1,897 matches
-
cu alte păreri despre această relație, Stat-Biserică, pe linie de asistență socială (mai ales la copii). Vă rog ca răspunsurile la întrebări să fie cele oficiale, părerile personale dacă sunt fiind trecute sumar la finalul interviului." 2. Date cu privire la cel intervievat: "Inițialele numelui (pentru a păstra confidențialitatea): Țara: Localitatea: Profesia: Vârsta: Gen: Religie majoritară: Statul: declarat/nedeclarat laic:" 3. Întrebări: "1. Care este relația dintre stat și Biserică în țara unde vă desfășurați activitatea de asistent social? 2. Există o relație
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
specific: Explorarea particularităților naționale în structurarea relației Biserică-instituții specifice de protecție a copilului (relație Stat-Biserică în asistența socială). Ipoteza cercetării: > Ipoteza 5: Implicarea Bisericii în activitatea instituțiilor specifice de protecție a copilului se structurează distinct în România / statele vest-europene. Subiecții intervievați și țara de proveniență Interviul a fost trimis spre completare în următoarele țări: Franța, Italia, Spania, Belgia, Olanda, Germania, Austria, Anglia și într-un stat care nu este membru al Uniunii Europene, și anume Elveția. Răspunsurile au fost primite din
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
preoții/pastorii din parohia lor... sau deloc... Analiza răspunsurilor din interviu Ipoteza 5: Implicarea Bisericii în activitatea instituțiilor specifice de protecție a copilului se structurează distinct în România / statele vest-europene. Forma de alcătuire a întrebărilor a fost una deschisă, fiecare intervievat având dreptul de a formula liber răspunsurile la întrebări. Întrebările nu au fost alcătuite spre a dezvolta la nesfârșit o anumită problemă, ci ele au punctat câteva aspecte de interes major în cercetare, răspunsul dat urmând să fie cuprins în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fie cuprins în câteva fraze, nefiind nevoie de o adevărată povestire în privința atingerii unui răspuns concret la cele cerute. La întrebarea Nr. 1, în care se cerea un răspuns cu privire la relația dintre Stat și Biserică din țara unde este rezident intervievatul, găsim expuneri foarte interesante în care statul este laic, însă abordarea relației cu Biserica este una diferită: în Franța nu există niciun fel de relație cu Biserica; relații formale între Stat și Biserică există în țări ca: Olanda sau Italia
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de către instituția prezidențială a României, președintele țării emițând un Decret prezidențial care să confirme această învestire. La întrebarea Nr. 2, în care am cerut informații legate de relația dintre Stat și Biserică în privința asistenței sociale din țara de proveniență a intervievatului, am primit răspunsuri destul de diferite. Pentru a primi detalii, în cazul în care relația Stat-Biserică este una de colaborare în respectiva țară, am mai adăugat două întrebări care să ne ofere o argumentare, chiar prin exemplificarea modului în care se
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dintre Stat și Biserică. Ținând cont de faptul că toate țările menționate în acest studiu, mai puțin Elveția, sunt membre ale Uniunii Europene. De asemenea, cunoscând în mare parte politica Uniunii Europene vizavi de creștinism, putem spune că răspunsurile celor intervievați sunt surprinzătoare, exceptând desigur Franța. Comparativ cu România, unde relația Stat-Biserică este una pe care am definit-o, în baza celor cercetate, complementară, în țările europene menționate în lucrare există colaborări mai accentuate sau mai simple ale Statului cu Bisericile
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
unui lider spiritual într-o instituție de asistență socială bugetară. Prin intermediul acestei întrebări aflăm dacă liderul spiritual poate fi (sau nu poate fi) prezent în acea organizație cu toate simbolurile profesiei sale de preot. Răspunsurile au fost date de către cei intervievați aproape la unison. Orice persoană poate fi angajată într-o instituție de ocrotire socială publică, doar că nu are dreptul de a săvârși activități cu caracter religios. Din interviuri reiese că o parte din cei intervievați sunt persoane care au
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fost date de către cei intervievați aproape la unison. Orice persoană poate fi angajată într-o instituție de ocrotire socială publică, doar că nu are dreptul de a săvârși activități cu caracter religios. Din interviuri reiese că o parte din cei intervievați sunt persoane care au o consacrare sacramentală în diferite Biserici și totodată ocupă posturi, chiar de conducere (cum e cazul Elveției), într-o instituție de asistență socială a statului, însă nu îi este permisă efectuarea activităților cu caracter religios. "Mandatul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
