3,291 matches
-
1940]; Mihail Robea, Andrei Bârseanu folcloristul, LL, 1960, 261-276; Bârlea, Ist. folc., 297-298; Dicț. lit. 1900, 94-95; Adrian Fochi, Centenarul unui act fundamental de cultură: antologia de folclor transilvănean a lui J. U. Jarník și Andrei Bârseanu, REF, 1985, 152-155; Iordan Datcu, O carte a Blajului, T, 1985, 11; S. Fl. Marian și corespondenții săi, București, 1991, 82-84; Țepelea, Rememorări, 132-133; Datcu, Dicț. etnolog., I, 81-83; Dicț. analitic, I, 313-314. I.D.
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
o minuțioasă analiză comparativă între arta lui I. Creangă, pe de o parte, și arta povestitorilor anonimi și a scriitorilor populari, pe de altă parte. În esență, observația lui B. repetă pătrunzătoarele observații formulate de N. Iorga, G. Ibrăileanu, Iorgu Iordan, Al. Dima, Vladimir Streinu, Jean Boutière și îndeosebi de G. Călinescu, relative la substanța folclorică a operei lui Creangă, dar analiza comparativă adaugă noi argumente la cele deja cunoscute despre genialul talent al humuleșteanului de a săvârși o sinteză individuală
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
și folclor, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997 (în colaborare cu Ion H. Ciubotaru). Repere bibliografice: N. Bot, Studierea și editarea științifică a prozei populare, ST, 1967, 1; Pavel Ruxăndoiu, Ovidiu Bârlea, „Antologie de proză populară epică”, REF, 1967, 1; Iordan Datcu, Ovidiu Bârlea, „Antologie de proză populară epică”, O, 1967, 8; Felix Karlinger, Ovidiu Bârlea, „Antologie de proză populară epică”. Ovidiu Bârlea, „Poveștile lui Creangă”, „Östereichische Zeitschrift für Volkskunde” (Viena), 1967, 300-302; N. Constantinescu, Ovidiu Bârlea, „Poveștile lui Creangă”, GL
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Bot, Ovidiu Bârlea, „Poetică folclorică”, AAF, 1981, 309-311; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Folclorul românesc”, AAF, 1983, 350-353; Ion Cuceu, Ovidiu Bârlea, „Eseu despre dansul popular românesc”, AAF, 1983, 384-386; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1989, 3; Iordan Datcu, Ovidiu Bârlea și demnitatea scrisului, JL, 1990, 5; Iordan Datcu, Bibliografia lucrărilor științifice ale lui Ovidiu Bârlea, REF, 1990, 5-6; Ion Cuceu, Ovidiu Bârlea (1917-1990), AAF, 1991-1993, 429-432; Dicț. scriit. rom., I, 247-249; Petraș, Panorama, 126-127; Datcu, Repere, 296-300
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Ovidiu Bârlea, „Folclorul românesc”, AAF, 1983, 350-353; Ion Cuceu, Ovidiu Bârlea, „Eseu despre dansul popular românesc”, AAF, 1983, 384-386; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1989, 3; Iordan Datcu, Ovidiu Bârlea și demnitatea scrisului, JL, 1990, 5; Iordan Datcu, Bibliografia lucrărilor științifice ale lui Ovidiu Bârlea, REF, 1990, 5-6; Ion Cuceu, Ovidiu Bârlea (1917-1990), AAF, 1991-1993, 429-432; Dicț. scriit. rom., I, 247-249; Petraș, Panorama, 126-127; Datcu, Repere, 296-300; Marcel Duță, Un remarcabil roman istoric-etnografic, CC, 2002, 11-12. I.D.
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Încercare antiintelectualistă, București, 1918; Ce vrem. Catehism pentru suflete nehotărâte, București, 1919; Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1900-1950), pref. P. Leonăchescu, București, 2000. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 278-286; Florin Faifer, Necruțătorul, CL, 1999, 12; Iordan Datcu, Memoriile lui Constantin Beldie, ALA, 2000, 537; Gh. Grigurcu, Memoriile unui hedonist, RL, 2000, 41; Z. Ornea, Dezvăluirile lui Constantin Beldie, RL, 2000, 46; Popa, Ist. lit., I, 724-725; Săndulescu, Memorialiști, 215-220. I.D.
