1,396 matches
-
a-l îngropa mai bine, făcându-l "uitat" în pagina scrisă. Literatura criticului ajunge să fie în cele din urmă, după numeroase rescrieri, o literatură "fără obiect". Relația dintre memorialistică și literatura de imaginație merită câteva rânduri explicative. În sinteza istoriografică din 1937, Lovinescu își încadrează proza la capitolul Epica autobiografică, care ar fi, în opinia sa, "opera criticilor, eseiștilor și a ideologilor", adică a scriitorilor înclinați mai mult spre reflecție și, tocmai de aceea, cu o imaginație limitată la nivelul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe care credea a o fi înțeles ca nimeni altul 73, cu o acuitate făcută să anuleze practic interpretarea călinesciană, sancționată ca fiind prea pedestră, vulgară. La prima vedere, pretenția aceasta pare total nefondată, dacă ne gândim că acribioaselor cercetări istoriografice ale autorului Vieții lui Eminescu amfitrionul de la Sburătorul le opunea doar câteva texte gazetărești și cele două romane, Mite și Bălăuca, care s-au bucurat, într-adevăr, de un mare succes de public, dar de o rezervată receptare critică. Mai
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Espana, recent reeditată, Carnete europene, prezențe românești și realități europene (1977) și încheiată de curând cu Evadări în lumea liberă. preocuparea de bază este afirmarea, definirea, apărarea și popularizarea în cercuri intelectuale largi a ideii europene. până la studii politologice și istoriografice ample și riguroase, ideea europeană are nevoie, în primul rând, la noi, în această fază, de afirmare și difuzare, de clarificare și consolidare, de solidarizare și aprofundare în cât mai multe conștiințe românești receptive. Această etapă pregătitoare, introductivă, este strict
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
249-251. 4. Constantin Noica, De dignitate Europae, tr. germ. (Bukarest, Kriterion, 1988); Modelul cultural european (București, Humanitas, 1993). 5. Gh. Ceaușescu, Der Europabegriff, in: Synthesis, XX, 1993, pp. 3-10. 6. Veniamin Ciobanu, Evoluția conceptului de Europa și «European». Câteva considerații istoriografice, in: Istoria ca lectură a lumii. profesorului Alexandru Zub, la împlinirea vârstei de 60 de ani. Volum coordonat de Gabriel Bădărău, Leonid Boicu și Lucian Năstasă (Iași, 1994), pp. 145-153. IV. Numere monografice recente de reviste 1. Naționalism și europeism
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
PREFAȚĂ Lucrarea Fizionomii urbane și structuri etno sociale din Moldova. Bacăul în tranziția de la târg la oraș (1864-1938) abordează o temă deosebit de interesantă, atât pentru istoria românilor în secolele XIX-XX, cât și din perspectiva renovării discursului istoriografic de la noi, prin deschiderea spre subiecte de istorie socială contemporană. Încadrabilă, ca domeniu de referință istoriografic, în istoria socială, cu trimitere la cotidian și, deci, la microistorie, demersul are astfel o dublă semnificație, fiind vorba, după cum reiese din lucrare, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tranziția de la târg la oraș (1864-1938) abordează o temă deosebit de interesantă, atât pentru istoria românilor în secolele XIX-XX, cât și din perspectiva renovării discursului istoriografic de la noi, prin deschiderea spre subiecte de istorie socială contemporană. Încadrabilă, ca domeniu de referință istoriografic, în istoria socială, cu trimitere la cotidian și, deci, la microistorie, demersul are astfel o dublă semnificație, fiind vorba, după cum reiese din lucrare, în primul rând, de importanța sub aspectul cunoașterii istorice a dezvoltării urbane și secundar, de o abordare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
românești, ca forme și ca fond civilizațional, la lumea occidentală. Dar meritul major al autorului este acela că, în abordarea sa, nu se referă la marile orașe din România, care au cunoscut de altfel, cu trimitere la perioada menționată, tratări istoriografice, fie că ne referim la București, Iași, Timișoara, Galați ș.a. Autorul a optat pentru fostele târguri din Moldova premodernă, devenite micile sau mijlociile orașe ale lumii românești de sfârșit de secol XIX și început de secol XX - Focșani, Bacău, Piatra-Neamț
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
subiectul mai aproape de imaginația eventualului cititor și Bibliografia cercetată pentru realizarea lucrării. Între meritele generale ale lucrării reține atenția preocuparea pentru analiza modernității urbane la nivelul orașelor mici și mijlocii din Moldova secolelor XIX-XX, omise ca fenomen general în abordările istoriografice de până acum. Autorul este interesat de coerența unui proces de modernizare, de transformarea unor realități rurale sau de mici târguri în orașe sau orășele cu individualizarea funcțiilor lor, cu mutațiile pe care le cunosc orășenii. Pe de altă parte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
reliefăm compoziția etnică și evoluția demografică a orașului, sectoarele economice predilecte de dezvoltare, harta etnică a acestora, procesul de modernizare citadină, mediul de locuire, evoluția suprafeței intravilane și zonele principale ale expansiunii urbane, dar și viața cotidiană a locuitorilor. Orizontul istoriografic de la care am demarat cercetările este unul relativ modest. Pentru a ne forma o imagine de ansamblu asupra evoluției orașului în intervalul istoric vizat de noi, am utilizat informații preluate din puținele încercări monografice, care au ca subiect Bacăul: Costache
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
