2,510 matches
-
acestei pelicule) este dictată de echilibrul Starling la nivelul capilarelor pulmonare și de o balanță similară între surfactant și lcihidul interstițial, separate prin epiteliul alveolar. Dacă alveolele ar fi acoperite cu un lichid cu compoziție similară cu cea din spațiul interstițial acest lcihid ar fi o simplă soluție apoasă, cu tensiune superficială mare, determinând o tendință accentuată a alveolelor de a se colaba. Surfactantul pulmonar conține substanțe tensioactive (în special palmitoilfosfatidilcolină); secretate de celulele epiteliale specializate din peretele alveolar, numite pneumocite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
scădere a informației către creier, de exemplu prin scăderea pCO2 în sângele arterial; acesta este un exemplu de feedback negativ. 18.6.1. Chemoreceptorii centrali In general chemoreceptorii sesizează modificări de compoziție chimică în lichidul cu care vin în contact (interstițial sau intracavitar), care în unele cazuri reflectă nemijlocit modificări de la nivel sanguin. Cei mai importanți chemoreceptori centrali implicați în controlul permanent al ventilației sunt cei situați lângă suprafața ventrală a bulbului, în vecinătatea ieșirii nervilor IX și X. Chemoreceptorii centrali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
J) se găsesc în peretele alveolar lângă capilare. Impulsurile care pleacă de la acești receptori merg pe calea nervului vag, lent (prin fibre nemielinizate) și determină respirație rapidă, superficială; stimularea lor intensă produce apnee. Distensia capilarelor pulmonare și creșterea volumului lichidului interstițial activează acești receptori. Receptorii J au un rol important în dispneea asociată cu insuficiență cardiacă stângă, pneumonie și microembolism. De asemenea, receptorii J contribuie la creșterea frecvenței ventilației din cursul efortului. 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
menținerii alveolelor libere de lichid este critică. Schimbul de lichide de-a lungul peretelui capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
multor valori. Presiunea coloid osmotică din interiorul capilarului este de 28 mm Hg. Presiunea hidrostatică capilară este aproape de media dintre presiunea arterială și venoasă, dar este mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea de la vârf. Presiunea coloidosmotică din spațiul interstițial nu este cunoscută, dar este aproape 20 mm Hg în limfa pulmonară. Totuși, această valoare poate fi mult mai mare decât în lichidul interstițial din jurul capilarelor. Presiunea hidrostatică interstițială este necunoscută, dar pare a fi net sub presiunea atmosferică. Presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
dar este mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea de la vârf. Presiunea coloidosmotică din spațiul interstițial nu este cunoscută, dar este aproape 20 mm Hg în limfa pulmonară. Totuși, această valoare poate fi mult mai mare decât în lichidul interstițial din jurul capilarelor. Presiunea hidrostatică interstițială este necunoscută, dar pare a fi net sub presiunea atmosferică. Presiunea netă conform ecuației Starling este pozitivă, producând astfel un flux net de limfă de ~ 20 ml/h la om în condiții normale. Lichidul care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
la baza plămânului în comparație cu cea de la vârf. Presiunea coloidosmotică din spațiul interstițial nu este cunoscută, dar este aproape 20 mm Hg în limfa pulmonară. Totuși, această valoare poate fi mult mai mare decât în lichidul interstițial din jurul capilarelor. Presiunea hidrostatică interstițială este necunoscută, dar pare a fi net sub presiunea atmosferică. Presiunea netă conform ecuației Starling este pozitivă, producând astfel un flux net de limfă de ~ 20 ml/h la om în condiții normale. Lichidul care părăsește capilarele (fig. 82) trece
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul de carbon rezultat în urma metabolismului celular. Schimbul tisular de gaze la se desfășoară prin peretele capilar, lichidul interstițial și membrana celulară și constă în procese fizice de difuziune a gazelor respiratorii ca urmare a gradientelor de presiune parțială între sectoarele traversate. Factorii de care depinde rata de difuziune (D) sunt cuprinși în ecuația Fick, . Schimbul gazos al O2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
fenomenul de multiplicare, iar deoarece direcția fluxului de lichid tubulară este opusă, se numește în contracurent (fig. 103). Pentru ca fenomenul de multiplicare să fie eficient, cea mai mare parte a electroliților extrași din urină trebuie să rămână la nivelul lichidului interstițial al zonei medulare. Aceasta se realizează cu ajutorul vasa recta, vase lungi, ce coboară de la limita între corticală și medulară și merg în paralel cu ansele. Aceste sunt atât arteriole cât și venule. Vasa recta ascendente sunt capilare fenestrate, iar cele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
