1,472 matches
-
relațională, contextuală, presupunând simetrie, asimetrie sau complementaritate (cf. Rovența-Frumușani, 2005, pp. 49-50; Ezechil, 2002, pp. 8-9 etc.), comunicarea interpersonală este guvernată de o serie de principii 8 teoretizate în literatura de specialitate și respectate, explicit sau implicit, intuitiv, în relaționarea interumană. De exemplu, principiul alternanței implică, atât pentru locutor, cât și pentru interlocutor, intrarea într-o disciplină a comunicării, într-un joc al asumării, recunoașterii, negocierii de roluri (în condițiile în care se vorbește despre "modul consensual sau conflictual" al realizării
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunică cei din jurul nostru, în contexte dintre cele mai diverse (cotidiene, oficiale etc.), recunoaștem la un moment dat replici, idei, manifestări comportamentale verbale, nonverbale și/sau paraverbale care reflectă tocmai dinamica influențelor exercitate în orice proces de relaționare și comunicare interumane. De exemplu, un copil preșcolar i se adresează mamei cu replica "Mama, ai țipat! Ești pedepsită, stai la colț!" (ca preluare/asumare a modelului doamnei educatoare, ca tip de comportament folosit de către aceasta în activitățile derulate cu copiii în grădiniță
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pp. 25-55; Coman, 2008, pp. 58-73; Constantinescu-Ștefănel, 2006, pp. 101-114; Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, pp. 25-30; Mucchielli, 2005, pp. 27-39; Lohisse, 2002, pp. 132-133; Popescu, 1998, pp. 79-123 etc.). Una dintre componentele acestei teorii este analiza structurală (versus componenta tranzacțiilor interumane, cea a jocurilor psihologice și cea a scenariilor Birkenbihl, 1998, p. 88), în cadrul căreia se operează cu așa-numitele " Stări ale Eului" manifestări diferite, în anumite contexte, ale aceleiași persoane. Fiecare stare a Eului reprezintă "un set de comportamente, gânduri
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
întreg unitar a trei aspecte: o stare psihologică favorabilă comunicării; un conținut cultural incitant pentru schimbul de mesaje; un mediu social și fizic favorabil pentru comunicare" (Diaconu, 2002, p. 112) etc. I.1.4. Rol mască în relaționarea și comunicarea interumană În orice situație de comunicare, locutorul și interlocutorul actualizează anumite roluri; de exemplu, o persoană actualizează rolul de părinte în discuția cu fiul său, aceeași persoană "intră" în rolul de profesor în comunicarea didactică la nivelul clasei, respectiv în rolul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
psihologia destinului uman. Traducere de Anacaona Mîndrilă. București: Editura Trei. Berne, E. (2011). Analiza tranzacțională în psihoterapie. Traducere de Liviu Stroie și Nicoleta Gheorghe. București: Editura Trei. Birkenbihl, V. F. (1998). Antrenamentul comunicării sau arta de a înțelege. Stabilirea unor relații interumane eficiente. Traducere de Aurelia Mihalache. Gemma Pres. Birkenbihl, V. F. (1999). Semnalele corpului. Cum să înțelegem limbajul corpului. Traducere de Roxana Procopiescu. Gemma Pres. Bodiștean, F. (2009). Poetica genurilor literare. Ediția a II-a revăzută și adăugită. Iași: Institutul European. Borde-Klein
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pe acesta, în condițiile în care "fiecare partener într-o relație are un sistem propriu de semnificații (o "personalitate", valori, opinii, atitudini) și o cunoaștere organizată (despre trecut, întâmplări, scopuri) pe care celălalt nu le dobândește niciodată pe deplin. Relațiile interumane se bazează pe gradul în care cei doi parteneri reușesc să facă față acestei realități" (Duck, 2000, p. 14) și (b) particularizând, anumite atitudini reperabile pe axa + ; sunt diferențiați, în acest sens, în literatura de specialitate, șase "dipoli" care acoperă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să fie constructivi (afirmativi)" (Roco, 2004, p. 155). 22 Pentru accepțiunile competenței de comunicare, vezi Șerbănescu, 2007, pp. 62-63; Sălăvăstru, 2004, pp. 226-227 etc. 23 Relevantă este, în acest sens, și problematica tranzacțiilor pe care le implică orice relaționare/comunicare interumană, în condițiile în care sunt reperabile, în practică, trei tipuri de tranzacții: simplă (complementară), încrucișată (când nu se mai comunică pe aceeași lungime de undă) și complicată (ascunzând un conflict) Birkenbihl, 1998, p. 99. 24 Vezi și Eul intim versus
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
macerat. Iar șmecherii pot avea oricînd parte de o parteneră pentru nevoile sexuale, pe cînd fraierii recurg la ajutorul confraților sau al retardaților psihic pentru relații homosexuale. Nevoile interzise își găsesc așadar căi neobișnuite de satisfacere, producînd specializări, structurînd relațiile interumane pe criterii nicicînd luate în considerare în libertate. Cea mai firească soluție este cea a ridicării interdicțiilor, permițînd accesul la toate bunurile existente pe piața normală a societății. Această soluție ridică însă probleme legate de raporturile de putere din instituție
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
