145,625 matches
-
Cred că dacă înveți cum să privești ceea ce se întâmplă pe ecran și cum se mișcă imaginile din cameră și felul în care joacă actorii, poți înțelege cel puțin jumătate dintr-un film. Iată de ce trebuie să citești multă filosofie, istorie.... Filosofia, de pildă, e foarte potrivită pentru a înțelege filmele. La 14 ani învățam în școală limba greacă și latina. Am citit astfel multă tragedie greacă. Ceea ce m-a adus către teatru. Și m-am familiarizat apoi și cu operele
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
Cornelia Ștefănescu IN Nota asupra ediției, Ion Ursulescu începe prin a povesti când, în ce împrejurare și cine i-a sugerat avansarea într-o nouă lucrare despre Panait Istrati, permanență a preocupărilor sale pe latura istoriei literare. Ca dată, este reținută ziua de 12 iunie a anului 1993. Una, ușor solemnă, în foaierul mare al teatrului brăilean "Maria Filotti", prilejuită de lansarea romanului Casa cu migdali, al cărui personaj principal este orașul Brăila, și a ediției
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
Panait Istrati. Toate legate de anul 1919. Surpriza care duce la schimbarea de optică referitoare la primul articol scris de Istrati în limba franceză și publicat de Jean Debrit, directorul ziarului, nu este Tolstoïsme ou Bolchévisme, cum se împământenise în istoria noastră literară, ci Sur la conférence "Un peuple martyr", descoperit de către un francez, Roland Lombard, care îl comunică Asociației "Les Amis de Panaït Istrati" în 1993, de îndată publicat în "Cahiers Panaït Istrati" însoțit de câteva informații venite din partea președintei
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
cu inițialele D.F.). Este textul semnalat mai sus, venit din partea lui Jean Hormière, în timp ce Ion Ursulescu era angajat în elaborarea publicisticii de maturitate a lui Panait Istrati. Aici, antrenarea străinilor, cu conștiința valorii constatării și a intervenirii directe în ambianța istoriei literare și a relațiilor interliteraturi, o consider de mare interes, științific dar și uman, totodată. Important este limbajul folosit de Panait Istrati într-o scrisoare adresată lui Romain Rolland, la apariția povestirii Nicolae Țiganu în "L'Humanité": "Eu am vrut
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
Ion Irimescu. Patriarh al sculpturii românești contemporane, așa cum încercam să-l descriu cu un alt prilej, Ion Irimescu a știut, într-un mod aproape miraculos, să împace contrariile, să anuleze riscurile și să conserve o imagine reconfortantă a artistului în istoria brută și în istoria artei. Străbătînd vremuri opace și agresive, pe care le-a cunoscut nemijlocit și profund, el a reușit să imprime artei sale suplețe muzicală și puritate lirică; sedus de narativism, de acel fundament epic pe care orice
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
sculpturii românești contemporane, așa cum încercam să-l descriu cu un alt prilej, Ion Irimescu a știut, într-un mod aproape miraculos, să împace contrariile, să anuleze riscurile și să conserve o imagine reconfortantă a artistului în istoria brută și în istoria artei. Străbătînd vremuri opace și agresive, pe care le-a cunoscut nemijlocit și profund, el a reușit să imprime artei sale suplețe muzicală și puritate lirică; sedus de narativism, de acel fundament epic pe care orice imagine se sprijină legitim
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
Gabriela Ursachi Dramaturg și prozator prolific cu asupra de măsură, iubitor și creator de aforisme, om de spirit lejer ce "saltă din vorbe ca peștele în apă", Tudor Mușatescu dă acum prilej istoriei literare să-i consemneze Centenarul. Născut la 22 februarie 1903, la Cîmpulung Muscel, părăsește "ale vieții și ale lumii valuri" destul de timpuriu, în 1970. Fiu de profesor, politician și om de vază al urbei, viitorul dramaturg va absolvi ultimele clase
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
Mușatescu reușise să-i activeze acea zonă sufletească unde se mai păstrau doze variabile de naivitate neînțărcată, vine, cumva paradoxal, de la E. Lovinescu. Cu o abia perceptibilă notă de reproș referitoare la cantitate în detrimentul calității, Sfinxul din Cîmpineanu compune, în Istoria literaturii contemporane - tom de referință! - un mic elogiu: În literatura umoristică menționăm schițele atît de vioaie, de o vervă atît de spontană, dar de o fecunditate ce le face inegale, ale grațiosului Tudor Mușatescu". Nici adevăratul debut în dramaturgie nu
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
