotidiană și ocupă spații jurnalistice și discuții ale părinților și studenților. Toate acestea relevă o interferență tot mai accentuată a sferelor vieții private cu cele publice, până acolo încât viața privată este produsul tot mai vizibil al interiorizării normelor instituționale ale vieții publice. Procesul accentuat de individualizare devine unul contradictoriu: individul este eliberat de relațiile tradiționale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
era localizată. Cealaltă era centrată pe corporațiile economice, asociațiile non-profit (voluntare) și organizațiile publice (asociate statului). Cu cât o societate înaintează în dezvoltare și modernitate, cele două structuri de organizare devin tot mai paralele, eliminând orice formă de convergență sau interferență a lor. Perioada comunistă a dus la extrem o astfel de tendință. Firmele economice, organizațiile politice sau cele guvernamentale tind să nu se mai bazeze pe relații de familie, de clan familial sau de „nepotism”, ci pe relații contractuale, impersonale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a ignora tocmai acele configurări mai cuprinzătoare ce au o anume stabilitate în timp și o forță generatoare ce adeseori o depășește pe cea a individualităților. Între structurile sociale și acțiunile individuale, există un raport de concomitență și unul de interferență a influențelor pe care A. Giddens îl pune sub semnul „teoremei dualități structurii”: „[...] proprietățile structurale ale sistemelor sociale sunt în același timp medium și produs al practicilor [individuale, n.n.] pe care le organizează în mod recursiv” (cf. A. Giddens, The
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
M. identifică fragmentele adăugate de călugărul român din cronicile lui Simeon Magistrul și Logofătul și din cea a lui Zonaras. Sunt contribuții care adâncesc cunoașterea multor aspecte și probleme încă precar cercetate, referitoare la cultura și literatura română veche în interferența ei cu cultura altor popoare europene, înlesnind, pe de altă parte, înțelegerea spiritualității române moderne: izvoarele, alcătuirea și finalitatea ei. Considerând scolastică și lipsită de argumente convingătoare împărțirea literaturii române în veche și modernă, M. demonstrează, în spiritul cercetărilor contemporane
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
în subtext), un aer atemporal lăsat peste o scenă poetică unde coexistă bucolicul și ermeticul modernist - acestea ar putea fi ecouri sau influențe ale frecventării Antichității. Chiar și Adevărata întoarcere depășește stângăciile debutului. Tonul de un clasicism aparent (impresie datorată interferențelor elegiacului, limbajului abstract sau recuzitei din care nu lipsesc decorurile unei naturi stilizate) integrează în fapt din plin experiența modernismului. De regulă, poemele sunt etanșeizate semantic, ritmul - sau muzica - premergând sensului. Dar chiar când nu e vorba de o enigmă
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
univers, al unei comuniuni încântate și calme, prin care făptura poetului se alcătuiește metonimic și metaforic din cer, frunze, crini, zăpezi, „pleoape de pom”, mări și izvoare. Lucrurile „cuvântă” în sângele său, iar natura înconjurătoare devine alfabet, dicționar, „literă căzută”: interferențe purificatoare și securizante. Poet al contactului direct cu sevele și miracolele firii, fantast („calc printre greșeli/ și vorbesc despre aripi”), tinzând la recucerirea și perpetuarea prin evocare a candorilor copilăriei, a satului și câmpiei natale și găsind în iubire o
MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288193_a_289522]
-
asupra a două decenii de teatru românesc, considerate prin prisma devenirilor ulterioare și identificând formulele modernității. Textele sunt studiate mai ales din unghiul „morfologiei formelor dramatice” și al categoriilor estetice de tragic, comic sau patetic, ca și din acela al interferenței lor și al modului specific în care tratează spațiul și timpul. Aceeași formulă comprehensiv-analitică se regăsește în ciclul dedicat dramaturgiei blagiene, generic intitulat Lucian Blaga și teatrul (I-II, 2000- 2003). Primul volum își propune să configureze concepția estetică și
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
între doritorii de schimbare și adepții stărilor existente a înscris, la sfârșitul scolului al XVII-lea, un moment în istoria literaturii franceze prin celebra querelle des anciens et des modernes. În limbajul istorico-literar de azi, m. denumește curente apărute la interferența secolelor al XIX-lea și al XX-lea, în câteva literaturi naționale, precum și în domeniul artelor. Conținuturile și tendințele acestora diferă. În capitolul Le Style de la nouvelle poésie din Histoire des littératures, Gaëtan Picon numește m. reacția antisimbolistă produsă prin
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
cuvântul tratat: G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până În prezent, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941; Iorgu Iordan, Stilistica limbii române, ediție definitivă, Editura Științifică, București, 1975; Aurel Iancu, Tratat de economie, vol. I. Știința economică și interferențele ei, Editura Economică, București, 1993. Iată și câteva exemple de lucrări colective: Tratat de drept civil, vol. I, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967; Tratat de lingvistică generală, colectivul de elaborare a lucrării: Nadia Anghelescu, I. Coja, C. Dominte
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sau mai multora dintre funcțiile eului, în scopul de a evita anxietatea generată de conflictul cu tendințele instinctuale, cu supraeul ori cu forțele sau obiectele din mediul înconjurător. Limitarea unei funcții a eului poate fi relativ benignă, cu o slabă interferență asupra eficacității globale a eului. Cu toate acestea, ea îmbracă adesea forma unei inhibiții importante a funcționării eului, fiind uneori atât de patologică, încât devine un simptom. 27) A mânca și a bea (V.): tendință irezistibilă de a ingera alimente
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
nu afecta rezultatele activităților celor două categorii de profesioniști și mai mult pentru a înțelege complementaritatea care se impune să se realizeze între cele două profesii, pe care le prezentăm în continuare, în tabelul din tabelul 1.4. Datorită acestor interferențe, între ariile/domeniile de activitate, metodologiile de lucru, tehnicile și instrumentele utilizate, Institutul Auditorilor Interni, în baza Standardului 2050, recomandă găsirea unor modalități de cultivare a unei stări de permanentă cooperare profesională care include: metodologii comune pentru anumite componente, în vederea
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
intendent și a soției sale ca Îngrijitoare la Ambasada de la Varșovia, fapt pentru care numirile sunt anulate. Tot Comitetul Central, prin Biroul său Politic, este cel care poate acorda puteri depline pentru negocierea unor tratate de stat, ceea ce constituie o interferență gravă a Partidului țn treburile Ministerului Afacerilor lor Externe. Un exemplu de astfel de amestec este o notă din 1952, conform căreia „tov. Atanasie Joja Consilier Ministerial la MAE va fi Împuternicit să semneze tratatul Între Guvernul RPR și Guvernul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
poeziei, I, 79, 202-203, 212, 215, 258-259, IV, 235; Marin Sorescu, Bibliotecă de poezie românească, RITL, 1986, 4; Manolescu, Istoria, I, 125-126, 162; Dicț. scriit. rom., I, 3-4; Eugen Negrici, „Reporta din vis”, RL, 1996, 30; Mircea Popa, Aspecte și interferențe iluministe, Timișoara, 1997, 99-101, 112-119. R.Ș.