despre profesorii și materiile pe care le-am studiat la Facultatea de științe economice din Iași, îmi revine în memorie și figura histrionică a șefului de catedră Ion Hălălău, care, ca să spun așa, era un adevărat prestidigitator în materia relațiilor interumane. Hălălău a fost și a rămas un domn. Dacă un student avea probleme (indiferent de ce natură), profesorul Hălălău îl lua sub protecția sa. Pe el îl interesa mai mult viața decît teoria pură. Îi păstrez, în adîncul sufletului, o caldă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
acum ea poate fi o soluție excelentă, mai ales dacă Stoian se ține de amenințarea lui furioasă. Încercam să privesc la evenimentele cotidiene cu o oarecare detașare. Trăiam în forfota continuă a imprevizibilului, a necesității constante de reevaluare a raporturilor interumane, inclusiv cu foști colegi sau chiar prieteni, eliberați de "disciplina liber consfințită", care ne dominase existența mai mult de patru decenii, trecându-ne prin sitele copiate cu îndărătnicie de la vecinii noștri din Est. Noi, ca popor, am fost destul de des
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
teatru, ele nu trebuie să scape regizorului. Li se va oferi, în mod consecvent, ocazia de a prezenta momente din spectacol în fața unui public și de a cunoaște potențialul artistic și creativ al altor colegi cu care vor stabile relații interumane pentru că au aceleași preocupări. Prin teatru, elevul poate fi cunoscut și sub raportul personalității, pe care și-o poate forma și desăvârși. Apropiind elevul de teatru, formăm publicul de mâine care, înarmat cu o temeinică cultură estetică va trăi teatrul
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
aceștia are părerea proprie, trecând peste lucrurile general valabile și acceptate de toată lumea. Dacă se dorește a se intra în detalii, lucrurile se complică și apar diverse finețuri care țin de afinitățile personale, de mediul ambiant cultural și de relațiile interumane specifice fiecărui om care dorește să facă critică de artă naivă. Toată lumea a auzit de Rousseau, de ceilalți pictori naivi recunoscuți ca și promotori în acest stil, asupra la care nu se mai poate spune ceva nou, lucrurile sunt cât
Cu șevaletul prin lume. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
lucru pare să servească perfect argumentul celor care etichetează drept un abuz folosirea termenului „prieten“ pentru definirea relațiilor din acest spațiu online. și totuși, dacă am fi rămas străini și pe Net, perspectiva mea asupra modului în care funcționează conexiunile interumane pe Facebook ar fi fost mai săracă. și n-aș fi avut ocazia să înțeleg ce-l pasionează urmărind fotografiile și textele uimitoare pe care le publică. În plus, faptul că suntem conectați pe Facebook mi-a oferit o bucurie
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
propunându-și formarea și dezvoltarea acelui tip de personalitate solicitat la un moment dat de către societate. În contextul social actual, marcat din plin de transformări profunde, de "turbulențe", asistăm la o modificare substanțială a valorilor, la o redimensionare a relațiilor interumane, la perfecționarea și creșterea complexității activității umane, acestea solicitând individului noi competențe. Astfel, se impune reconsiderarea rolului școlii la nivel social, precum și necesitatea adaptării schimbărilor educaționale la dinamica socialului. Principiul racordării la social evidențiază faptul că între schimbarea educațională și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pot fi satisfăcute trebuințele umane, un rol determinant avându-l normele care reglementează comportamentul uman la nivel organizațional; * organizația ca organism, ca un mecanism asemănător corpului uman, capabil de adaptare și caracterizat printr-o diviziune clară a muncii, a relațiilor interumane; * organizația tip creier, caracterizată printr-un grad crescut al raționalității, orientată către rezolvarea problemelor și dispunând de un mecanism autocritic și inovator; * organizația ca sistem cultural, fundamentată pe valori, credințe și atitudini legate de maniera în care pot lucra indivizii
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
organizație se constituie având la bază instituția, aparatul normativ constituindu-se atât într-o pârghie de constrângere a performanțelor organizației respective, cât și într-un sistem ce asigură funcționarea organizată a indivizilor; * organizațiile pot determina schimbările instituționale prin tipologia relațiilor interumane și prin experiențele de viață care oferă cadrul propice regenerării sistemului normativ; * orice organizație poate reproduce instituția sau o poate schimba, acceptând sau nu instituționalizarea. Între cele două forme de organizare, P. F. Drucker (1993) insistă în a argumenta importanța