vine să testeze într-un fel dacă cei ce au răspuns interviului ar vedea vreun rol pe care i-l pot atribui Bisericii privitor la o posibilă relație cu Statul în domeniul asistenței sociale publice a țării de proveniență a intervievatului. Întrebarea aceasta este oarecum mai concentrată pe un răspuns subiectiv. De data aceasta, persoana care a dorit să ne răspundă la interviu nu mai expune probleme aflate în desfășurare. Dacă la primele trei întrebări, în mare parte, răspunsurile erau date
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
interviu nu mai expune probleme aflate în desfășurare. Dacă la primele trei întrebări, în mare parte, răspunsurile erau date ținând cont efectiv de felul în care se desfășoară relația Biserică-Stat cu privire la sistemul public de asistență socială, la această întrebare răspunsul intervievatului trebuie să cuprindă clar o opțiune a sa: dacă el consideră că Biserica ar putea avea vreun rol privitor la activitatea de asistență socială laică. Răspunsurile au fost diferite, în funcție de poziția/statutul ocupată/ocupat de către fiecare intervievat. Cei ce lucrează
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
această întrebare răspunsul intervievatului trebuie să cuprindă clar o opțiune a sa: dacă el consideră că Biserica ar putea avea vreun rol privitor la activitatea de asistență socială laică. Răspunsurile au fost diferite, în funcție de poziția/statutul ocupată/ocupat de către fiecare intervievat. Cei ce lucrează în domeniul asistenței sociale și nu sunt oameni consacrați sacramental în vreo Biserică au răspuns, în mare parte, arătând diferențele ideologice/doctrinare dintre cele două: Stat și Biserică. Aceste diferențe păstrează o neutralitate chiar și acolo unde
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
spre somn seamănă foarte mult cu experiențele de extracorporalizare din timpul stărilor la limita morții”, afirma Nelson. Paralizia în timpul somnului, considerată odată foarte rară, a fost de asemeni, experimentată cel puțin o dată în decursul vieții de aproximativ 25% din cei intervievați. Îmi permit să fac o paranteză, observând o conexiune interesantă între ceea ce Nelson numește paralizie în somn și ceea ce Monroe numește „minte trează, corp adormit” (mind awake, body asleep, engl, n.a.Ă, aceasta fiind o etapă intermediară în experimentarea fenomenului
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
indirecți în studiul scepticismului religios. Am întrebat persoanele cuprinse în eșantion dacă au prieteni personali care nu cred în Dumnezeu. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 5. Printre prietenii Dvs există oameni care...; în funcție de categorii de vârstă Astfel, aproximativ 40% dintre persoanele intervievate au prieteni care declară că nu cred în Dumnezeu (vezi REF Ref118868277 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 5 și REF Ref118867682 \h \* MERGEFORMAT ). Ce ne arată însă acest indicator? Este posibil să nu existe decât foarte puține persoane care să nu creadă
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
5 și REF Ref118867682 \h \* MERGEFORMAT ). Ce ne arată însă acest indicator? Este posibil să nu existe decât foarte puține persoane care să nu creadă în Dumnezeu în toată populația, dar acestea să fie prietene cu cei 40% dintre subiecții intervievați. Acest indicator nu ne oferă informații cu privire la proporția în populație a persoanelor sceptice religios; totuși, aflăm că vizibilitatea socială a acestora este destul de ridicată. Este important de accentuat aici că întrebarea se referă la prieteni, și nu la cunoștințe, în
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
lipsa credinței în Dumnezeu este percepută, în general, ca fiind stigmatizantă. Aceasta poate explica parțial proporția foarte redusă a subiecților care răspund în fața operatorului de chestionar că nu cred în Dumnezeu, în condițiile în care un procent considerabil dintre cei intervievați (aproximativ 40%) declară că au prieteni care afirmă că nu cred în Dumnezeu. Această valorizare socială negativă a scepticismului religios are consecințe vizibile mai ales în discursul politic. Putem avansa ipoteza că religiozitatea declarată este importantă mai ales în autoprezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
are consecințe vizibile mai ales în discursul politic. Putem avansa ipoteza că religiozitatea declarată este importantă mai ales în autoprezentarea în relații dominate de incertitudine - cum ar fi relația dintre electorat și oamenii politici, dar și interacțiunea dintre o persoană intervievată și operatorul de anchetă. Contextele în care există o cunoaștere reciprocă, precum relațiile părinți-profesori sau cele dintre prieteni, par să permită o mai mare sinceritate a comunicării pe teme religioase. Anexe Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Variația importanței acordate religiei
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