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
1930. Repere bibliografice: Victor Morariu, „Făt-Frumos în grădina Sfintei Vineri”, „Junimea literară”, 1904, 1-6; Tiberiu Crudu, „Cheleș-Împărat” de Constantin Berariu, „Revista Moldovei”, 1923, 6-7; Perpessicius, Opere, XII, 542-543; Victor Morariu, Constantin Berariu (1870-1929), FF, 1929, 6; [Ion I. Nistor, Al. Iordan, Traian Chelariu, E. Pohonțu, Arcadie Gherman, C. Ștefănescu-Galați], [Constantin Berariu], „Junimea literară”, 1930, 1-4; Mircea Streinul, Constantin Berariu, „Calendarul «Glasul Bucovinei»”, 1932, 57-59; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 21, 79-80, 108, 255. C.T.
BERARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
creației, VR, 1987, 3; Marin Marian, Ernest Bernea, „Cadre ale gândirii populare românești”, REF, 1987, 2; Mihai Coman, Ernest Bernea, „Cadre ale gândirii populare românești” REF, 1987, 3; Vasile Zvanciuc, Ernest Bernea, „Cadre ale gândirii populare românești”, AAF, 1987, 476-478; Iordan Datcu, Ernest Bernea într-o autobiografie, ST, 1991, 5-6; Silviu G. Totelecan, Ruptura de transcendență - o pierdere sau un câștig?, TR, 1997, 45-47; Datcu, Dicț. etnolog., I, 71-72. I.D.
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
nuvela Săliștencele de Mikszáth Kálmán, povestirea Minunea de Sipos Dominic, romanul În jugul Domnului de Nyirö Iosif și povestirea Focul a autorului de etnie germană Heinrich Zillich. În ce privește literatura universală, sunt de menționat traducerile din proza unor scriitori ca bulgarul Iordan Ivacov, sârbul Borisav Stancovici, italianul Fabio Tombari, grecul Grigorios Xenopoulos. De asemenea, Emanoil Bucuța traduce câteva dintre scrierile în engleză ale Reginei Maria (Casele mele de vis, Un vis în vise, Copila cu ochi albaștri) și un text din franceză
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
apocrife. Astfel, scrierile canonice <footnote „CANÓN, canoane, s.n. 1. Regulă, dogmă bisericească; tipici. ♦ Normă, regula de conduită. Lista de texte sacre care se bucură de autoritate deplină în cadrul unei religii.” Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan", Univers Enciclopic, 1998 footnote> sunt recunoscute și sacralizate de către biserică, fiind considerate de inspirație divină. Acestea sunt reprezentate de totalitatea cărților din Vechiul și Noul Testament. Însă termenul de „canon" nu se rezumă în epoca noastră numai la noțiunea de scrieri
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
ed. (Basarabia, pământ românesc disputat între Est și Vest), București, 1993; ed. tr. și postfață Matei Cazacu, București, 2001; Catrene definitorii diezate, München, 1987; Metaerotism imaginar, München, 1990; Spicuiri din lirica americană contemporană, München, 1993; Scrieri, vol. I: Versuri, pref. Iordan Chimet, postfață Barbu Cioculescu, vol. II: Traduceri, pref. Roxana Sorescu, vol. III: Proză, București, 2003. Traduceri: Federico García Lorca, Bocet pentru Ignacio Sánchez Mejías, Paris, 1959; Antonio Machado, Câmpiile Soriei, Paris, 1960; Al. Busuioceanu, Opt poeme din ciclul „Nenumita lumină
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
folcloristicii contemporane - Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei, SLAST, 1989, 9 mai; Nicolae Bot, Ion H. Ciubotaru, „Valea Șomuzului Mare”, AAF, 1993; Datcu, Dicț. etnolog., I, 172-174; Nicolae Edroiu, „Catolicii din Moldova. Universul culturii populare”, SUB, Historia, 1999, 1-2; Iordan Datcu, Argumentul etnografic, CRC, 2000, 2; Antonio Patraș, O problemă lămurită definitiv: catolicii din Moldova și identitatea lor etnică, CRC, 2002, 11; Dumitru Pop, O monografie etnologică esențială, TR, 2003, 9. I.D.