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
Vatra”, „Revista femeilor române” ș.a. Cu Poeme pentru adormit durerea (1937), este remarcată de G. Călinescu. Avatarul liric al poetei stă sub semnul inițierilor argheziene, duhul interogativ și cadența Psalmilor îndeosebi urmărind-o cu ecoul lor o vreme; sunt vizibile interferențele (notele livrești, cenzurarea gestului retoric) exprimând tendința de „sincronizare” cu modalitățile lirismului și cu vocile afine ale propriei generații (Paul Constant, Sorana Țopa). Simplitatea, diversificarea prozodiei și refuzul stilului decorativ marcau trecerea de la simbolismul muzical, intimist către expresionismul revigorant pe
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
1855) și cu momentele marcate de B. P. Hasdeu, I. Slavici, Octavian Goga, George Coșbuc, Tudor Arghezi, G. Bacovia. Limbajul artistic din variantele dramaturgiei lui Lucian Blaga a fost cercetat în volumul Filologie și istorie (1988), axat în general pe interferența dintre viața socială a colectivității și dinamica limbii literare în diferite etape de dezvoltare istorică. Merită semnalat și studiul consacrat rolului latinei medievale (savante) în modernizarea limbii române literare, la origine o comunicare în cadrul Congresului de filologie romanică de la București
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
se consumă grăbit și incomod (Aventura), fie că îmbracă forma unei răzbunări sadice (Dăscălița) sau a unui straniu impuls, generator de crimă (Un fapt divers). Crima poate fi și rezultatul egoismului exacerbat, care alunecă spre demență (Înainte de proces). În zona interferenței dintre realitate și delirul morbid se plasează și Maria Boul, narațiune dezvoltată într-o compoziție de notabil rafinament al analizei psihologice; planurile întretăiate țin aici de grotesc, înțeles ca amplificare necontrolată a sensibilității primare închise într-o existență tragică. În
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
faza de elaborare a volumului pare să fi fost una embrionară. După Zeul, scriitoarea nu mai publică nici o lucrare originală, semnând doar traduceri din limbile engleză, franceză și rusă. Soarele negru marchează o modificare în instrumentarul artistic, prozatoarea renunțând la interferențele dintre real și oniric în favoarea observației și comentariului, distanțate, sarcastice uneori. Primul volum este populat de existențe numeroase și diverse, de la cea mai oropsită categorie socială, bătrânii abandonați și uitați într-o periferie extremă a interesului public (temă abordată, în
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
analiza discrepanțelor dintre acestea și mase să fie examinată grație unei noi cercetări din care sper că vom înțelege mai exact problemele sociale ale Europei Centrale și de Sud-Est. Tentația lui homo europaeus îmbină studiul documentar cu o teoretizare a interferențelor dintre cele două arii culturale situate la răsărit de Viena, intenția fiind aceea de a identifica geneza modelului/modelelor culturale dominante. Ea este o replică indirectă la tendințele de interpretare monoculturalistă, respectiv etno-diferențialistă profesate de istoricii-ideologi ai secolelor al XIX
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
1946, putem oare să avem un umanism actual fără o istorie ambițioasă, conștientă de temele și intensitatea puterii sale? Suntem în măsură să depășim fragmentările, aprecierile subiective, parțialitatea și să înțelegem mișcarea lumii în globalitatea ei fără o istorie a interferențelor și a dialogului politic? Comuniunea la nivel continental, dar și intercontinental, nu se realizează decât prin întinderea punților de înțelegere. Am apreciat că în această modalitate se înscrie deja discutata „europenizare a imaginii istorice”. Mi-am propus deocamdată o lămurire
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prejudecăți, făcând abstracție de ipoteze și teorii exclusiviste. Fără îndoială că zona central-sud-estică are nenumărate corespondențe cu Răsăritul, că doctrinele religioase sau politice orientale și-au întins tentaculele și asupra acestei regiuni, marcându-i într-un fel sau altul personalitatea. Interferențele creștino-ebraice ori de altă natură spirituală săvârșite prin comunicarea directă cu asiaticii nu pot fi trecute sub tăcere, ele indicând o lume cu o putere de receptare ieșită din comun. Prin urmare, este vorba de o comunitate în continuă devenire
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]