1,368 matches
-
nota particulară, gravă a jurnalului, mai greu de găsit în spațiul teatral al corespondenței autocenzurate. Abia în epistolar vedem cum arătau hainele de "bufon regal" ale lui Ion D. Sîrbu, omul care își ascunde propria durere, care ironizează și se ironizează, spre amuzamentul adresantului. Scrisorile sale excelează (cum constată și cei ce le primesc) și din punct de vedere literar, așezându-l într-o tovărășie stilistică ilustră, între G. Călinescu și Alexandru Paleologu. Ca și jurnalul, scrisorile lui Ion D. Sîrbu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Langston Hughes sau cea consacrată "marile orașe mecanice, care sunt uzinele de automobile Ford". Curios este poate tocmai faptul că un poet care debutează în Cadran și care va păstra legătura cu grupul format în jurul acestei reviste, Geo Dumitrescu, va ironiza ceva mai târziu tocmai civilizația aceasta mecanică și literatura ei. Remarcându-se că, "dacă influența proletariatului asupra literaturii americane crește, însemnează că apropierea clasei muncitorești a marilor centre industriale și dorința de a înțelege în mod exact lumea și de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prin care Ion Călimară își exersează talentul de pamfletar sau, mai bine zis, de parodist. Pentru că, dacă în primul articol sesizam apropierea de Arghezi, în Malec rezonanțele caragialiene sunt mai pronunțate. O bună parte dintre clișeele literaturii eroice, gândiriste sunt ironizate: Malec are ochii verzi, ochi a căror vedere determină poetul să-i asocieze cu "absolutul mistic al cleștarului ceresc", Malec se lasă cucerită abia după ce e plimbată prin mahalale și i se recită versuri "de largă respirație lirică": "Și tu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a surprinde "publicul". E un joc al instanțelor poetice implicate - unii-eul-voi. "Unii credeau că stelele sunt niște globuri frumoase și colorate/ înfipte în pari în grădina lui Dumnezeu,/ așa povesteau poeții/ și de fapt așa credeam și eu". Imaginea puerilă ironizează, în realitate, reprezentările idealizate ale spațiului cosmic, zonă a purității, așa cum o consacră literatura. Ridicolul imaginii justifică poate violenta demitizare din restul textului, în care se prezintă o imagine a unui spațiu ceresc orgiastic. Diferența se realizează între conceperea înaltului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
subiectul abordat nu e nou îl apropie de viziunea postmodernă, se simulează însă inocența, prin ezitări, ambiguizări. Textul dă impresia că este compus din replici date cuiva, frânturi dintr-un posibil dialog, " Nu, somnul ar fi un criminal acum". Interogațiile ironizează și ele limbajul nobil al textelor poetice și propun o schimbare de viziune: "Când o să pot atinge cu mâna un gând/din cireada care-mi defilează în rând/ în cadențatul visului răsuflet?...", "Suntem trei - cu tăcerea... Cine oftează/ visând pe-
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Moment solemn. Se creează întâi un spațiu nedefinit, "undeva în China Meridională". Neprecizarea coordonatelor duce la anularea limitelor dintre ficțional și nonficțional. Totul e proiectat într-un fel de mitologie personală în care binele și răul se confundă. Exotismul este ironizat, nu e refugiu și nici nu provoacă mari nostalgii. Crima face parte din banalitatea existenței. Retorismul discursului este subliniat, oarecum umflat: "Vă spun: "Aici am întâlnit Moartea cu aripi străvezii de ceață/ cum arunca sorții (...)"", "pe cuvânt de cinste poetul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ruptură în structura poeziei ("laolaltă pentru morți și pentru vii la mănăstirea Sfânta Felicia/ o misionară cu bocanci și ochelari de baga cântă "Ave-Maria" la clavecin"). Sunt câteva dintre motivele consacrate ale simbolismului prezente aici (vioara, clavecinul, moartea). Momentul solemn ironizează acordurile grave ale poeziilor care aduc în discuție tema morții. Noi doi, un poem care a fost trecut în linia minulescianismului, e poate mai aproape ca viziune de textele futuriste ale lui Boris Pasternak 234. Și aici totul se aplatizează
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nivel expresiv, către cotidian și eliberarea lor de obsesia transcendentalului ce definise poezia modernismului interbelic. Producerea unor astfel de mutații în poezia contemporană era remarcată și de Alex. Ștefănescu 238, acesta observând că poezia a devenit "o parafrază a poeziei", ironizându-și propriul sentimentalism, evitându-se sau șarjându-se cuvintele mari, textul dând impresia de improvizație și nu de construcție riguroasă. S-a observat de multe ori tendința criticii de a reconstitui tabloul literaturii pornindu-se dinspre prezent spre trecut, cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai multor conducători locali, îndeosebi a prefectului Petru JurjeaNegrilești, care înnoiește, în 1931, „ținuta” Palatului Administrativ și a primarului Mihail Văgăunescu. Pentru acesta, „palatul” reprezenta proiectul edilitar nr. 1. El visa la ceva măreț, „complex”6) lucru neînțeles și adesea ironizat de unii dintre concitadini, pentru care o idee grandioasă echivala cu un scandal. Pînă la urmă, singurul „palat” ridicat în această perioadă (cu sprijinul lui Mircea Cancicov) a fost Palatul Administrației Financiare, terminat spre sfîrșitul anului 1939. După Al Doilea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
