2,833 matches
-
ar dori să rămână subjugat de acest neprețuit sentiment,dar nu „constrâns”--- iubirea reușind ( mereu) să înalțe sufletul pe culmile înalte ale împlinirii și dăinuirii, într-un spațiu paradisiac. Așa cum nu te poți încrede în liniștea mării, oricând putându-se isca o furtună, o tulburare adâncă...tot așa nu poți fi stăpânul unui sentiment - și-n astfel de momente nu-ți rămâne decât să „culegi fărâme de suflet” rămase de la rechinii invidioși pe clipa de fericire. „ într-un amurd am găsit
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
română în străinătate. Trăim un capitol tragic al culturii române în străinătate, unde ofițerașii SIE se folosesc de scribi ratați sau promovează mediocritatea pentru a mai ciupi și sifona bani de la bugetul național. Dezbaterea deschisă de filosoful Constantin Barbu a iscat vii discuții și o singură concluzie: literatura română pentru străinătate nu poate fi apanajul unui serviciu secret extern, care compromite proza, poezia, arta și cultura română, în general, ducând-o în mediocritate, derizoriu și ridicol. Vocea poeților ardeleni de la Zilele
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
-i lui Iisus împărăția acestei lumi pe care diavolul i-ar fi așternut-o la picioare numai dacă Iisus i s-ar fi închinat lui. Ca frunza și ca pleava însă, când le vine vremea și sorocul, sau când se iscă furtuna, toate formele și manifestările puterii politice ale acestei lumi se risipesc în vânt, guvernările, aceeași marionetă coafată diferit, vin și se duc, pleacă ai noștri și vin tot ai noștri. Ceea ce adună Domnul în urmă după seceriș în hambarele
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
fusese o întunecare a soarelui pe care o văzuse întreaga Iudee și aceasta fusese când îl răstigniseră pe învățătorul Iisus. Iar magistrul își dădu seama că se aflau pe atunci în Alexandria de unde nu se văzuse nimic pe boltă. Furtuna iscată pe mare fusese cauza tuturor întârzierilor. De aceea Ruthavan nici nu mai mâncă nimic în după amiaza acelei zile. Refăcu calculele sale și pe cele preluate de la cei de pe insula Capri. Împături apoi pergamentele. Nu mai înțelegea nimic, dar gândea
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
un nou spirit, despre un entuziasm arzător pentru gloria națională, de eforturile făcute pentru perfecționarea limbii, încît nu putem să credem într-o regenerare care păstrează toate aceste distincții de castă". SEMNELE EXOTISMULUI În viziunea analiștilor perioadei 1830-1850, scandalul se iscă în jurul sorții comunității de țigani. Două sute cincizeci de mii de țigani, după cifrele reținute de Thouvenel nomazi sau sedentari -, ale căror origini sînt discutate și a căror apariție în Moldova este datată în secolul al XV-lea, sînt sclavi. Interesul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Capacitatea arătată în acest post făcu să fie numit consilier în consistoriul gr. or. al Bucovinei, cea mai înaltă autoritate bisericească din acea provincie. Deși a escelat în postul acesta prin activitatea sa practică și prin tăria caracterului său, se iscară între el și episcopul de atunci, Eugen Hackman, unele diferențe cari-l făcură să-și piardă poziția. Murind episcopul, succesorul său, Teofil Bandela, îl reabilită în post. Pierzîndu-și de timpuriu soția, se făcu călugăr și fu ales de egumen în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fac alegeri pentru Parlament. Cu toate acestea și de acolo populația românească tocmai emigrează din cauza modului escelent cum este administrată. Astfel administrația domeniilor a arendat crescătorilor {EminescuOpXI 243} de vite locuri cari erau deja proprietatea altora, de acolo s-a iscat procese între mocani și proprietari; evreii cari au arendat stuful de pe bălți a perceput taxe enorme pentru adăparea turmelor, o mulțime de conflicte s-a iscat din cauză că raporturile existente n-au fost limpezite din capul locului, încît păstorii români s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
EminescuOpXI 243} de vite locuri cari erau deja proprietatea altora, de acolo s-a iscat procese între mocani și proprietari; evreii cari au arendat stuful de pe bălți a perceput taxe enorme pentru adăparea turmelor, o mulțime de conflicte s-a iscat din cauză că raporturile existente n-au fost limpezite din capul locului, încît păstorii români s-a văzut siliți să ia lumea-n cap din țara cu guvern național român, găsind că e mai drept bunul-simț cu care se administrează turcii și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care voiește s-o țină atârnată asupra capului României ca sabia lui Damocle și cred că nu sânt rău informat daca afirm "că baronul Calice a avut a propune guvernului român aceste condiții nouă". În sânul Comisiei Dunărene s-a iscat neunire pentru că, cu ocazia elaborărei noului regulament pentru navigația și poliția pe Dunăre, s-au respins mai multe propuneri ale delegatului austriac. Prea era clar că prin acele propuneri celelalte țări dunărene se împingeau deoparte pentru ca delegații să n-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