de o profundă teatralitate, ce sporește greutatea conflictului pe de o parte, și dramatismul comentatorului-martor, pe de altă parte, ca o singură voce rămasă din corul antic ce predică astăzi, într-un prezent la fel de revendicativ. El răsucește cuțitul în rănile istoriei precreștine, și nu numai, îl vîră în baia de sînge ce cuprinde prin abundența-i, scena și personajele, și, deopotrivă, îl învîrtește în propria rană a creatorului ce este, o ipostază halucinantă a noului autor care se revoltă că nu
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
Vă amintiți spațiul din 1794? Acea piață publică, loc al măririlor și căderilor, al ascensiunii și judecății lui Danton, un spațiu deschis care ne cuprindea pe toți, deopotrivă actori și spectatori, punîndu-ne față-n față, ca într-o oglindă, cu istoria și personajele ei? Tot în sala "Toma Caragiu" avea loc și acel spectacol al lui Darie, ca și acesta. Și acum, ideea de amplasare a șirului impresionant de atrocități într-un fel de arenă pentru gladiatori văzută de sus mi
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
în Litere, dl Tudor Cristea semnalează în editorialul său un lucru incredibil: într-o obscură editură cu numele Lider a văzut lumina tiparului versiunea românească a cărții lui Michael H. Hart 100 de personalități din toate timpurile care au influențat istoria omenirii. Și fiindcă ediția engleză nu conținea nici un român, cîțiva politicieni români cu vocație cultural-patriotică au fondat un comitet, condus de dl Adrian Năstase și de dl Răzvan Theodorescu, și numărînd printre membrii săi pe dl Stelian Neagoe, pe dna
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
Nicolae Manolescu Înainte de 1989, au lipsit aproape cu totul istoriile consacrate literaturii din perioada comunistă. Era destul de greu, în absența unei istorii generale care să nu fie viciată ideologic, să scrii istorie literară. În plus, o generație întreagă de comentatori se formase în spiritul lui G. Călinescu și era predispusă
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
Nicolae Manolescu Înainte de 1989, au lipsit aproape cu totul istoriile consacrate literaturii din perioada comunistă. Era destul de greu, în absența unei istorii generale care să nu fie viciată ideologic, să scrii istorie literară. În plus, o generație întreagă de comentatori se formase în spiritul lui G. Călinescu și era predispusă mai degrabă spre critică decît spre istorie literară. Puținele sinteze s-au
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
Nicolae Manolescu Înainte de 1989, au lipsit aproape cu totul istoriile consacrate literaturii din perioada comunistă. Era destul de greu, în absența unei istorii generale care să nu fie viciată ideologic, să scrii istorie literară. În plus, o generație întreagă de comentatori se formase în spiritul lui G. Călinescu și era predispusă mai degrabă spre critică decît spre istorie literară. Puținele sinteze s-au intitulat (și chiar au fost) panorame de gen ale literaturii
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
destul de greu, în absența unei istorii generale care să nu fie viciată ideologic, să scrii istorie literară. În plus, o generație întreagă de comentatori se formase în spiritul lui G. Călinescu și era predispusă mai degrabă spre critică decît spre istorie literară. Puținele sinteze s-au intitulat (și chiar au fost) panorame de gen ale literaturii dintr-un deceniu ori altul de după război. Pînă și data de la care ar fi trebuit să vorbim despre "noua literatură" a rămas nesigură. Anul 1944
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
rare. Am numărat doar trei (cele scrise de Lucian Boia, Sanda Cordoș și Mihai Zamfir). În fine, sintezele istorice ale întregii epoci dintre 1948 și 1989 continuă să lipsească. În pofida dimensiunilor ei, nu poate fi luată în considerare cu seriozitate Istoria lui Marian Popa. Literatura română sub comunism (Editura Fundației Pro, 2002) a lui E. Negrici discută, în volumul apărut, doar proza (poezia, teatrul, critica, eseul vor face obiectul volumului ori volumelor următoare). Iar Literatura și politica în România după 1945
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
pe dinafară protocronismul, literatura disidenților (plecați ori nu din țară) din deceniile 8 și 9 și optzecismul. Studii parțiale asupra protocronismului ori optzecismului există. Nu și unele care să le integreze în ansamblul literaturii din comunism. În parte, de întîrzierea istoriilor literare se face vinovată relativa sărăcie documentară. Revizuirile critice, despre care am mai vorbit, n-au adesea la bază cercetări ale arhivelor și, uneori, nici ale bibliotecilor. Interesul este că, dintre toate sintezele, cele mai serios documentate aparțin unor comentatoare