emite o circulară către directoarele școlilor de fete, prin care le interzice, lor și elevelor, să dea cu dres pe față, lucru ce venea în contradicție cu evoluția modei, și pentru care Eminescu, adversarul său cel mai vehement, l-a ironizat în mai multe rînduri 3). Moraliștii însă o țin pe-a lor, vorbind defavorabil despre femeile care-și vopsesc unghiile cu „canà”, își ung pleoapele cu „khol”, își dilată pupilele cu atropină, își fac cearcăne cu creionul pentru a-și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ultimul rînd, jocul de-a poezia îl plasează, în chip fatal, de partea anormalității. Un altul ar fi tras din asta o superioritate. El, din contra, își recunoaște condiția cu umilință și acceptă consecințele. Chiar dacă odată e tentat să-i ironizeze pe cei care au abandonat poezia pentru a se face „oameni de treabă”, nu lasă nicicum să se înțeleagă că a fi poet e mai important și mai bine. Căci, cu toate satisfacțiile, unele peste închipuire, încrederea sa în propria
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
contemporane, violența, sărăcia, lipsa de perspectivă, mizeria, disperarea. Iar acesta nu mai e un gest de afectație literară, ci unul firesc, evocator. Oftăm cu Bacovia („Ce lume goală de vise”), ne arătăm sceptici („O, țară tristă, plină de humor”) sau ironizăm împreună cu el („Vor fi acum de toate...”). Trăim deci și „ca-n Caragiale” și ca-n Bacovia. Lumea romînească oscilează permanent între veselia celui dintîi și paroxismul celui de-al doilea. Ideea dispariției iminente e cea care determină gesturile de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la cașcaval fără să fi absolvit nici grupa pregătitoare la furăciuni, sunt mai mult decât elocvente. Nu poți la noi să fii aNăstase (precum personajul din anecdotă care se recomanda a fi apolitic, apatrid, amoral și afemeiat), fără să te ironizeze gros, acompaniat de grohăiturile aprobatoare ale majorității, Stăpânul Termopanelor, seducătorul de meserie al fetelor de puternici nomenclaturiști comuniști, apți să-i netezească drumul spre mărire. Dar problemele doamnei Ridzi nu au fost neapărat legate de vreo reacție misogină, deși realizez
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
extins În literatură; descrieri lirice. ( V. Alecsandri - „Pasteluri”) Meditația este o specie a genului liric În versuri În care e descris un fenomen din natură (Gr. Alexandrescu, M. Eminescu) Satira este o operă, În general În versuri, În care autorul ironizează ridicolul contemporanilor, sau le conturează viciile. (exemple Grigore Alexandrescu, „Satiră. Duhului meu”) Pamfletul este o specie a genului liric În care sunt criticate defectele unei persoane (Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu). Sonetul este o piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Morar apăruse din neant, însă astrele erau aliniate pentru schimbări de substanță în justiție. România era presată, de la Bruxelles și Washington, să scape de corupția sistemică din vremea guvernării Năstase. Incomodat de aceste presiuni externe, fostul premier, Adrian Năstase, îl ironiza pe fostul ambasador american la București, Michael Guest, pe motiv că se „tot plimbă cu corupția în gură“. Năstase, închis între timp pentru corupție, se războiește și în ziua de azi, din penitenciar, cu actorii cheie care au făcut ca
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
unui comportament indezirabil, așa cum au fost ele amintite mai înainte. Dăm un citat mai lung din lucrarea Agresivitatea umană: Spectrul agresivității umane este larg. Omul își poate orienta agresivitatea în mod direct împotriva unui congener, lovindu-l, jignindu-l sau ironizându-l. Agresivitatea umană poate acționa de asemenea indirect, atunci când adversarul este vorbit de rău sau i se întinde o cursă. Agresivitatea se poate manifesta și prin refuzul contactului social, ajutor sau discuție, de pildă. Agresivitatea poate fi îndreptată împotriva unui
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în care vom intra în curând, de jure, și le pune în mod curent. Nu că am scrie mereu și cu voluptate, toți, doar despre Irinel Columbeanu și Monica lui, cheltuindu-ne ingeniozitatea lingvistică și bogăția ideatică în a-i ironiza, sau a-i vitupera, sau a le lua apărarea, cum se îngrozea, de altfel pe bună dreptate, în emisiunea lui de la Realitatea, dl. Andrei Pleșu. Există un autism, aveam de gând să spun, o izolare, un provincialism în felul nostru