informațiunile câte ne ating străbat mai întîi granița și după aceea se întorc în țară. Asupra conflictului cu Bulgaria, relativ la jurisdicțiunea consulară, citim în "Gazeta generală" din Augsburg următoarele: Se știe că între guvernul român și cel bulgar s-a iscat, acum câtva timp, un conflict asupra exercițiului jurisdicției consulare a consulului român din Varna, căruia i s-a opus tribunalul de acolo. E drept că guvernul bulgar a destituit pe prezidentul tribunalului din Varna și c-a însărcinat pe-un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dreptul său, iar guvernul bulgar va căuta să dea celui român satisfacția cuvenită. "Le Nord", organul cancelariei rusești, primește din regiunile Dunării un grup de informațiuni de cari e satisfăcut: {EminescuOpXI 274} Din București se vestește că dificultățile ce se iscaseră între guvernul rusesc și acela al Principatului nostru relativ la prezența unor revoluționari nihiliști adunați la granița noastră s-au aplanat în urma esplicațiilor safisfăcătoare date în privirea aceasta. Chestiunea Arab Tabiei va fi asemenea, regulată definitiv, lăsîndu-se locul acesta României și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Austro-Ungariei, propusese de a încredința supraveghearea executării reglementelor unei comisii delegate de Comisia Europeană. Dar nu s-a luat nici o hotărâre asupra propunerii acesteia, deci rezultă o lacună care cată a fi împlinită. Asupra acestui punct poate se vor fi iscat în timpul din urmă disentimente cari, umflate peste măsură și denaturate, azi dat loc la speculațiile alarmiste ale foilor "Grenzbote" și "Augsburger Zeitung". Se asigură că guvernul austro-ungar propune instituirea unei comisii de, supravegheare permanentă a statelor țărmurene, care să-și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai mult interes pare-se că publicul păstrează altă atitudine față cu aceste cuvinte. Chiar din acest punct de vedere a fost o mare greșeală alegerea acestei piese. Dar când se mai ia în seamă nu puține incompatibilități de interpretare iscate din împrejurarea ca însuși unii din actori nu s-au putut pătrunde de situațiuni, simțiminte și idei esotice? Se înțelege de la sine că atunci piesa, prin firea ei destul de străină de noi, ni se va înstrăina și mai mult prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întâmplări, este pentru el o singură catastrofă care îngrămădește neîncetat dărâmături peste dărâmături și i le azvârle la picioare. Îngerul ar vrea să rămână, să-i învie pe morți și să refacă ce a fost distrus. Dar dinspre Rai se iscă o furtună și vântul îi bate în aripi atât de puternic, încât nu le mai poate apropia. Furtuna îl împinge cu o forță irezistibilă către viitorul spre care stă cu spatele, în vreme ce în fața sa mormanul de dărâmături crește necontenit, până la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
orice persoană are nevoie pentru a supraviețui: apă, aer, hrană. Insuficiența acestor factori generează conflicte. * Valorile diferite fac referire la faptul că oamenii împărtășesc credințe diferite, motiv pentru care se pot raporta la valori diferite. Din această cauză, se pot isca conflicte sângeroase. * Percepțiile diferite apar când oamenii văd sau gândesc diferit despre un anumit lucru, fapt ce poate genera conflicte. * Interesele diferite ale persoanelor îi determină să aibă preocupări diferite. Considerând importantă o altă activitate decât cea preferată de colegul
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
gen asemănător de poluare a aerului este produs prin “vagabondarea” nisipurilor mișcătoare, sub formă de dune, care purtate de vânt, pot acoperi ogoarele, prejudiciind activitatea agricolă în anumite perimetre. Înrudit cu praful este și fumul din atmosferă, produs prin focuri iscate din senin în savane și pădurile de conifere a căror rășină și terebentină înlesnește mult propagarea incendiilor. Un exemplu, în acest sens, îl constituie recentele incendii din pădurile Australiei, ce au determinat arderea a însemnate suprafețe de pădure. Incendiile eliberează
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
casă. Liniile de fugă ale bisericii se repetă în liniile caselor. Dincoace, din orizontala caselor joase, irumpe, fără logică, irumperea goticului. Cine a fost primul care a îndrăznit să intervină în geometria scitică? Cineva știe, desigur, dar acum, în pulberea iscată de trecerea cirezii, nu vreau clarificări. Îmi e suficientă confuzia miracolului. 25 mai Estetica străzii... Marotă, printre atîtea altele, în arsenalul propagandistic totalitar, ar fi avut menirea să optimizeze regimul trotuarului, să educe, să influențeze retina în spiritul... Ce superb
