1,743 matches
-
evita. I-a citit Însă cu teamă cărțile autobiografice apărute după: Ungureanu păstrase discreția. Deși despre alți prieteni scrisese. Cinste lor! Cinste lui! Dar pârțul are copyrightul lui Cătă. Nu mai prejos ca al lui Leac. Din nou la Înălțime, intimidându-ne. Probabil, ne spunem fiecare, e cel mai bun dintre noi. Deși: Leac e băiat de la țară. E un mister pentru toți cum de l-a apucat literatura, arta În general. Pentru taică-său era bun numai de trimis cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
nu mă avantaja În nici un fel, fiindcă nu eram deloc sigur de capul meu de pod. Îmi era ciudă, părea că Începuserăm măcar să flirtăm. Și chiar de nu era așa, oricum ne simțeam bine Împreună, pe mine nu mă mai intimidau gesturile ei hai-să-zic-afectuoase, atingerile frugale, umărul-lângă-umăr când citeam manuscrisul vreunei traduceri, amintita plimbare braț la braț. Adevărul era că nici nu avusesem timp de mai mult. Eu nu eram Vasile Leac, să-mi fie suficiente câteva ore, iar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
se diminuase drastic. Nu mă vedeam concurând cu Andreea, În primul rând pentru că nu Înțelegeam mecanismele homosexualității feminine și nici nu voiam să mi le explic apelând la folclor, adică la pornografie. Iar În al doilea rând pentru că Andreea mă intimida, mi se părea mult mai bună decât mine, mai creativă, mai artistă. * Nu era doar pentru mine un moment potrivit reflecției. Și ceilalți, derutați de amploarea ultimelor noastre acțiuni, ca și de consecința lor imediată - jena financiară, păreau tentați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
rămâi amestecat cu o astfel de gloată? De ce, dacă tot Îi disprețuiești, să nu faci un gest radical de retragere din lume? Ți-ar rămâne În apropiere, așa cum se Întâmpla la Șiria, doar prietenii și pe lângă ei niște indivizi care, intimidați de opulența ta misterioasă, nu te vor deranja prea mult. Câțiva vecini pe care, știindu-i pe nume, bând din când În când câte o bere cu ei, vei ajunge să-i simpatizezi, să-i scoți din massa statistică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
intrat pe ușă, umflat și el, acoperind-o pe Cristina, cea care-i deschisese ușa apartamentului și care acum Încerca să ne semnalizeze uimirea ei neputincioasă. - Salut, băieți. De data asta grav, aproape timid. Îi lăsăm câteva secunde ca să se intimideze și mai tare. Nu-i răspunde nimeni. Își drege vocea, deschide gura. I-o ia Cătă Înainte: - Ce vrei? - Mă gândeam să vin pe-aici. Poate rezolvăm mai repede treaba. Că mâine trebuie să fiu la București. Idiotul! Ne vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ale acelei seri. Lung se simțea stînjenit, timid În lumina odăilor, În vorbăria și rîsetele noastre, - și eu Împotriva etichetei de musafir, ignorînd cuviincios pe gazde, ciocnii cu el mai Întîi, anume pentru a-i stinge complexele, Însă el se intimidă și mai mult, nu știa că seara aceea era și a lui. Seara Dumnezeirii care e a tuturora și care pentru noi, În alcătuirea noastră de atunci nu mai urma să se repete vreodată, căci timpul avea să sufle peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
este altă poveste. - Un redactor pe care l-ați ,,expulzat", la un moment dat, din echipă v-a consacrat în anul 2001 o monografie scrisă cu un patetism evident. Îi înțeleg admirația - mărturisită și asumată - față de model, dar m-a intimidat teribil portretul pe care vi-l face în paginile cărții. Autorul prezintă evoluția personală și profesională a dumneavoastră și nu vă găsește absolut niciun cusur. Chiar nu există nimic la dumneavoastră care să (vă) nemulțumească, domnule Eugen Simion?... - "Expulzarea" de
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
că firea românilor nu e nicidecum pașnică, istoria noastră fiind doldora de "asasinate politice", dar făcute "de boieri", și că acum, prin legionari, s-a ivit un nou tip uman, pentru care "viața nu are nici un preț", care "nu se intimidează de moarte", ci "abdică de la existența individuală, cu scopul precis de a potența pe cea a colectivității"; mai mult, aceștia consimt nu numai să moară, "ci și să omoare". Totuși, ei nu trebuie considerați criminali, ci "oameni noi", sau, mai
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