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Monica Lovinescu. În clipita cât am rămas singure pe o canapea, în așteptarea oficialului ieșit să comande niște cafele, Monica mi-a dat un cot rapid, șoptindu-mi poznașă: "Știi dumneata cine suntem noi? ". Familiarii recunosc citatul din E. Lovinescu, ironizând exagerata părere despre sine a lui Iorga. Nu doar umorul a ferit-o pe Monica Lovinescu de vanități și de lăcomiile deșarte ale lumii acesteia. Nu doar plămada rară din care era alcătuită. Ci tocmai suferința, atât de bine, de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
moral să numească o Comisie națională și științifică de investigație asupra perioadei comuniste, asupra violențelor și ororilor făptuite în mod programatic, în numele extremei stângi. Acesta a fost singurul argument care i-a lămurit pe studenții mei; unii dintre ei au ironizat formula (nu foarte inspirată) de „Proces al comunismului”, care le suna tot a „limbă de lemn”, chiar dacă antitotalitară. Nu este nevoie de metafore, ci de lucruri exacte, ca să înțeleagă toată lumea despre ce este vorba - cam așa suna reproșul lor. Dacă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
lui ar fi Într-o expoziție, să zicem la București, pur exotică. Sau rămâne de analizat. Dar cred că proiectul a fost unic așa cum s-a Întâmplat la München. Ai realizat mai multe proiecte În Amsterdam: unul În spațiul public, ironizând apetitul lor pentru mori de vânt, altul cu o carte poștală reprezentând un billboard gol. Ambele vorbesc de o rezistență anticomercială și antimainstream, despre metode alternative capitalismului actual (energie regenerabilă, billboard dedicat exclusiv promovării artei). Ai un program În a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
opere literare, aluziile politice și parodierea anumitor personaje reale Îi cer cititorului o anumită cultură. Unul dintre promotorii basmului modern este și Salman Rushdie, un scriitor destul de controversat, mai ales după publicarea Versetelor satanice. Jocurile sale de cuvinte, care-l „ironizau“ pe profetul Mahomed, i-au făcut pe musulmani să-l condamne la moarte. Rushdie trăiește acum sub protectoratul serviciilor secrete britanice, iar casa regală i-a acordat chiar titlul de „Sir“. Harun și marea de povești, apărută În cea de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
ales ce frumoasă e vocalista!? Și dacă o urmăresc lupii sau fantomele, tot găsește tihna și iubirea, printr-o atingere magică, În castelul situat la nordul extrem... Păreau nelipsiți din apartament doi amici, ambii holtei. Unul, iubitor de jazz, ne ironiza entuziasmul cu care primeam noutăți futile, gen Amarok sau Islands. Desigur, aprecia și el solistele lui Oldfield, dar nu atât de mult ca pe focoasele negrese ce zbierau (spuneam eu, să-l irit) aceleași onomatopee scăpate la coborârea din baobab
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Stâlcirea titlurilor era, desigur, o tachinare nu întotdeauna plăcută, dar ea puncta tocmai interesul pentru cartea respectivă, ceea ce era esențial. Și mai puncta, cred, uneori, o formă aiurită, țicnită de simpatie care nu avea darul neapărat să măgulească, ci să ironizeze, dar tandru ori duios (dacă mi se îngăduie aceste calificative). Nici eu nu am scăpat de asemenea stâlciri, dar în cazul meu admit că a fost vorba exclusiv de simpatie și prietenie ludică, întrucât Matei Călinescu, de pildă, m-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
lui Weyergans i s-au publicat în total 9 romane, doar două fiind traduse în românește), acest roman e scris înaintea lui Trei zile cu mama - asta ca să invoc circumstanțele atenuante. Iar perspectiva e psihanalitică și zeflemitor-inteligentă, fiindcă Weyergans își ironizează, în același timp, propria manieră. Psihanaliză și ironie care - curat franțuzesc - îmbracă un alt corp și în celălalt roman. V-am zăpăcit? Ei bine, cam asta așterne pe hârtie și Weyergans, o zăpăceală ordonată a dramelor unor universuri mici, umane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
a reușit să scape de eticheta de extremist, nici măcar de vechile acuze de antisemitism. Bustul ridicat lui Yitzhak Rabin la Brașov n-a stârnit decât protestele familiei ilustrului soldat al păcii. Europa a rămas surdă, iar presa românească i-a ironizat la sânge piruetele politice. Bomboana pe coliva politică a pus-o însă un recent scandal mediatic în care era acuzat, cu transcrieri ale unor interceptări telefonice ale Securității, că ar fi procurat femei fostului său patron spiritual, Eugen Barbu. „Alo
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]