2,142 matches
-
revascu larizare, metodă care previne ischemia sau infarctizarea miocardică ulterioară și scade incidența episoadelor de insuficiență cardiacă congestivă, ameliorând rata de supraviețuire prin augmentarea funcției ventriculare, demonstrabilă prin ecocardiografie transesofagiană (ETE) intraoperatorie. Pacienții cu FE între 15 i 25% și ischemie reversibilă beneficiază de revascularizare. Este important a reevalua pacienții cu FE scăzută și a particulariza tratamentul medical pentru a-i face astfel candidați la chirurgia cardiacă. Beneficiul revascularizării chirurgicale la pacienții cu alterare severă a funcției ventriculare, cardiomiopatie dilatativă și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
cu FE scăzută și a particulariza tratamentul medical pentru a-i face astfel candidați la chirurgia cardiacă. Beneficiul revascularizării chirurgicale la pacienții cu alterare severă a funcției ventriculare, cardiomiopatie dilatativă și IC severă este incert. În cazul unor arii de ischemie reversibilă puțin extinse și nemodificabile la evaluarea angiografică, revascularizarea chirurgicală este discutabilă. IC retractabilă cu alterarea severă a FE este atribuabilă combinării bolii coronariene cu cardiomiopatia non-ischemică. Majoritatea pacienților în vârstă prezintă comorbidități ce pot complica evoluția perioperatorie. Pacienții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
Pacienții cu stenoze coronariene, boală vasculară periferică severă sau istoric de accident vascular cerebral (AVC) trebuie investigați și evaluați prin ecografie Doppler. Pacienții cu leziuni carotidiene semnificative necesită presiuni sistemice crescute în timpul circula iei extracorporale (CEC) pentru a diminua riscul ischemiilor cerebrale secundare hipoperfuziei. În cazul infarctului miocardic acut (IMA), se indică repermeabilizarea vasului responsabil, biochimică sau mecanică. La pacienții care se prezintă în decurs de câteva ore de la debutul IMA se poate practica angioplastie cu plasare de stent, procedeu care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
canulării arteriale, decanulării, clampării aortei și manevrelor de declampare. În cazul plăcilor ateromatoase semnificative pe aorta ascendentă, influxul de canulare se aplică direct pe artera axilară, cu risc < 1% (12). Pacienții cu SA severă și HVS au risc crescut de ischemie miocardică în timpul CEC. b) Procedee de revascularizare BAC rămâne standardul în revascularizarea coronariană, mai ales în stenoze peste 70%. BAC se indică în afectările trivasculare, la pacienții cu DZ sau la cei care necesită reintervenții pentru alte indicații chirurgicale de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
AS), creșterea neconcordantă a dimensiunilor AS, scăderea contribuției atriale la umplerea ventriculară, disfuncție VD, regurgitare tricuspidiană și disfuncție de nod sinusal. Cele mai multe centre de transplant cardiac au renunțat la tehnica clasică în favoarea tehnicii bicave care, deși necesită un timp de ischemie mai lung, prezervă dimensiunea AD, cu incidență scăzută a tahiaritmiilor supraventriculare și a regurgitării tricuspide. Deși se recomandă tehnica bicavă, regurgitarea tricuspidiană rămâne o problemă post transplant cardiac. Se consideră că realizarea anuloplastiei tricuspidiene pe cordul transplantat ar scădea incidența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
pulmonară (AP) poate duce la IC dreaptă post -transplant sau la pacienții la care există o diferență mare de dimensiuni cardiace între donator și primitor (12). În cazul efectuării transplantului heterotopic, cele două inimi sunt conectate în paralel, timpul de ischemie fiind mai lung decât în operațiile pe cord obișnuite. Transplantul combinat cord-pulmon poate fi considerat în cazul HTP fixe. Problemele specifice post transplant cardiac se referă la:reperfuzia cordului după declampare;instabilitatea hemodinamică determinată de un timp de ischemie lung
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