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cooperare sau de competiție pentru a face față atât cerințelor organizației, cât și propriilor interese. Aceste aspecte nu pot fi negate, dar nici absolutizate. Riscul ar fi să considerăm că instituțiile sunt structuri ce nu acceptă sau nu presupun relații interumane, după cum riscant ar fi să considerăm că organizațiile funcționează în absența unor principii, a unor reguli, a unui cadru normativ care să-i delimiteze clar limitele. Interdependența între instituții și organizații s-a realizat, probabil, tocmai din necesitatea de a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dețin statute și roluri bine delimitate în cadrul unei structuri diferențiate, cu funcții de conducere și coordonare a activităților". În acest caz s-a optat pentru definirea organizației în termeni de activitate umană, precizându-se implicit importanța scopurilor și a relațiilor interumane ce descriu practici manageriale concrete. De aici, susține autorul, decurg principalele caracteristici ale organizațiilor: * structura organizațională (complexitate, mărime, roluri și statute, relații, diferențierea activităților); * controlul organizațional (structura ierarhică, relațiile de autoritate și putere, staff, birocratizare); * comportamentul organizațional (scopuri, climat și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
informale, are statut legal și o structură bine delimitată ce include: director, corp profesoral, elevi. Poate fi considerată concomitent și organizație deoarece are o misiune și obiective clar stabilite (educarea tinerilor), are resurse umane, mai exact un sistem de relații interumane ce se stabilesc între indivizii ce aparțin acestei colectivități, dispune de tehnologie (mijloace de învățământ, sistem de comunicare, curriculum care vizează realizarea funcțiilor educației la nivelul școlii) și de o cultură organizațională, presupune activitate umană, precum și obținerea performanțelor educaționale. Dacă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de la propria experiență. Regăsim aici o perspectivă ușor personalizată a organizațiilor, capabile de învățare și analiză retrospectivă. Autorul merge mai departe, precizând că această strategie este consolidată de următoarele caracteristici: 1. Vizează o schimbare planificată, ce focalizează valorile, atitudinile, relațiile interumane din cadrul organizației și mai puțin dimensiunea structurală sau tehnologică a acesteia. 2. Schimbările planificate au ca reper anumite exigențe pe care orice organizație trebuie să aibă capacitatea de a le îndeplini: probleme de destin (creștere, identitate), probleme de dezvoltare a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în evoluția dezvoltării organizaționale (1960-1972) se bazează pe postulatul organizației ca sistem cultural și pe cercetările lui K. Lewin care pot fi sintetizate astfel: leadership-ul democratic este mai eficient, indivizii obțin performanțe superioare dacă sunt implicați în procesul decizional, relațiile interumane bazate pe încredere facilitează schimbul de informații și productivitatea. A doua perioadă (1972-1982), marcată de criza economică, ajustează importanța cercetărilor lui Lewin, organizațiile centrându-și eforturile către obținerea profitului. Apare funcția de consilier în dezvoltarea organizațională, considerat un instrument al
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
prin implicare personală, pot transforma obiectivele în realitate. Se poate constata cu lejeritate faptul că la nivelul oricărei organizații coexistă două paliere: unul consacrat competitivității, tehnologiei, obținerii rezultatelor performante și un palier al resurselor umane, la fel de semnificativ, ce descrie relațiile interumane, nivelul comunicării, valorile care guvernează relațiile și la care indivizii sunt dispuși să adere etc. Altfel spus, există un palier al eficienței și un palier al cunoașterii, al culturii și climatului socio-uman. Odată cu evoluția teoriilor organizaționale, practicile manageriale au deplasat
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
există atât șansa promovării unui management participativ, motivant, dar și a corectării eventualelor neajunsuri identificate la nivelul acesteia. De cele mai multe ori, când facem referire directă la cultura organizațională suntem tentați spre o abordare generală a acesteia, spre evidențierea specificului relațiilor interumane, a credințelor generale etc. și mai puțin spre analiza valorilor sau credințelor pe care le poate promova fiecare individ în parte. Nu putem vorbi de un anumit tip al culturii organizaționale, ca trăsătură generală a acesteia, fără a lua în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
apud Pânișoară, 2005, p. 217). Cele două valori promovate, ce devin și criterii de definire a matricei, sunt: sociabilitatea, definită prin intermediul relațiilor ce se stabilesc între indivizii ce împart aceleași interese, idei, valori și solidaritatea ce presupune colaborare la nivel interuman și intergrupal, dar care accentuează aspectele formale și rolurile pe care le îndeplinesc indivizii la nivelul organizației. Cultură de tip rețea Cultură comunitară Cultură fragmentară Cultură "mercenară" Fig. 8. Matricea arhitecturii sociale (adaptare după R. Goffee și G. Jones) Sursa
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de legătură între emițător și receptor (de exemplu, modelul comunicării elaborat de Meyer-Epple). Se poate spune că avem de-a face în acest caz mai mult cu o comunicare tehnică, aplicabilă cu deosebire în domeniul telecomunicațiilor, decât la nivelul relațiilor interumane. Acest model interpretativ s-a dovedit în timp insuficient pentru înțelegerea și explicarea specificului comunicării umane. Ceea ce reproșează constant psihologii în acest caz este tocmai tendința de schematizare a comunicării, de ignorare a factorului uman (individul sau grupul), redus la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]