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de veacuri, atunci densitatea aceasta cuviincioasă de tineri cu aer neobișnuit ne-a devenit normală și, iată, probabil, chiar necesară. Numai și pentru exterioara juxtapunere la celelalte segmente juvenile, unele marcate de superficialitate, insolență, violență. Meditația aceasta recunosc a fost iscată de o mică și, poate, insignifiantă recentă experiență. Cunoscusem, într-o seară, în pauza unui concert, la Filarmonică, doi adolescenți cu aer exotic (dacă America de Nord poate suporta calificativul), blonzi, înalți, bine făcuți, într-un fel de costumație aparte, foarte sobră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cap distins, alura întregului personaj spun de marca sa intelectuală. Final de interviu. Ce hobby aveți? se interesează, pentru noi, doamna de la t.v. Cuvintele încrucișate, răspunde senin invitatul. Și ne lasă, evident, visători. Rumânul are-n toate tradiție. Să iște și el ceva ce n-a mai fost iscat aici, pe plai, să scornească ceva în premieră și să rupă gura tîrgului, să breveteze peste noapte o noutate trăsnet, să... Nu, nu-i stă lui bine să debuteze, tot ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
intelectuală. Final de interviu. Ce hobby aveți? se interesează, pentru noi, doamna de la t.v. Cuvintele încrucișate, răspunde senin invitatul. Și ne lasă, evident, visători. Rumânul are-n toate tradiție. Să iște și el ceva ce n-a mai fost iscat aici, pe plai, să scornească ceva în premieră și să rupă gura tîrgului, să breveteze peste noapte o noutate trăsnet, să... Nu, nu-i stă lui bine să debuteze, tot ce face a mai fost făcut în trecutul său glorios
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să acceadă la o hegemonie exclusivă care ar putea perturba definitiva armonie statală? Mai întîi, cine i-ar îngădui unei astfel de minți să decidă discreționar? Ieșind, în senina dimineață de mai, pe trotuarul înțesat și, alăturîndu-mă piosului entuziasm general iscat de trecerea celor doi capi ai Bisericilor Europei, constat plăcut surprins că prăbușirea comunismului a deschis printre atîtea altele și calea înțeleptei și beneficei permisivități în gîndirea noastră creștină. Începutul însă are nevoie de o continuare judicioasă și perseverentă. Cine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Canal Grande, și mă aflu sub zidurile bătrînei Academii de Artă. Văd un pictor al străzii. Unul din cele cîteva sute. Mă opresc în spatele lui și-i urmăresc, stupefiat, dexteritatea cu care-și mînuiește, de data asta, un simplu cărbune, iscînd unul din palatele oglindite în apă. Magie de fachir. Nu rezist tentației de a-l întreba, complezent, cu ce fel de cărbune lucrează. Ca și cum asta ar explica prestidigitația lui. Îmi explică, afabil. Și, drept "răsplată", îi ofer pliantul cu Ușile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Românii care a devenit republică prin invazia tancurilor.) În mintea proaspătului dezertat de la Editura Științifică (marxistă) pentru a răspunde, vai, chemării destinului în aducerea țării pe noi trepte... de..., tentația nordică era una care dădea bine, elevat, în confuzia generală iscată de păsăsirea lugubrului scaun de către căpcăunul stalinist. Ce avea însă îndepărtata soluție suedeză, asumată organic, pe un neîntrerupt exercițiu democratic de către o civilizație netraumatizată, cu găselnița de țoapă intelectuală ajunsă la putere, am văzut cu toții la dezastruosul interstițiu neocomunist de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
două camere sînt rudele în linie dreaptă ale fedeseneilor care tropăiau în ilustra sală ori de cîte ori cîte un brav "romantic", ce făcuse grea pușcărie comunistă, încerca să explice tropăitorilor cam cum vine chestia cu democrația. Ce spectacol vivant isca apariția, la tribună, a unui Dan Amedeu Lăzărescu, liberalul tobă de carte, dar și cu doza necesară de umor foarte grav jucat, cînd acesta mai în glumă, mai în serios se făcea avocatul diavolului din sală, flatîndu-i pe tropăitori în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pînă atunci. Gellu Naum este azi, la puțină vreme de la dispariție, un reper de integră frumusețe existențială. Demonul comparației imediate mă trimite, evident, la alte cîteva nume, nu de anvergura suprarealistului, se-nțelege, dar prea vînturate public, pentru a nu isca motivate mirări. Nici chiar perplexe, avînd în vedere subgabaritul lor și deci excluderea juxtapunerii cu nobilul caz. Într-o recentă serată t.v., Eugenia Vodă (perplexîndu-ne, cu adevărat, avîndu-l invitat, în altă serată, pe... pe... Iliescu!) îi deschidea inteligentului Hurezeanu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]