de ischemie fiind mai lung decât în operațiile pe cord obișnuite. Transplantul combinat cord-pulmon poate fi considerat în cazul HTP fixe. Problemele specifice post transplant cardiac se referă la:reperfuzia cordului după declampare;instabilitatea hemodinamică determinată de un timp de ischemie lung, peste 4 ore, o protecție defectuoasă a donatorului pe durata terapiei intensive;cordul transplantat, denervat răspunde diferit la hipovolemie și hipotensiune;monitorizarea intraoperatorie prin ETE permite aprecierea funcției hemodinamice și aplicarea medicației cardioactive;tulburările de ritm sunt frecvente și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
prin toracotomie stângă sau incizie toraco-abdominală. În cazul anevrismelor care interesează mai multe segmente ale aortei toracice se optează pentru un tratament etapizat, în timpi operatori succesivi. Cea mai redutabilă complicație a chirurgiei aortei descendente o constituie paraplegia postoperatorie secundară ischemiei medulare ( figura 36.1). Pentru protecția măduvei spinării sunt folosite o serie de metode precum protecția hipotermică, reimplantarea arterelor intercostale posterioare permeabile. Bypass-ul cordului stâng este util în scăderea incidenței paraplegiei din chirurgia anevrismelor toraco-abdominale. În vederea obținerii protecției distale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
de faldul de disecție. Apariția de fenomene acute ale IC poate fi determinată de extensia procesului de disecție spre rădăcina aortei cu detașarea valvei aortice și insuficiență aortică acută, cu sau fără afectarea ostiilor coronare și infarct miocardic acut (IMA). Ischemia periferică și viscerală acută pot fi semnul de debut în 10% dintre cazurile de disecție prin faldul de disecție care poate obstrua axe vasculare importante: iliace, trunchi celiac, artere renale, femurale, mai rar artere axilare, cu fenomene ischemice în teritoriile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
an, cu o mortalitate de 3,2-3,6/100.000/an. Complicațiile secundare disecției de aortă sunt ruptura aortică cu tamponadă cardiacă, disecția ostiilor coronare cu IM, insuficiența aortică acută, accident vascular cerebral (AVC) prin obstrucția trunchiurilor supraaortice, ischemie viscerală, ischemie periferică acută. Mortalitatea precoce este de 1-3% pentru fiecare oră de la instalare și de 25 -35% în primele 24 de ore, 50% în 48 ore, 70% în prima săptămână, procentul crescând la 80% în primele două săptămâni (16). Prezența hipotensiunii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
chirurgiei cardiace în antecedente, HTA, aterosclerozei,disecției iatrogene și anevrismelor preexistente. Majoritatea pacienților cu disecție de aortă tip B au vârste peste 60 de ani. Conform studiului IRAD, prezintă istoric de HTA, ateroscleroză, DZ și anevrisme aortice. Deficitele neurologice secundare ischemiei medulare sau a membrelor apar în 8,1% dintre cazuri, iar deficitul de puls în 20,3% dintre cazuri (17). Factorii de risc ai disecției de aortă sunt HTA, afecțiunile de țesut conjunctiv (sindrom Marfan, sindrom Turner), aortită, leziuni iatrogene
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
peretelui aortic. O atenție deosebită se acordă menținerii echilibrului între reducerea ritmului cardiac și a TA, și menținerea perfuziei organelor țintă (monitorizare atentă a diurezei, semnelor neurologice, statusului vascular periferic). Concomitent se efectuează ECG a 12 derivații pentru a exclude ischemia miocardică. Dacă betablocantele nu sunt suficiente pentru scăderea tensiunii arteriale, se administrează blocante ale canalelor de calciu. Nitroprusiatul de sodiu trebuie evitat deoarece poate determina formarea unui șunt negativ, cu afectarea perfuziei medulare. Controversele privind tratamentul medical versus chirurgical în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
în timp după evoluția cronică netratată a unei disecții acute, care au diametrul de peste 4 cm, indiferent de localizare, disecția acută a unui anevrism aortic indiferent de localizare, disecția aortică în cazul sindromului Marfan, disecția aortică tip B complicată cu ischemie viscerală, progresie rapidă, (iminență de) ruptură, durere intensă persistentă, compromis vascular pe membrele pelvine, expansiune sau ruptură anevrismală. Tratamentul chirurgical al disecțiilor de aortă nu este indicat sau necesită precauții speciale într-o serie de situații particulare (caseta 36.5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