care conduce de o manieră "sultanistă" (citat în Linz și Stepan, 1996: 53). Dacă se organizează alegeri, este doar o fațadă, pentru că rezultatele sînt cunoscute dinainte: victoria celor de la putere. Un regim dictatorial se folosește de putere pentru a-i intimida pe oponenți și pe votanți. Cei care numără voturile sînt mai degrabă răspunzători în fața dictatorului, decît în fața legii. Dacă rezultatele nu sînt conforme cu dorințele dictatorului, ele pot fi "ajustate" pentru a le face satisfăcătoare. Fără o adunare reprezentativă și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Bucureștii sânt împresurați de trupe, în Vlașca cazacii își bat joc de populație dând oamenii afară din case, trenurile noastre cu munițiuni sânt oprite în drum, c-un cuvânt Rusia a început a întrebuința mijloacele ci civilizatrice pentru a ne intimida. Nu deprindem frica și pace bună. Teamă ne e numai ca Imperiul habsburgic să nu cadă la învoială cu Rusia, căci despre Anglia nu e vorbă. Ea este în stare a ținea război până ce Rusia-si va fi zvârlit în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nevinovat. D. Mihălescu ar trebui să roage pe coreligionarii săi politici ca să nu-i compromită și să nu-i îngreuieze poziția prin strigătele lor, căci publicul e în stare să-și zică că acestea toate sânt ridicate anume spre a intimida justiția, și se știe căi asemenea intimidări au adesea tocmai efectul contrariu, de a încuraja pe magistrat si de a întări în el suspiciunea când cauza a [fost] apărată într-un mod atât de meschin. [24 iunie 1879] ["O LUNĂ
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dezaprobării străinătății, căci nu-i mai crede nimeni în țară, nimeni în străinătate chiar. Timpul amenințărilor a trecut ș-ar trebui să fi trecut și timpul acelora cari s-au servit de ele contra propriei lor patrii, pentru a o intimida și a o face să se arunce în prăpastie. [10 octombrie 1879] ["ÎN SENAT A ÎNCEPUT IERI... "] În Senat a început ieri discuțiunea proiectului de revizuire adoptat cu aproape unanimitate de Adunarea deputaților. Victoria politică a țării și în deosebi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
piesă genială, preludiul nu ne face să ghicim desnodămîntul, ci îl luminează doar ulterior. XI În mod bizar, de Căprioara nu se îndrăgostise până atunci nimeni. În acest punct uneori fetele frumoase au aceeași soartă cu cele urâte. Frumusețea poate intimida, o fată prea frumoasă poate fi ocolită, ca și una prea urâtă. Desigur, e vorba de un anumit gen de frumusețe și de un anumit gen de urâțenie și anume de acel gen în care sufletul care o poartă e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Jdanov." "Nu e "oarecare"", zise Micu ridicând un deget. " Da, zic, care sânt operele lui filozofice?"' Nu mai fi și tu așa de naiv! spuse el de astă dată cu un astfel de glas încît, fără să știu de ce, mă intimidai. Operele lui filozofice, continuă el foarte supărat (dacă nu s-ar fi uitat în jos cu un soi de mâhnire pentru mine), sânt tancurile care stau în spatele fiecărui cuvânt din discursul lui despre filozofie." "Și tu de ce vrei ca eu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de la sărbătoarea morților cum se băinățează be capul tău înfumurat ca un bivol în eleșteu..." " Păi nu e așa, Calistrate!?" strigă Vintilă triumfător. "Alo, domnu Calistrat, susură Bacaloglu subliniindu-și printr-o nepăsare parcă adormită înfrîngerea (nu reușise să-l intimideze pe Vintilă, dimpotrivă, îi stârnise și mai mult verva sarcastică), domnul Calistrat, fii atent, domne, nu te lansa, fiindcă s-ar putea să rămâi foarte ușor, deși ești așa de gras..." Adică?! Ce putea să-i facă? Rămăsei nedumerit asupra
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu smulgem din noi drăcușorul mic-burghez, avem puține șanse să înțelegem în mod just marile probleme ale revoluției și rolul care îi revine literaturii și artei în victoria ei. Și îmi făcu, patern și insistent, cu degetul. O clipă mă intimidă. Tirajul revistei noastre era într-adevăr scăzut, trăgeam trei mii și jumătate din el ne era returnat, chioșcurile refuzau tacit să deschidă pachetele, nu știam de ce. Revista nu era bună, dar nu din vina noastră, cele mai interesante materiale ne
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ales după ce observai într-o zi, privindu-l cu atenție, că ochii și sprâncenele lui semănau aievea cu ale ei, restul chipului fiind desfigurat de bătrânețe ca să mai pot descoperi și alte asemănări. Nu uitam cum reușise el s-o intimideze pe Matilda, în acea seară când sărbătorisem cu întîrziere nașterea și botezul Silviei. Ghicisem atunci în el bărbatul de modă veche, care nu putea concepe să acorde în sinea lui femeii un locșor cât de mic, oricâte viclenii, ură sau