vedere al compoziției, aceste două compartimente sunt foarte deosebite. LEC se poate împărți din nou în două subcompartimente majore, separate de endoteliul vascular. Plasma sângelui și limfei este LEC circulant din sistemul cardio-vascular, reprezentând ~25% din LEC (fig. 108). Lichidul interstițial (LI) este lichidul extracelular care scaldă toate celulele țesuturilor și prin intermediul căruia se realizează toate schimburile între celule și sânge. Insumând ¾ din LEC, este foarte dificil de diferențiat de limfă, de aceea sunt considerate ca făcând parte din aceeași unitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și prin intermediul căruia se realizează toate schimburile între celule și sânge. Insumând ¾ din LEC, este foarte dificil de diferențiat de limfă, de aceea sunt considerate ca făcând parte din aceeași unitate. Din punct de vedere electrolitic și al solviților, lichidul interstițial, limfa și plasma au o compoziție foarte apropiată, cu excepția proteinelor aflate în cantitate mare în plasmă. Un component adițional al LEC, de dimensiuni reduse dar important din punct de vedere fiziologic este lichidul transcelular (LTC), care variază de la 1 la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și eliminările tubulare de potasiu. Mecanismul de control prin care balanța potasică controlează producerea de aldosteron este complet diferit față de cel care implică sistemul reninăangiotensină. Celulele corticosuprarenale (zona glomerulosa) ce secretă aldosteron sunt sensibile la concentrația în potasiu a lichidului interstițial. Creșterea potasemiei duce la creșterea concentrației de potasiu în LEC, ceea ce crește sinteza și eliberarea de aldosteron, care, prin efectul său asupra tubilor colectori, va elimina excesul de potasiu iar o scădere a potasiului va produce efecte inverse. 26.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
uman. Câțiva ani mai târziu, Auerbach (1857) descrie plexul mienteric situat între straturile longitudinal extern și circular intern ale tunicii musculare, iar Meissner (1862) identifică plexul submucos între tunica musculară și muscularis mucosae. În 1911, Ramon Y Cajal descoperă celulele interstițiale care-i poartă numele. Ulterior Kunz (1913), Hill (1927), Stohr (1930) și Irwin (1931) au completat modelul morfologic al plexurilor intraparietale ale tubului digestiv care este acceptat și în prezent. La conturarea acestuia a contribuit și școala românească care a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
implicate în asigurarea sensibilității viscerale și reacțiilor reflexe locale. În celulele ganglionare ale celor două plexuri intramurale sosesc fibre preganglionare parasimpatice și postganglionare simpatice, ce se anastomozează cu terminațiile dendritice ale acestora, fie direct, fie indirect prin intermediul așa-numitelor „celule interstițiale”. După Ramon y Cajal, acestea ar fi mici celule nervoase, cu caracter primitiv, plasate în interstițiile rețelei nervoase terminale și fibrele musculare. Alți cercetători ca Dogiel, Kolliker, Huber, Kuntz etc. cred că celulele interstițiale ar aparține țesutului conjunctiv de susținere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fie indirect prin intermediul așa-numitelor „celule interstițiale”. După Ramon y Cajal, acestea ar fi mici celule nervoase, cu caracter primitiv, plasate în interstițiile rețelei nervoase terminale și fibrele musculare. Alți cercetători ca Dogiel, Kolliker, Huber, Kuntz etc. cred că celulele interstițiale ar aparține țesutului conjunctiv de susținere. Un al treilea grup, reprezentat de Retzius, Lawrentiev, Castro, Stohr etc. le consideră identice cu celulele de susținere descrise de Schwann. Natura lor reală n-a putut fi stabilită decât cu ajutorul microscopiei electronice. Taxi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tratatul său de histologie (1871), unde se pot regăsi desenele lui Meissner și Auerbach (12). Cajal (1911) descrie plexurile submuscular și muscular profund, sugerând inervația asimetrică, mai densă pe fața profundă a stratului circular al tunicii musculare și descoperă celulele interstițiale care îi poartă numele (13). Kunz (1913), Hill (1927), Stohr (1930) și Irwin (1931) au completat modelul morfologic al plexurilor intraparietale ale tubului digestiv care este acceptat și în prezent (8). La conturarea acestuia o contribuție importantă a avut-o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care răspund atât la stimuli chimici, cât și mecanici și în plus au și rol nociceptor participând la declanșarea unor reflexe entero-enterice exagerate (diaree) în prezența endoluminală a unor bacterii patogene sau a toxinelor acestora. I.2.2.12. Celulele interstițiale Cajal (CIC) au fost descoperite de Cajal în 1892 folosind impregnația argentică și colorația cu albastru de metilen, iar atribuirea eponimică se pare că aparține lui Dogiel (1899). Deși sunt asemănătoare neuronilor, ele sunt celule non-neuronale, deoarece nu conțin vezicule