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
naștere unor noi ramuri ș.a.m.d. La scara întregii cunoașteri, spectacolul acestei ștafete, care nu are un început bine determinat și despre care nu se știe până când va continua, este impresionant; actorii acestui spectacol provin din perioade diferite ale istoriei și aparțin unor popoare dintre cele mai diferite, dar s-au lăsat toți prinși într-un joc a cărui legitimitate rezultă din ceea ce îi leagă dintotdeauna pe oameni: nevoia de a înțelege universul care ne înconjoară și lumea în care
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
Am extras aceste date din articolul acad. Ionel Haiduc "Cercetarea științifică românească în context internațional" (Academica, mai-iunie 2002, 56-59), care le însoțește de următorul comentariu: "Este evident că cercetătorii români, relativ activi în domeniul științelor naturii, scriu foarte puțin despre istoria, limba, literatura și arta românească în revistele internaționale. Nu este de mirare că suntem atât de puțin cunoscuți (și recunoscuți) în lume în aceste domenii." Precizăm că din cele peste 100.000 de reviste științifice care apar în lume numai
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
în lume numai vreo 4000, considerate aparținând fluxului principal (deci cu impact superior), figurează în baza de date a I.S.I. și a S.C.I.; ele sunt deocamdată slab frecventate de cercetătorii români. De aici, și slaba prezență românească în dicționare, enciclopedii, istorii și alte lucrări de sinteză. Solomon Marcus Citeam de curând undeva despre o "Istorie a muzicii europene" publicată sub sigla editurilor Bärenreiter/ Metzler (Kassel, 2002) și în care, pe parcursul a 1400 de pagini, în care sunt prezentați 1200 de ani
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
în baza de date a I.S.I. și a S.C.I.; ele sunt deocamdată slab frecventate de cercetătorii români. De aici, și slaba prezență românească în dicționare, enciclopedii, istorii și alte lucrări de sinteză. Solomon Marcus Citeam de curând undeva despre o "Istorie a muzicii europene" publicată sub sigla editurilor Bärenreiter/ Metzler (Kassel, 2002) și în care, pe parcursul a 1400 de pagini, în care sunt prezentați 1200 de ani de istorie a muzicii europene, nu se află nici un nume românesc. Între situații de
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
alte lucrări de sinteză. Solomon Marcus Citeam de curând undeva despre o "Istorie a muzicii europene" publicată sub sigla editurilor Bärenreiter/ Metzler (Kassel, 2002) și în care, pe parcursul a 1400 de pagini, în care sunt prezentați 1200 de ani de istorie a muzicii europene, nu se află nici un nume românesc. Între situații de acest fel și cele discutate mai sus este o legătură foarte strânsă. Rezolvarea acestor probleme nu ține atât de acțiuni de "promovare a culturii românești în lume" înfăptuite
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
cînd punem, este Cleopatra!" Și ce femeie!, insistă cineastul să ne convingă (deși Monica Bellucci are mai degrabă un aer de bibelou capricios decît de regină fatală): "E extraordinară în postura reginei, și apoi, nasul acela..." Nasul Cleopatrei a făcut istorie (se știe, dacă el ar fi fost mai scurt - fața lumii ar fi arătat altfel); nasul Monicăi Bellucci, fiind perfect, nu se mai vede, e ca și inexistent, deși toată lumea vorbește, în film, despre el... Într-unul dintre momentele cele
Nasul Monicăi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14232_a_15557]
-
postmoderne, cum vreți să-i spunem, nu aceasta ne interesează). Un dat filogenetic repetat ontogenetic. Ne-am născut antici. Creăm azi o Europă, unită în diversitatea ei, a culturii contemporane, cu genele moștenite ale primei Europe unite: moarte efectiv în Istorie, vie latent în noi. Cultura clasicismului greco-latin, oferită în eșantioane de poliedricele eseuri gramatopoliene, actualizează, într-o contemporaneitate cumva autoalienată și brutalizată de traume succesive, o ereditate benefică și comprehensivă. Chiar îi e frică, în vreun fel, cuiva de apele
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
literatură marea arhivă a experienței umane. -Prin urmare, se poate spune că tinerii francezi de astăzi și cei care erau tineri în mai ’68 nu mai au valori comune, nu mai au un limbaj comun ? - În orice caz, cred că istoria noastră, istoria acestei generații care pentru ultima dată a crezut în „Revoluție", le este destul de opacă, de neînțeles. Dar trebuie să mai spun că înțeleg acest lucru, în mare parte: chiar și pentru noi, „veteranii", multe aspecte din istoria noastră
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]