1,814 matches
-
mână cu Miliția din cartier. Ocupîndu-se cu niște căcaturi de vrăji. În rest, persoană cultă, violoncel, clavecin, cultură clasică, elevată (cînd auzi și vorba asta filozofică, elevată, lui Arvinte, ce era veșnic mort după cuvintele distinse, aproape i se sculă.) Isteața dăscăliță putea fi însă și cu curul în sus, pretențioasă. Punea două condiții. Pe parcursul șederii la ea, noul primit să nu ia, nicicând, legătura cu vechii săi camarazi. Și costa mult. "Foarte bine", dădu, scurt, undă verde afacerii Iarba Fiarelor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
râzând la despărțire: - Am observat că Laur e un om capabil și dacă nu era Paul ăsta, să mă-încurce, mi-ar fi plăcut să vă fiu nepoată. Unchiu-său se bucura de prietenii pe care și-i găsise muncitori, curați, isteți, harnici și cinstiți făcând parte dintr-o clasă puternică care bine îndrumată ar fi adus multe satisfacții iar Claudia i-a confirmat în zilele următoare că unchiul lui era tipul dobrogeanului descurcăreț și simpatic. Se gândea adesea că tatăl său
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Marine, să dormi liniștit. Ia praful de pureci! Ascultau lelițele, se uitau la pungași. Parcă n-ar fi fost de-ai lor. Paraschiv era pestriț și gălbejit, doar ochii i se vedeau de sub căciulă, verzi ca prazul. Celălalt, îndesat și isteț, dădea drumul prafului printre degete, îl freca mărunțel, mărunțel de podul palmei și striga iar: - Hai, cuscre Ilie, cumpără praful de pureci "Lux", doi lei cornetu, neam de neamu mă-ti n-a scăpat de păduchi! Apropie-te, neamule, ia
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trăi bine pe moșiile și la curțile cunoscuților lor, afară de aceea, un popor de servitori, țigani și străini, cari "jos" trăiau sfădindu-se și clevetindu-se la boieri unul pe altul. Capelmaistru curții era în genere vo cioară bătrână și isteață care știa cântece bătrânești, doine, hore, cântece de lume, ba nici poetul nu lipsea, reprezentat adesea prin persoana vrunui scriitoraș or dascăl de copii isteți care făcea acrostihuri pentru doamna și, la zile mari, fintosmosuri nimerite pentru lăutar. Astfel era
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-se la boieri unul pe altul. Capelmaistru curții era în genere vo cioară bătrână și isteață care știa cântece bătrânești, doine, hore, cântece de lume, ba nici poetul nu lipsea, reprezentat adesea prin persoana vrunui scriitoraș or dascăl de copii isteți care făcea acrostihuri pentru doamna și, la zile mari, fintosmosuri nimerite pentru lăutar. Astfel era și arătarea curții lui Creangă, la a cărei componenți caracteristici vom reveni mai târziu. Femeia cuconului Vasile era cu mult mai tânără decât el și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Dacă s-a putut spune, pe drept cuvînt, că senatorii sînt oameni de bine, dar Senatul e un dobitoc, am avut de sute de ori ocazia să remarc că jandarmii, deși nu de puține ori sînt isteți, sînt mai puțin isteți decît jandarmeria în ansamblul ei"247. Ironia formulei îi răstoarnă sensul: jandarmeria e mai inteligentă decît jandarmii. Afirmație adevărată pentru orice corporație. Profesorii și studenții vor fi mai puțin inteligenți decît Universitatea, preoții și creștinii, mai puțin virtuoși decît Biserica
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
destin al unei societăți. Mai devreme sau mai tîrziu, ceea ce a început prin uciderea tatălui se încheie prin masacrarea fiilor. Aceștia sînt devorați așa cum ei își devoraseră părintele. Nimic nu-i scapă: Chiar dacă, după spusele lui Properțiu, vreun băiat mai isteț se ascunde în fier și în bronz, moartea va face totul pentru a-i scoate capul de acolo". Pînă la urmă, tot ordinea cîștigă. V Cum de se face recunoscută carisma? Ce însemn poartă omul care-i adună în juru-i
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
deasupra și Îl puneai apoi În funcțiune. În timp ce Fert-O-Matic face toată treaba, tu stai și-ți savurezi limonada. Scena era pregătită. Urma să cumpăr pachetul de 24 de bucăți, Împreună cu pliante care prezentau modele În patru culori. Dacă eram mai isteț, aș fi cumpărat doar o mașinărie, aș fi pus-o pe tejghea și mi-aș fi Întrebat clienții: „Ce părere aveți despre așa ceva?”. Convins de succesul pe care urmau să-l aibă aceste produse, am pus pliantul de prezentare chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