dilacerare intimală și interpoziția unui graft (proteză de Dacron sub CEC atrio -femural cu sau fără hipotermie) pentru reaproximarea peretelui aortic. În cazul disecției aortei abdominale, se înlocuiește porțiunea afectată dacă simptomele sau evoluția o impun. Dacă există semne de ischemie în teritoriile ramurilor colaterale sau terminale ale aortei se practică fenestrații endovasculare ale lumenului fals în cazul în care obstrucția se produce prin mecanism dinamic (apoziția faldului de disecție la ostiumul unei artere), sau se plasează un stent, dacă există
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
expandabile, care va constitui noul lumen aortic. Mortalitatea aferentă intervențiilor pentru disecție de aortă ascendentă în intervalul 2000-2010 a fost de 12% (9 pacienți), peri- și postoperator imediat. Factorii predictivi ai mortalității postoperatorii sunt ischemia, insuficiența renală, hemoragia, tamponada cardiacă, ischemia viscerală și boala pulmonară. Utilizarea ghidurilor de diagnostic și tratament și a protocoalelor specifice sunt utile în managementul patologiei aortice la pacienții vârstnici. Abordul chirurgical al afecțiunilor aortei s-a modificat considerabil în ultimele decade referitor la prognostic și strategii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
perioada postoperatorie precoce. Pierderile sanguine, creșterea necesarului miocardic de oxigen datorită creșterii alurii ventriculare și tensiunii arteriale (TA) secundar stresului chirurgical, ca și creșterea reactivității plachetare sunt etape importante în apariția IM perioperator. Factorii fiziologici asociați intervenției chirurgicale predispun la ischemie miocardică, mai pronunțată la pacienții cu boală coronariană, care sunt în general vârstnici. Mortalitatea după chirurgia non-cardiacă a scăzut, dar IM perioperator încă are un risc mare de deces sau se asociază cu o durată mai lungă de spitalizare și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
arteriale și a relaxării la stimuli normali. Aceasta poate conduce la creșterea cronică a TA sistolice și eventual la dilatarea aortei. Creșterea impedanței aortice poate determina hipertrofie ventri culară stângă, care crește consumul miocardic de oxigen și predispune la apariția ischemiei. Scăderea complianței ventriculare compromite capacitatea cordului de a răspunde la modi ficări semnificative ale volumului circulant. Studiile au demonstrat că există o asociere puternică între semnele clinice de IC și complicațiile postoperatorii cardiace, pulmonare, neurologice. Aritmiile sunt frecvente la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
boală corona riană semnificativă, IM perioperator poate fi cauzat de asemenea de modificarea balanței cerere/ofertă din cauza tahicardiei și creșterii contractilității miocardice. La 41% dintre pacienții cu intervenții chirurgicale vasculare au fost descrise episoade de subdenivelare a segmentului ST, indicând ischemie subendocardică, cel mai frecvent în primele două zile postoperator (9). Ischemia cu supradenivelarea segmentului ST este mai rară, confirmată de o incidență de 12% a supradenivelării intraoperatorii a segmentului ST într-un studiu (10) . Într-un alt studiu (11), au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
de modificarea balanței cerere/ofertă din cauza tahicardiei și creșterii contractilității miocardice. La 41% dintre pacienții cu intervenții chirurgicale vasculare au fost descrise episoade de subdenivelare a segmentului ST, indicând ischemie subendocardică, cel mai frecvent în primele două zile postoperator (9). Ischemia cu supradenivelarea segmentului ST este mai rară, confirmată de o incidență de 12% a supradenivelării intraoperatorii a segmentului ST într-un studiu (10) . Într-un alt studiu (11), au fost evaluați prin monitorizare electrocardiografică 401 pacienți supuși unei intervenții chirurgicale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