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
teroriștii care vor supraviețui luptelor din Irak vor părăsi țara "experimentați și axați pe acte de terorism urban", subliniind capacitatea acestora de a forma "o potențială bază de contacte în vederea constituirii unor celule, grupuri și rețele teroriste transnaționale în Arabia Saudită, Iordan și în alte țări", amintește New York Times. Recent, directorul CIA, a afirmat că fenomenul insurecționar irakian "nu se află la ultima suflare, însă se apropie foarte mult" de final. Confruntat cu problema "pepinierei" irakiene de combatanți islamiști relevată de raportul
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
și a fost publicat de Editura Minerva la sfârșitul lunii decembrie 1989, odată cu prăbușirea regi- mului comunist. Meritul de a fi impus publicarea acestui volum, într-o perioadă hipercontrolată din punct de vedere ideologic, le revine lui Zigu Ornea și Iordan Datcu de la editura menționată. Totuși, cu acel prilej, cenzura comunistă (reprezentată atunci de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, de tristă amintire) mi-a operat în text mai multe modificări. Am să dau câteva exemple. În starea generalizată de haos în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îl băgă într-un butoi [...] și-l dete pe gârlă”) ; Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români, București 1911, p. 120 („se hotărî să-și așeze feciorul într-un sicrieș frumos și să-i dea drumul la vale, pe apa Iordanului”) ; Byelorussian Folk Tales, Minsk, 1983, p. 93 („regina și copilul cel mic să fie puși într-un butoi gudronat și aruncați în mare”) ; Petru Caraman, „Xylogenèse et lithogenèse de l’homme. Essai sur l’origine et évolution des croyances en
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să scape de la pieire seminția omenească și toate speciile de ani- male” - cf. Petru Caraman, „Folclor românesc în englezește. Contri buție critică asupra folclorului român în străinătate”, în Arhiva, nr. 3-4, Iași, 1935, pp. 181-197. Mulțumesc folcloristului și edito rului Iordan Datcu pentru semnalarea acestui pasaj. 100. Uno Harva, Les Représentations Religieuses des Peuples Altaïques, Gallimard, Paris, 1959. Autorul este de părere că popoarele uralo-altaice au preluat această formă a legendei potopului de la coloniștii și emigranții ruși în Asia Centrală care, la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și de cumani, dacă-l va recunoaște pe el de împărat romaeic. Frideric I respinsese însă oferirile serbilor din Diocleea; el nu intră nici în voia principelui vlahilor și bulgarilor și merse neoprit spre Ierusalim. Dar, în loc de a ajunge la Iordan, ajunse numai până lângă Saleph; cadavrul fu înmormîntat în Antiohia eliberată. Cu greu împăratul Isaak își scapă viața, la 1190, în lupta cu bulgarii de lângă Berrhoea; când aceștia cuceriră Niș și Sophia, ei duseră de acolo la Tîrnovo relicviile veritabilului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de tip adunat (îngrămădit). Figura 1.4 Intrarea în Ludoș Toponimicul Ludoș (înrudit cu Ludeasa, Ludaș, Ludești, Ludeasca, Ludișor) este un toponimic maghiar din Ardeal, ce provine de la adjectivul maghiar ludas, însemnând "bogat în gâște, locul unde sunt gâște (sălbatice) (Iordan, 1963: 518). Ludoșul face parte din zona etnografică Ocna-Miercurea. Unii autori afirmă că este îndreptățit ca zona dintre Mureș și Târnave (la nord și nord-vest), valea Visei (la est), Sebeșelul (la vest) și Munții Cindrelului (la sud), să fie considerată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de Sociologie al Academiei Române. 2005. România rurală și Europa urbană raport de alarmă asupra satului românesc. în Geopolitica, 1(5), pp. 20-31. Ionescu, Grigore. 1971. Arhitectura populară în România. București: Editura Meridiane. Ionescu, Ion. 1998. Sociologii constructiviste. Iași: Editura Polirom. Iordan, Iorgu. 1963. Toponimia românească. București: Editura Academiei R.P.R. Iorga, Nicolae. 1989 [1915]. Istoria românilor din Ardeal și Ungaria. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel. 1981. Cercetări etno-sociologice în Țara Oltului în perioada interbelică: despre relații sociale intersătești, în Aluta