se descoperă pe teren, de pildă cu metoda itinerarelor, atunci pe chestionar nu sunt trecute numere de ordine și deci schema de selecție a persoanei nu e legată de o familie anume. În această situație, un operator cât de cât isteț va alege, cel puțin pentru un număr de familii, acelechestionare care-i determină o persoană ce este prezentă în casă la momentul primei vizite. De pildă, într-o familie cu trei membri chestionabili, găsește acasă persoana nr. 2. Atunci, din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Într-un climat de izolare și uscăciune, nici un contact cu elementele Însuflețitoare, fecunde din afară. Sub puterea modelelor lăsate de Înaintași, Nicolae meditează și el la alcătuirea și foloasele iubirii, zicînd, Într-un loc, că iubirea este „suflețire de duhuri istețe” (o definiție, În fond, frumoasă; trimite gândul spre dimensiunea spirituală a iubirii: Îndrăgostiții sînt cuprinși nu numai de suflețire, dar și duhurile (spiritele) lor au devenit istețe, subțiate, adică, de conștiința iubirii). În fine, iubirea, pentru a putea produce mîngîiere
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și foloasele iubirii, zicînd, Într-un loc, că iubirea este „suflețire de duhuri istețe” (o definiție, În fond, frumoasă; trimite gândul spre dimensiunea spirituală a iubirii: Îndrăgostiții sînt cuprinși nu numai de suflețire, dar și duhurile (spiritele) lor au devenit istețe, subțiate, adică, de conștiința iubirii). În fine, iubirea, pentru a putea produce mîngîiere (să observăm suita de note medii), trebuie să fie blîndă („de-ai fi cu blîndețe”). Într-un vers nesigur: „ești inimă trufașe În trează plăcere”, dăm peste
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
deveniseră cîntece de mahala. Pann este el Însuși un intermediar, un popularizator, mai aproape de gustul publicului de jos decît autorii dinaintea lui. Corectările aduse de el poemelor merg În acest sens. Luniță luminătoare este un veritabil cîntec lăutăresc. Stilul acela isteț și imperativ, pe care Îl vom afla peste un veac În CÎnticele țigănești ale lui Miron Radu Paraschivescu, apare Întîi aici. Stil prin excelență muntenesc, iute și colorat, stil de petrecere În durere, de rîs În plîns cum! zice Nichita
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să rîză vrodată, N-o puteai cunoaște cînd e mulțămită, Că ea-n toată vremea era necăjită.” Încerc să desprind din aceste istorii colorate un demers liric, o strategie față de obiect. Maliția indică o Înstrăinare, umorul o conciliere, abundența și isteața facilitate a versificatorului arată un spirit poetic fără complexe. Toate poemele lasă să se vadă plăcerea lui Pann de a petrece cu vorbe, proverbe, zicători, apoftegme... Un vers din O șezătoare la țară: „Ca să pritocesc În minte mii de spuneri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai multă prudență, fiindcă el bănuia pe toată lumea și el însuși era dispus să ducă lupta mai departe și cu orice mijloace. Hagienuș nu se înfățișa în conștiința lui ca un om odios, ci numai ca unul care fusese mai isteț decât el. Acum Smărăndăchioaia găsi de cuviință, spre a se afla în vorbă, să îndemne pe Smărăndache să plaseze anecdota, pe care acela o spusese de atâtea ori, asupra sicriului lui Hagienuș. - Ce sicriu? Întrebă Conțescu. Lui Smărăndache, om cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vechi e mai bun decât șampania,recunoscu Regele Lear, dar e bună și șampania. Și orientalistul scoase limba afară din gură, ca să sugereze că băutura îl înțepase în mod agreabil. Acum Hagienuș se aștepta la vreo lovitură din partea copiilor și, isteț, după căscături repetate, voia să se ridice. - Copii, zise, să trăiți și să fiți fericiți, că numai pe voi văam, așa să-mi ajute Dumnezeu, vă mulțumesc pentru atenție. Mă duc să mă culc puțin, m-a amețit șampania. - Cum
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de obicei, nu bea alcooluri. În total sunt trei frați Bogdan, fii ai unui țăran sărac din județul Buzău, fost odată notar în sat. Tatăl, care a murit nu demult și pe care l-am cunoscut, era un om foarte isteț și instruit, părând a nu fi chiar țăran. Vorbea absolut ca un intelectual de la oraș care se ferește de un vocabular pretențios și nu făcea nici o greșeală de limbă, așa cum fac semidocții. Citind ziare, unele cărți și operele fiului său
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Farfara nu ședea acasă și suferea și ea de o anxietate similară aceleia a lui Pomponescu. Avea sentimentul intim că, în vizită sau la restaurant, bătrânețea n-ar fi putut s-o atingă. Timpul o aștepta numai acasă, în vreme ce ea, isteață, evita domiciliul. Somnul nu i se părea doamnei Farfara reconfortant. Dimpotrivă, producea o destindere a mușchilor și cartilagiilor care o prăbușea, și dimineața era nevoie de ore dificile pentru repararea daunelor nopții. Madam Farfara scurta noaptea mergând la teatru sau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