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
zone funcționale, neurale și joncționale (40). Zonele neurale au raport nemijlocit cu varicozitățile terminațiilor axonice ale enteroneuronilor motori și prezintă receptori specifici pentru neurotransmițătorii acestora. Zonele joncționale realizează joncțiuni de tip „gap” atât între celulele învecinate cât și între celula interstițială și fibra musculară netedă. Prezența acestor joncțiuni constituie dovada morfologică a cuplării electrice dintre aceste tipuri celulare. Înregistrarea intracelulară simultană a fenomenelor electrice în CIC și în fibra musculară netedă a demonstrat generarea potențialului de pacemaker în celula interstițială urmată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celula interstițială și fibra musculară netedă. Prezența acestor joncțiuni constituie dovada morfologică a cuplării electrice dintre aceste tipuri celulare. Înregistrarea intracelulară simultană a fenomenelor electrice în CIC și în fibra musculară netedă a demonstrat generarea potențialului de pacemaker în celula interstițială urmată la o fracțiune de secundă de declanșarea undelor lente de contracție în fragmentul de mușchi neted intestinal (Takaki, 2003). Fiecare fragment intestinal generează unde lente cu o frecvență proprie dar, datorită cuplării electrice dintre CIC, zonele duodenale cu frecvență
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și creează un gradient de frecvență în sens oro-anal. Undele lente generate de CIC gastrice au o frecvență foarte joasă ceea ce permite exercitarea funcției de rezervor a stomacului (23, 24, 31, 40). Îndeplinind criteriile standard propuse de Huizinga (1997), celulele interstițiale Cajal sunt în prezent considerate a avea rol important atât în realizarea transmiterii intraparietale digestive cât și în inducerea proprietăților de pacemaker gastrointestinal. Într-un număr important de lucrări curente, celulele interstițiale Cajal au fost găsite în diferite alte organe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Îndeplinind criteriile standard propuse de Huizinga (1997), celulele interstițiale Cajal sunt în prezent considerate a avea rol important atât în realizarea transmiterii intraparietale digestive cât și în inducerea proprietăților de pacemaker gastrointestinal. Într-un număr important de lucrări curente, celulele interstițiale Cajal au fost găsite în diferite alte organe: uter, uretră, ureter, vas deferent, vase sanguine, limfatice, prostată, glandă mamară, pancreas (citate de Popescu și colaboratorii, 2005). Cercetări microelectrofiziologice recente privind rolul de pacemaker gastrointestinal al celulelor interstițiale Cajal-like aduc dovezi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lucrări curente, celulele interstițiale Cajal au fost găsite în diferite alte organe: uter, uretră, ureter, vas deferent, vase sanguine, limfatice, prostată, glandă mamară, pancreas (citate de Popescu și colaboratorii, 2005). Cercetări microelectrofiziologice recente privind rolul de pacemaker gastrointestinal al celulelor interstițiale Cajal-like aduc dovezi experimentale convingătoare în favoarea participării acestora la producerea motilității ritmice spontane a tubului digestiv. Ca și în cazul pacemakerului cardiac, Ca2+ intracelular deține un rol critic în generarea activității ritmice spontane gastrointestinale (Takaki, 2003). Rezultate similare au fost
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
digestiv. Ca și în cazul pacemakerului cardiac, Ca2+ intracelular deține un rol critic în generarea activității ritmice spontane gastrointestinale (Takaki, 2003). Rezultate similare au fost obținute și în cazul vezicii biliare (Lavoie și colab., 2007). Un nou tip de celule interstițiale Cajal-like a fost descoperit și amplu studiat în ultimii ani de L. M. Popescu și colaboratorii la nivelul tubului digestiv și unor organe extradigestive. Folosind tehnici ultrastructurale histofluorescente, microscop electronice, imunohistochimice și electrofiziologice moderne, L.M. Popescu și colaboratorii au identificat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fost descoperit și amplu studiat în ultimii ani de L. M. Popescu și colaboratorii la nivelul tubului digestiv și unor organe extradigestive. Folosind tehnici ultrastructurale histofluorescente, microscop electronice, imunohistochimice și electrofiziologice moderne, L.M. Popescu și colaboratorii au identificat celule Cajal-like interstițiale în organele digestive și reproductive (2005-2006), pancreas (2005), miocardul atrial și ventricular uman (2006), vezică biliară umană (2007), valvule miocardice ale venelor pulmonare (2008), artera mezenterică (2008), celule miocardice și epicardice (2009). Majoritatea rezultatelor obținute sunt prioritare și conțin elemente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]