doi se țin cuminți, la propriu, de fustele mamei, fostă membră ASCOR și ea, îmbrăcată decent, sobru. Remarc rapid faptul că anul acesta a fost prezentă mai puțină lume la Iași decât în 2009 și 2010, chiar dacă mass-media și cei intervievați au tendința de a afirma contrariul. Dan lasă să se înțeleagă, în dialogul rapid pe care-l purtăm, că ar exista o bătălie surdă, dar persistentă și puțin vizibilă la prima vedere, în ceea ce privește „mediatizarea pelerinajelor de la Iași și București, ca și cum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de o cunoscută televiziune comercială pentru a „acoperi” pelerinajul de la Curtea de Argeș. De fapt, pe ea, pe reporteră, o cunosc bine, am întâlnit-o anul acesta și la Iași, la București, la Prislop. Culege cu un surâs dulce, empatic, vorbele pelerinilor intervievați, ca albina polenul florilor. Cameramanul îi cere să se plaseze chiar lângă raclă, pentru a beneficia de un cadru complet : raclă plus preot plus pelerini plus sărutat de moaște. Totul cinetic, plin de viață. Lângă mine se așază un preot
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al intervențiilor de pe teren ale televiziunii Trinitas), avem de a face cu o supraabundență de detalii, uneori aceleași de la media laică, puse însă în slujba redării strălucirii și a sensului inițial al pelerinajului. Rândul este proba fizică supremă, motivațiile pelerinilor intervievați sunt justificate teologic, pelerinajul apărând ca un veritabil generator de „communitas”. În ziarul Lumina din 15 octombrie 2012, ediția online, putea fi văzută o splendidă fotografie având în centru o bătrână de peste 80 de ani, încadrată de două fetițe de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu o placă transparentă de plexiglas ?”, pelerinii pe care i-am chestionat au furnizat o explicație asemănătoare, cu foarte mici variații : de-a lungul timpului s-a încercat desprinderea cu dinții a diverse bucăți (sau așchii, după cum spuneau unii dintre intervievați, interesantă formulă care arată ambiguitatea fondatoare a relicvelor, plasate între viu și mineral) din moaștele expuse spre închinare. Biserica a trebuit să reacțio neze și le-a protejat prin acoperirea completă a întregii relicve. Episodul „furtului de moaște” este menționat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sunt acuzați de a fi non-religioși, lipsiți de onestitate și integritate spirituală. În studiul „România profundă în comunism” (construcția identității într-o comună din Banat locuită de nemți, români, rromi și maghiari) este remarcat faptul că „sugestia implicită a celor intervievați este că raportul romilor cu religia ar fi unul pur instrumental, ei încercând astfel să evite condiția de țigan” (Chelcea, Lățea, 2000 : 99). În interviurile realizate de mine, prezența rromilor la pelerinaj este percepută și ea ca o acțiune identitară
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
desigur, convențiile Hollywood-ului, ea nu este lipsită de artificii, fără să mai punem la socoteală dramatizarea de sine la care se dedă autorul, figură omniprezentă în film. Pe de altă parte, unii i-au reproșat autorului o manipulare tactică a intervievaților. Iar filmul nu a fost scutit de critici dinspre lumea științifică americană, critici de neînchipuit în Franța, într-atât este aici figura lui Lanzmann identificată cu evenimentul însuși. Filmul său și genocidul fiind una, sacralizarea celui de-al doilea trebuia
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
eșantionare, proiectarea unui set de întrebări, culegerea și înregistrarea datelor obținute din interviu, interpretarea, validarea și estimarea siguranței sau a încrederii privind datele colectate. Fluxul de date creat în timpul interviului conține: planul (lista de întrebări), agenda (lista persoanelor care trebuie intervievate, momentul și locul acestui proces), datele rezultate din interviu, pe baza cărora se elaborează un raport. Interviurile pot fi, din punctul de vedere al planurilor lor, de trei tipuri: nestructurate (fără a avea o ordine prestabilită a întrebărilor); semistructurate (întrebările
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
există, fiindcă, spre deosebire de partenerul meu de discuție, eu chiar eram și sunt convins că autorul care stârnise atâta mânie este unul de talent. Amuzant este că, într-un interviu pe care-l făcusem cu autorul în cauză prin anii î70, intervievatul îmi povestea că unul din idolii adolescenței sale fusese... patriarhul. Dar și mai amuzant rămâne faptul că, după ce i-am publicat acele pagini și am pierdut un nume important dintre colaboratorii revistei, autorul care a stârnit tot acest vârtej continuă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
neserioase. Realizatorul unui interviu trăiește cu iluzia că, fie și măcar din când în când, reușește să descifreze personalitatea celui pe care-l scrutează ori pe care chiar îl... perforează cu întrebări. Dar sunt foarte puțini intervievatorii care înțeleg că intervievatul are el însuși șansa de a-și scruta partenerul de discuție, să facă un scurt demers psihanalitic, dacă nu e prea pretențios spus, prin care să-l citească pe cel care-i pune întrebări. Există, dle Cristea-Enache, o întrebare care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]