1,281 matches
-
ceea ce contează e aluatul final, gustul inconfundabil al fiecărei opere. Nu mai e vorba de o revoluție ci de o diferențiere (poate de aici și gustul predominant pentru deconstrucție), nu de un refuz, ci de un refuz al refuzului. De la introspecția modernistă, autorii Desperado se trag în sfidarea intimității și sfielii. Autori ca Julian Barnes, Alasdair Gray, David Lodge, Doris Lessing, Graham Swift, Malcolm Bradbury, Martin Amis (mai puțin John Fowles și Peter Ackroyd), înclină spre extrovertire și chiar exhibiționism. Ei
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
voluntarismul / 171 4. Identitatea franceză a psihologiei Theodule Ribot / 172 IX. Nevoia de "structurare" a psihologiei / 175 1. Psihologia și criza societății la începutul secolului al XX-lea / 175 2. Fundamentarea experimentală a psihologiei / 178 2.1. Școala de la Würzburg introspecția experimentală / 178 2.2. Explorarea funcțiilor senzorio-motorii / 180 2.3. Studierea experimentală a amintirilor / 185 3. Caracteristicile speciale ale psihologiei americane la începutul secolului XX / 187 3.1. Școala structuralistă a lui Edward Bradford Titchner / 188 3.2. Conștiința în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Dincolo de controversele doctrinare, prin contribuțiile sale de acest fel, augustinismul și-a păstrat influența până astăzi. Deși a fost teolog, Sfântul Augustin a pregătit pentru psihologie o ordine aparte de argumentare, o ordine care, după secole, va deveni fundamentul metodei introspecției. Se va găsi la el invocată existența unui suflet ce acționează independent de corp, care folosește corpul ca mijloc pentru asigurarea unității sufletești. Acțiunea acestui suflet respectă principiul autocontrolului; experiența interioară reprezintă cel mai fidel instrument pentru aflarea adevărului, pentru
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dintre corp și suflet: deși fiecare dintre cele două substanțe sunt distincte, deși ambele sunt capabile de a se închide autonom în sine, între ele există o relație reciprocă, una ce poate fi abordată pe cale empirică. 6. Principiul reformulat al introspecției Sufletului, Descartes i-a recunoscut doar o singura proprietate: aceea de a putea fi observat în mod nemijlocit, empiric. Or, tot ceea ce poate ajunge observat înseamnă că poate fi și gândit. În acest fel, metodologic, la Descartes sunt puse în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
orice fenomen avea însemnătate echivalentă. Cu alte cuvinte, toate fenomenele naturale puteau fi considerate ca fiind produse ale reflexiei, ca putând deveni obiect al observației subiectului, un observator subiectiv (la rândul său) de formație ancestrală. Era o accepțiune nouă asupra introspecției, eliberată de metafizica "experienței interne" propusă anterior în teologia lui Plotin și în cea a Sf. Augustin. În acord cu concepția lui Plotin și a Sf. Augustin, omul își putea îndrepta privirea sau observația spre "interiorul" vieții sale sufletești deci
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
omul își putea îndrepta privirea sau observația spre "interiorul" vieții sale sufletești deci introspectiv. O putea face, însă, doar prin intrarea în legătură cu esența supremă, cu divinitatea, ea fiind singura realitate internă și totodată cerească adevărată. În filosofia lui Descartes, obiectul introspecției devine atât de comuna gândire personală. În consecință, pentru că ceea ce el observa era un dat natural și empiric, acest om își revendica libertatea de a se îndoi de adevărul a ceea ce observă și de ceea ce se spune ca adevărat despre
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de existența unor adevăruri matematice și metafizice care nu pot fi niciodată reductibile la senzații; Locke, dimpotrivă, în această problemă opinează că nu există cunoștințe apriorice, iar ceea ce este astfel considerat, nu este decât produsul experienței. 3. Varianta empiristă a introspecției Cei doi autori, Descartes și Locke, au dat aceeași interpretare alcătuirii structurale a conștiinței. De la Descartes, Locke a preluat postulatul "conștiința este observarea a ceea ce se întâmpla în interiorul minții" ceea ce este, de fapt, exact formula introspecției. Prin ea este negat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
3. Varianta empiristă a introspecției Cei doi autori, Descartes și Locke, au dat aceeași interpretare alcătuirii structurale a conștiinței. De la Descartes, Locke a preluat postulatul "conștiința este observarea a ceea ce se întâmpla în interiorul minții" ceea ce este, de fapt, exact formula introspecției. Prin ea este negat nu adevărul lumii externe, ci legătura nemijlocită a conștiinței cu această lume. Din această perspectivă de gândire, conștiința se sfărâmă pe prispa sufletului, și va avea darul de a evoca doar momentul acestei sfărâmări. 4. Asociația
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