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dintr-o parte, râse din nou, de astă dată de mine: Da, zise, așa era, îmi mergea gura fiindcă el era un mutălău, prost și drăguț, care nu mai știa ce să mai facă dacă eu tăceam..." Poate că îl intimidai!? zisei. Ai o puternică personalitate, o nenorocire pentru o femeie." Se opri din mers și îmi oferi o privire care cerea de la mine o desmințire: nu e așa că nu? Nu e așa că sânt o femeie ca oricare alta? Ce drăguță
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Probabil, zisei, ești o femeie ca oricare alta, din moment ce dorești atât de tare acest lucru. Îți ajunge că ești conștientă de asta, cum spune un personaj din Dostoievski, ca să te ferești să nu fii. Asta nu înseamnă că nu-l intimidai pe băiatu-acela, care sânt sigur că nu era, cum zici, un mutălău." "Ba era, ba era, se împotrivi. Să nu crezi că nu cunoaștem și valoarea tăcerii. Am și tăcut, dar n-a folosit la nimic, și râse iar, ai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vedeam acești genunchi tot acolo, rotunzi și frumoși, strâns alăturați, fideli și frățești, îndreptați spre mine, în timp ce expresia chipului ei părea alterată și absentă, parcă adormită de istoria de pe pânză, al cărei sens îi scăpa, deși vroia să-l descifreze, intimidată de tăcerea sălii arhipline și de vitalitatea încrezătoare, energică, tumultuoasă, a eroului... Părea buimăcită, avea gura ușor întredeschisă, și ochii ei mari, cu gene negre, clipeau rar, somnolenți, împotrivindu-se parcă unei hipnoze pe care o respingea instinctiv, fiindcă nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
intrând pe Ganea. Uite că mai vine încă o alianță matrimonială. Bună ziua! răspunse ea, la plecăciunea lui Ganea, fără să-l invite să ia loc. Te căsătorești? Dacă mă căsătoresc?... Cum?... Care căsătorie?... bâigui, zguduit, Gavrila Ardalionovici. Era grozav de intimidat. Întreb dacă te însori; poate-ți place mai mult această expresie... — N-nu... eu... n-nu, minți Gavrila Ardalionovici și roșeața jenei îi inundă obrajii. Privi iute spre Aglaia, care ședea departe, și-și feri imediat ochii. Aglaia îl privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ptițân și-l chemă pe Ganea; acesta îl părăsi în grabă pe prinț și ieși, cu toate că mai voia să-i spună ceva; probabil, ezita și îi era jenă să înceapă; de fapt și camera o ocărâse parcă tot din cauză că se intimidase. De-abia apucă prințul să se spele și să-și pună cât de cât la punct toaleta, că ușa se deschise iarăși și apăru o nouă siluetă. Era un domn de vreo treizeci de ani, destul de înalt, spătos, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
porni spre salon. Intră într-un moment decisiv: Nina Alexandrovna era gata deja să uite că „se resemnase“; de altfel, îi lua apărarea Variei. Alături de Varia stătea și Ptițân, care renunțase la hârtia scrisă cu creionul. Nici Varia nu se intimidase, de fapt nici nu era dintre cele sperioase; însă grosolăniile fratelui ei, cu fiecare cuvânt, deveneau din ce în ce mai nepoliticoase și mai insuportabile. De obicei, în asemenea cazuri, ea înceta să vorbească și își privea doar fratele în tăcere, cu ironie, neluându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
atât de fermecătoare... Nu-și încheie tirada; Ferdâșcenko trase iute în spatele lui un scaun și generalul, având picioarele întrucâtva slăbite în aceste momente de după luarea prânzului, se lăsă sau, mai bine zis, se prăbuși pe scaun; însă incidentul nu-l intimidă câtuși de puțin. Picat chiar în fața Nastasiei Filippovna, cu o strâmbătură drăguță, lent și afectat, îi luă degetele și le duse la buze. De fapt, generalul era greu de pus în încurcătură. Înfățișarea lui, cu excepția unui aer întrucâtva neglijent, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aceste aniversări, conducea conversația, părea acum indispus și chiar întrucâtva derutat, ceea ce nu-i stătea deloc în fire. Restul oaspeților, de altfel puțin numeroși (un biet învățător bătrân, invitat Dumnezeu știe de ce, un ins necunoscut și foarte tânăr, atât de intimidat, încât tăcea tot timpul, o damă volubilă, de vreo patruzeci de ani, actriță, și o tânără foarte frumoasă, foarte bine și scump îmbrăcată, dar neobișnuit de tăcută), nu numai că nu puteau înviora cât de cât discuția, dar uneori nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]