se recomandă efectuarea lor (12). Potrivit ghidurilor din 2007 ale ACC și AHA, pacienții cu angină pectorală instabilă, IC decompensată, aritmii semnificative sau valvulo patii severe trebuie evaluați și tratați înainte de intervenția chirurgicală (12). Cel mai folosit test pentru detectarea ischemiei miocardice este testul de efort, care oferă o estimare a capacității funcționale și a răspunsului hemodinamic și detectează ischemia miocardică prin modificarea intervalului ST-T. Acuratețea sa variază în diverse studii (13). O limitare importantă a acestui test în cazul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
decompensată, aritmii semnificative sau valvulo patii severe trebuie evaluați și tratați înainte de intervenția chirurgicală (12). Cel mai folosit test pentru detectarea ischemiei miocardice este testul de efort, care oferă o estimare a capacității funcționale și a răspunsului hemodinamic și detectează ischemia miocardică prin modificarea intervalului ST-T. Acuratețea sa variază în diverse studii (13). O limitare importantă a acestui test în cazul pacienților care vor suferi intervenții chirurgicale non-cardiace este capacitatea limitată de efort a vârstnicilor în prezența claudicației, bolii artrozice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
unele centre acești pacienți sunt tratați cu heparină nefracționată până cu 4 ore anterior intervenției, ulterior tratamentul fiind reluat după intervenția chirurgicală, până la obținerea unui INR terapeutic (27). Supraveghere perioperatorie adecvată. La pacienții cu boală coronariană cunoscută sau suspectată, posibilitatea ischemiei perioperatorii sau IM poate fi estimată pe baza magnitudinii creșterii biomarkerilor, anomaliilor ECG, instabilității hemodinamice, calității și intensității durerii toracice sau altor simptome. Stabilirea terapiei maximale pe termen lung. Evaluarea hipercolesterolemiei, fumatului, HTA, diabetului zaharat, activității fizice, bolii arteriale periferice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
creșterii biomarkerilor, anomaliilor ECG, instabilității hemodinamice, calității și intensității durerii toracice sau altor simptome. Stabilirea terapiei maximale pe termen lung. Evaluarea hipercolesterolemiei, fumatului, HTA, diabetului zaharat, activității fizice, bolii arteriale periferice, suflurilor cardiace, tulburărilorde ritm, anomaliilor de conducere și/sau ischemiei perioperatorii poate conduce la stabilirea unui tratament care să reducă riscul cardiovascular viitor. 47.4. Afecțiuni cardiovasculare frecvente preoperatorii În cele de mai sus au fost prezentate cele mai importante elemente generale de stratificare a riscului cardiovascular perioperator ca și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
peste, incidența bolii coronariene este de 41%, iar revascularizarea este necesară în 50% din aceste cazuri (50). O atenție particulară trebuie acordată echivalențelor de durere anginoasă, respectiv apariția durerii la echivalențe de efort fizic, sau dispneea ca unică manifestare a ischemiei miocardice (prin percepție alterată a durerii). Deși este dificil de stabilit un profil clinic al vârstnicului cu FA, trialul AFFIRM consideră că frecvența ventriculară rapidă, episoadele diurne și de scurtă durată, sexul feminin, prezența bolii coronariene, a disfuncției ventriculare/IC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
blocarea canalelor de sodiu de tip L și inhibarea curenților ionici transmembranari, importanți pentru geneza potențialului de acțiune cardiac (10,14) . În cursul trialurilor clinice a fost demonstrat faptul că tratamentul cu ranolazin are efecte favorabile asupra stresului oxidativ, asupra ischemiei cardiace și asupra tulburărilor de ritm, atât atriale, cât și ventriculare (FA, sindromul QT lung, disfuncția nodulului sinusal, torsada vârfurilor, tahiaritmii ventriculare, fibrilația ventriculară). Este bine tolerat de către pacienți, cu efecte adverse reduse și acțiuni proaritmice minime (30). Alte antianginoase
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]