C,... le corespund ideile a, b, c,...; repetabilitatea ideilor a, b, c,... dobândește putere evocatoare, astfel că, într-o situație proximă, prezența unui singur element senzorial A este deja suficientă pentru ca în suflet să fie evocate ideile b, c... . 4. Introspecția și conștiința În sistemul lui Hartley, elementul primar, empiric, al experienței reflectate nu este o "idee senzorială", ci însăși senzația. Aceasta este un produs psihic al conștiinței, dobândit anterior producerii senzației. Datul reflectat conștient se naște ca rezultat al influențelor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acestei concepții, elementele odată împreunate în conștiință nu mai pot fi despărțite de cele simple. Deși la Locke, pe această linie, se avea în vedere indicarea accesului spre explicarea modului cum are loc împreunarea elementelor care se produce pe calea introspecției. În acest sens, Hartley spunea că: "se împreunează și se descompun mereu doar acele manifestări despre care avem cunoștință. Dincolo de hotarele conștiinței nu se pot afla decât procese fiziologice". Vibrarea particulelor la nivelul creierului servește ca bază fiziologică pentru explicarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de conștiință. Dintr-o asemenea perspectivă conceptuală, procesele psihice pot să se desfășoare foarte bine, independent de măsura în care sunt sau nu conștiente. Această teză leibnizeană a avut darul să submineze tot ceea ce s-a crezut până atunci despre introspecție și puterea acesteia de a intra în interiorul sufletului, fapt ce a condus la posibilitatea abordării de pe un plan nou a fenomenelor psihice. Deși, în fond, ideea se bazează pe premise false, ea pleacă de la neconștiența percepției și ajunge la fundamentarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
propriu acțiunilor mentale, acțiuni care la om, spre deosebire de animale, au șansa să fie direcționate rațional. Noțiunea percepțiilor neconștientă s-a plasat în contradicție cu concepția carteziană despre conștiință. În acord cu aceasta din urmă perspectivă, dincolo de ce se obține prin introspecție nu existau decât procese materiale, fiziologice. Or, când Leibniz a arătat că actul de conștiință are la bază nu doar procese fiziologice, ci unele acte psihice neconștiente, din acel moment el devine un înaintaș al declarării existenței unei cauzalității intrinsece
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asemenea celor din câmpul mecanicii newtoniene. Cu deosebirea doar că aici ele sunt fapte de conștiință, și ca atare pot fi studiate pe cale experimentală. Lumea sesizată și reflectată este o lume a experienței, care poate fi cunoscută doar pe calea introspecției; prin urmare reflexia mentală poate fi sursă a cunoașterii doar prin introspecție. În lucrarea sa, Teoria vederii, publicată în 1709, Berkeley contrapune câmpului fizic pe cel geometric din mintea subiectului, acesta din urmă fiind rezultatul unei activități de abstractizare, al
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sunt fapte de conștiință, și ca atare pot fi studiate pe cale experimentală. Lumea sesizată și reflectată este o lume a experienței, care poate fi cunoscută doar pe calea introspecției; prin urmare reflexia mentală poate fi sursă a cunoașterii doar prin introspecție. În lucrarea sa, Teoria vederii, publicată în 1709, Berkeley contrapune câmpului fizic pe cel geometric din mintea subiectului, acesta din urmă fiind rezultatul unei activități de abstractizare, al generalizării experienței. Acesta dă elementelor vectori proprii de formă, dă liniilor direcție
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
rezultate acumulate pe această linie, Helmholtz a elaborat o teorie a reflectării "inconștiente a succesiunii". O teorie care încearcă să dea răspuns la acele acte de reflectare mentală în care elaborarea formelor și legile de organizare a reflectării se sustrag introspecției. De aceea investigarea lor poate fi realizată doar prin procedee obiective de evocare ulterioară a actelor deja reflectate. Un alt rezultat merituos pus în serviciul teoriei lui Helmholtz l-a reprezentat problema anterior menționată a reflectării "inconștiente a succesiunii". El
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
vederii spațiale; evidențierea caracterului unitar al acțiunilor senzoriale și mentale în reflectarea imaginilor, a formelor obiectelor; fundamentarea studiului experimental fiziologic al reflectării așa cum are loc la nivelul diverselor modalități senzoriale; combaterea pe cât a fost cu putință a acceptării exclusivității metodei introspecției pentru studiul activității de reflectare. inițierea și dezvoltarea unei perspective de gândire total diferite asupra reflectării senzoriale; demonstrarea pe cale experimentală a faptului că reflectarea psihică nu este epifenomenală, că are un suport fiziologic. 5. Studiul timpului de reacție Studiul obiectiv