omul lor. . - Nu sunt, păcatele mele, uite, mă jur, mă duc și eu rar, ca și alții. . - Dar nu ești secretarul doamnei Pomponescu? . - Pe sufletul mamei voastre, nu sunt! se jura Hagienuș,familiarizat cu invocațiile tragediei grecești. . - Ei, se făcu isteț Petrișor, nu mă duci pe mine, tată, glumești! . - Să zic c-aș avea o cât de mică trecere, deși n-o am,gînditi-vă și voi, copii, implora Regele Lear, cum am să bat capul omului cu o afacere care nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o carte de vizită cu o recomandare, spre a-i înlesni accesul la Ministerul de Război, aceasta din milă pentru Hagienuș. Dar totodată povesti amicilor pățania acestuia. Într-o zi Pomponescu se trezi la minister cu o tânără doamnă, foarte isteață, care intrase cu o notă de la madam Pomponescu. . - Cine sunteți? Întrebă ministrul. . - Sunt fiica domnului Hagienuș! Pomponescu se purtă amabil și-i sărută mâna la ieșire, dar îndată ce-l întîlni pe Hagienuș îl luă în primire, spre a petrece: - Nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
filozofic, fantasticul enigmatic sau fantasticul absurd. Fabulosul feeric reprezintă modalitatea specifică basmului românesc, cu observații de natură morală sau socială, căci omul se confruntă cu ființele fabuloase pe care le învinge. Universul este populat de eroi aparent nătângi, cheflii, suciți, isteți, buni, în conflict cu dracul, moartea etc. În Povestea lui Stan Pățitul, Dănilă Prepeleac, Ivan Turbincă a lui Ion Creangă apare fabulosul feeric. Opera Povestea lui Harap-Alb respectă schema basmului fantastic popular, dar originalitatea ei se remarcă prin arta povestirii, nota
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
credință de buze, îi trecea boala și se ridica-n picioare bunzdravăn, parcă nu l-ar fi durut în călcâie măcar’’. Se înțelege că binefăcătorea iconiță este și ea achiziționată de către aceștia. Cât despre mezin, care era și cel mai isteț, devine posesorul unei oglinzi fermecate unde se arată imaginea celor la care este de ajuns doar să te gândești. Evenimentele se desfășoară, conform așteptărilor în continuare, căci toate cele trei obiecte răspund ,,comenzilor’’ ce li se adresează, săvârșind minune după
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
industrie, devenit celebru în foarte scurt timp. El se află în capul unei bande de hoți ce-și are reședința în munții dinspre sud ai Transilvaniei. Jurnalul "Familia" din Pesta ne dă următoarele amănunte asupra lui: Dianu este tânăr, inteligent, isteț. Cruzimi nu comite și nu despoaie decât pe cei bogați. Adeseori face și câte - o glumă de felul celor următoare: După ce jefuise mai de curând pe câțiva inși, apoi îi luă cu sineși în munți, unde-i ospătă și în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
istoria țărei noastre, deosebită cu totului tot de umbrele efemere ale fanarioților care l-au preces și l-au urmat. Alături cu rapacitatea predecesorilor săi vedem pe acest bărbat plin de dezinteresare închinînd viața sa binelui public, simplu în obiceiuri, isteț la minte, cumpănit la vorbă, energic în fapte, acest bărbat care, domnind sub alte împrejurări decât acelea de slăbiciune a patriei sale, ar fi devenit o podoabă a veacurilor, nu un martir. E drept că pentru crearea unui om mare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
smadă decât a noastră și originea așa de neaoșă încît n-au dreptul de a se numi nici moldoveni, nici munteni, ni se pare că nu noi sîntem de învinovățit pentru aceasta. Sânt și la noi și cam pretutindeni asemenea isteți, cari cred că tot ce zboară se mănâncă; noi mai facem și deosebiri și nu aruncăm pe toată lumea în căldarea patimelor momentane, pentru a-i scoate sau albi sau negri, după plac. {EminescuOpIX 437} În fine, puindu-ne în paralelă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decât la oamenii normali. Și, mă rog, de ce? Din cauza lui Lydia, bineînțeles. Că ce să fac, s-o las pe Lydia singură, ca să mă duc la sfânta slujbă? Vezi tu, de mult voiam să-ți spun asta, Erna. Și de la isteața de Lydia nu pot să am pretenția să stea liniștită în bucătărie atâta amar de vreme, că ea nu are voie în casă, cu nici un chip. Și mă rog, ce vrei să fac cu Lydia, duminica? ERNA: Înțeleg asta foarte
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]