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cunoaște nimeni decât numai Fiul și cel căruia va vrea Fiul să-i descopere” (Mt 11,27 - tr. BVA); - fiul din parabolă lucrătorilor ucigași (Mt 21,33-39); - glasul din ceruri l-a proclamat, după ce a fost botezat de Ioan în Iordan: ho hyiós mou ho agapQtós...277 (Mt 3,17; Mc 1,11; Lc 3,22) „Fiul Meu cel iubit...”. De aceea își permite să-l invoce pe Dumnezeu cu numele familiar abba (Mc 14,36), respectiv páter (Lc 23,46
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Chicago, 1990, p. 45. Nae Ionescu, Roza vânturilor, București, 1990, p. 287. Și totuși, accesul în era „Sfântului Duh” se va face, după Gioacchino, după multe eforturi și suferințe ale Bisericii, în mod asemănător israeliților care străbat deșertul, apoi traversează Iordanul pentru a ajunge în Pământul Făgăduinței. Rousseau, op.cit. Joseph de Maistre, Considérations sur la France, Paris-Lyon, 1858, p. 64: „Il y a dans la révolution française un caractère satanique qui la distingue de tout ce qu’on a vu et
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cunoștințe lingvistice, filologice, folcloristice, istorice, geografice, literare, dar nu a reușit să elaboreze decât primele trei volume și introducerea la cel de-al patrulea. Munca la Dicționarul tezaur al limbii române a fost continuată de A. Philippide, Sextil Pușcariu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur și Ion Coteanu. Această lucrare monumentală este în curs de finalizare, impunându-se, totodată, o permanentă reluare și îmbogățire a ei, în deplină concordanță cu diversificarea limbii române. În paralel, sub egida A.R. s-au mai realizat
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
acestei fierberi fără precedent de multă vreme în Istorie poate fi desenată cu ușurință. Vitalitatea se deplasează de la apus înspre răsărit, ea părăsește porturile romane și golfurile grecești pentru a se îndrepta spre Orient. Esențialul se urzește acum între valea Iordanului și Asia Mică, mai exact în Palestina, Siria, Samaria și Egipt. Deșerturi, austeritate geologică, vânturi fierbinți, arșiță de cuptor, populații de păstori, o mână de crescători de animale posedând niște turme famelice, rare puțuri de apă, sărăcie și mizerie generalizate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
securității militare israeliene. La o simplă privire, mai pot fi identificate și problema refugiaților, a terorismului (controlul exercitat de Autoritatea Palestiniană asupra spațiului intern), a infrastructurii și economiei din teritoriile în discuție, problema accesului la resursele de apă, cvasi-limitate la Iordan ș.a.m.d. Se ridică problema ierarhizării amenințărilor de tipuri diferite, care este un privilegiu al deciziei politice. Pentru multitudinea de opțiuni, un exemplu foarte bun este Convenția asupra schimbărilor climatice. Refuzul unor țări precum Statele Unite sau Australia de a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Cardaș, Gheorghe V. Madan, PBU, 462-489; Petre V. Ștefănucă, „De la noi din Basarabia”, VBA, 1939, 6; George Mărgărit, Basarabia în literatură, „Curier ieșean”, 1941, 7-9; Haneș, Scriitorii, 293, 295; Bezviconi, Profiluri, 314; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 135-141; Iordan Datcu, „Răsunete din Basarabia”, JL, 1991, 21-22; Iordan Datcu, Un Creangă basarabean: George Madan, ST, 1991, 12; Vasile Badiu, Sinteza activității lui Gheorghe V. Madan, RLSL, 1992, 6; Sava Pânzaru, Ziarul „Moldovanul”. Câteva constatări preliminare, REF, 1993, 1-2; N. Băieșu
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]