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lumea înconjurătoare. Actul psihic în sine este un produs de interacțiune al condițiilor stimulative interne și al celor obiective de răspuns externe. Până atunci toate psihologiile îndreptate spre cunoașterea faptelor de conștiință nu cunoșteau altă cale investigativă decât cea a introspecției. În acest sens Secenov a făcut o distincție netă între ceea ce înseamnă autocunoaștere, adică cunoașterea îndreptată spre considerarea propriilor gânduri, și ceea ce era interpretat la acea vreme ca "vedere psihologică" interioară sau introspecție. Aceasta din urmă își rezerva cu totul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cunoșteau altă cale investigativă decât cea a introspecției. În acest sens Secenov a făcut o distincție netă între ceea ce înseamnă autocunoaștere, adică cunoașterea îndreptată spre considerarea propriilor gânduri, și ceea ce era interpretat la acea vreme ca "vedere psihologică" interioară sau introspecție. Aceasta din urmă își rezerva cu totul nejustificat pretenția de a fi o metodă cu particularitate aparte de cunoaștere a proceselor psihice, ca opusă celor obiective. În ceea ce privește autoobservația ca metodă, Secenov a analizat-o din perspectiva aceleiași teorii a reflexelor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reflectarea elementelor imaginii acestor lucruri, care nu mai pot fi divizate în alte elemente mai simple. Între imaginație și ceea ce se ajunge să se reflecte cu ajutorul cuvântului, Wundt nu a făcut nici o deosebire esențială. Acesta este domeniul în care metoda introspecției își dobândește însemnătatea investigativă; cu toate că dincolo de imaginație mai există lucruri care pot să fie reflectate, ale căror mecanisme pot să scape cercetării. De exemplu, alături de senzații, ca elemente ale reflectării conștiente, pot fi considerate și emoțiile. Era vorba de dimensiunea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
trădau doar relaxarea sau tensionarea, liniștirea sau agitația, care au fost considerate ca stări de natură fiziologică. Pe acestea Wundt le-a asimilat în programul său de cercetare, ca fiind proprii domeniului de cunoaștere a psihologiei, putând fi investigate cu ajutorul introspecției. Wundt s-a ferit ca în explicarea proceselor psihice, a experienței, a senzațiilor, a afectivității, să se rezume doar la evocarea sculpturalității sau geometriei lor fixe. Dimpotrivă, el accentuează dinamica lor fenomenală variabilă, punând accentul pe descrierea diversității formelor irepetabile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tot gândit dacă toate acestea pot fi ridicate la același nivel de legitate propriu celor care acționează în domeniul fizicii. Istoria a demonstrat unde Wundt a avut dreptate. Și unde acesta s-a înșelat, aceasta s-a datorat supralicitării metodei introspecției, fapt care l-a împiedicat să desăvârșească stabilirea întregului determinism propriu și distinct al fenomenelor psihice. Eventualele slăbiciuni și limite ale gândirii lui Wundt vor fi mereu contrabalansate și scuzate de accentul pe care l-a pus pe însemnătatea experimentului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
argumente privitoare la inervarea și activitatea musculară în demonstrația speculativă filosofică (activitate care se pune sau nu în funcțiune la intervenția voinței, atunci când cauzează sau nu producerea răspunsului motor). Totuși, pentru faptul că a admis cercetarea voinței doar cu metodele introspecției, după unii istorici și analiști, întreaga sa contribuție la apariția și dezvoltarea psihologiei a fost umbrită. Prin aceasta el a fost suspectat de apartenență la curentul speculativ voluntarist al vremii. 4. Identitatea franceză a psihologiei Théodule Ribot La sfârșitul secolului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dezvoltat studii în care au fost abordate și procesele psihice superioare. În unele părți din lume s-au înființat școli cu identitate proprie, cum a fost Școala de la Würzburg, orientarea structuralistă a lui Titchener ș.a.. 2.1. Școala de la Würzburg introspecția experimentală La Würzburg s-a constituit un grup dizident celui de la Lepzig, care și-a propus să abordeze fenomenul psihic în ansamblul manifestării sale, ca un întreg, abordare care să ia în considerare inclusiv formele superioare de organizare a vieții
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a propus să abordeze fenomenul psihic în ansamblul manifestării sale, ca un întreg, abordare care să ia în considerare inclusiv formele superioare de organizare a vieții psihice, activitatea de gândire. A fost o perspectivă care a păstrat valoarea investigativă a introspecției, care și-a extins interesul și față de manifestările de conștiință. Acest interes, în cele din urmă, a dat o identitate inițiativelor experimentale realizate, care s-u grupat în Școala de Psihologie "de la Würzburg", care ulterior s-a integrat unui curent
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
studierea experimentală a gândirii la om a fost Oswald Külpe (1862-1915). Până în 1894, el a fost unul din cei mai apropiați colaboratori a lui Wundt. În laboratorul pe care acesta și l-a organizat la Würzburg, respectând linia tradițională a introspecției, Külpe a inițiat mai multe studii având ca obiect distinct de studiu procesele psihice superioare. Rezultatele investigațiilor au fost publicate în două lucrări științifice, în Schema psihologiei și în Prelegeri despre Psihologie. Aceste studii au reprezentat punctul de plecare pentru
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]