unde se termină viața cotidiană a băcăuanilor? Care sunt frontierele ce îngrădesc „obișnuitul” citadin și ce „conținut” are acesta? În tentativa noastră de a găsi răspunsuri pertinente la aceste întrebări am plecat de la fundamentul pe care se sprijină întreaga producție istoriografică a vieții cotidiene - opoziția public-privat. Paradoxal, dar, în pofida contrastului evident, cele dou) domenii ar putea să găsească în cotidian o arie excelentă de coabitare. Plecând de la constatarea că, până acum, accentele au fost puse pe elementele ce diferențiază cele dou
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de locuitori), în medie, la 100 de români au fost înregistrați doar doi străini, procentul total al cetățenilor români (92,15%) nu mai poate surprinde pe nimeni. Datele oficiale ale recensământului au permis vehicularea tezei „omogenității naționale” în întreaga producție istoriografică a României. Având indiscutabile corespondențe în realitățile demografice românești, nu putem, totuși, să nu remarcăm faptul că această teză este născută mai curând din obsesia unei analize cantitative, și nu calitative. Spre exemplu, realitățile din mediul urban sunt total diferite
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
alt nivel discursiv, romantic leninist. Așa cum constată Michael Shafir, România lui Ceaușescu a readus în prim plan "viziunile Gărzii de Fier interbelice, expunându-le în documente de partid (care însă nu făceau trimitere la surse) și oglindindu-le în producția istoriografică supravegheată de acesta" (Shafir: 2002, 28). Cel mai bun exemplu în acest sens este articolul "Idealuri" publicat de Corneliu Vadim Tudor, nesemnat, în jurnalul Săptămâna în toamna anului 1980. Partidul, scrie acesta, ""știe, bunăoară, că onorurile cele mai înalte trebuie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
altă perspectivă decît cea sugerată de elefanții dictaturii. Crede dumnealui cu adevărat că aceste cancanuri ale unei mizerabile forțe malefice de import moscovit, care a sufocat Regatul României, se pot converti în fapte de istorie demnă a se supune exercițiului istoriografic? După ce ne face a înțelege că tovarășul Mizil nu a fost chiar un yesman de rînd în anturajul lui Ceaușescu, îi provoacă totuși acestuia interminabile "dezvăluiri" (destinate poate unei pene ca cea a altui dezvăluitor de comunisme românești, scribul Pelin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar de a mima originalitatea, trăgînd bine cu ochiul în jur, ne putem legitima cu mai multă (sau mai puțină) demnitate în corul european. Rămâne, de fiecare dată, iar și iar, să aflăm cine-i dirijorul. De unde și vocația noastră istoriografică. Să fim serioși: românul s-a născut poet. 4 februarie Sal' tare, onorabile! Cum se salutau cîndva ai noștri, ca-n Caragiale tatăl (și fiul). Era în dialogul canotierelor multă operetă de împrumut, dar parcă am prefera-o lipsei totale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aparținînd exclusiv maestrului, se instituiau, compozițional, într-o dispunere cvasiabstractă, de o frumusețe atemporală. Puteau servi Oțelarii lui Baba, cu aplombul lor marcat naturalist, intențiilor propagandei? "1907", al aceluiași, putea servi, prin modelarea savant realistă a capului de țăran, mistificărilor istoriografice comuniste? Dacă în seria citată talentul, cît era, nu reușea să surclaseze comedia titrării, în cazul unor Ciucurencu, Baba, Catargi, Pacea, Nicodim, robustețea demersului plastic anula, ca pe o caraghioasă superfluitate, obligativitatea lipirii titlului. Între formele de stres generalizat, care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și e transformată într-o unitate simbolică sau "ficțională", pentru sistemul imaginarului fantezia nu e singura funcție imaginativă care stă în relație cu realitatea; ambele joacă un rol în configurarea substanței imaginarului, care este reflectat și de reprezentările din textul istoriografic, și de cele conotate din literatura fantastică. Corelând cele două observații de până acum, introduc și al treilea punct de vedere: există imagini abstracte - fanteziste, simbolice sau doar purtătoare ale unei mentalități, deci stereotipe și sărace în semnificații −, care apar
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
așa cum ea dorește și poate să le construiască. Imaginarul ca formă de narare a istoriei Dacă prima dimensiune a câmpului social care influențează imaginarul medievalității este puterea, a doua e dată de istorie și de transpunerea ei narativă în opera istoriografică. Scrierile despre trecutul comunității ne interesează aici ca principal obiect de analiză, în calitatea lor de reflex al unei conștiințe colective sau individuale, preocupate de procesele politice majore, sociale, spirituale (religioase) și culturale. Istoriografia reprezintă materializarea unei gândiri responsabile față de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o reintegreze în diverse formule și situații. Întotdeauna însă așa cum e mai potrivit pentru proiectul ei în istorie, pentru imaginea identitară pe care și-a stabilit-o, pentru locul ei în raportul cu alteritatea, oricare ar fi aceasta. Discursul științific istoriografic din secolul XX a participat el însuși în ce privește metodologiile și perspectiva filosofică asupra trecutului la experiența epistemologică a modernității; a oglindit dilemele socio-politice ale societății, precum și mutațiile valorice survenite la nivel ontologic în psihicul colectiv. Istoriografia, renunțând la a mai
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
oricum cunoscute și comentate pe mai departe în filosofia istoriei (la Carl-Georg Hempel, Maurice Mandelbaum și mai ales Patrick Gardiner). Noua filosofie a istoriei a propus în schimb înlocuirea unor principii fundamentale până la acea dată prin abandonarea convingerii că practica istoriografică este axată pe explicarea trecutului prin reguli logice (precum în modelul deductiv sau nomologic și în modelul rațional) și, în consecință, prin trecerea la analiza povestirii istorice nu doar ca procedeu narativ, retoric sau cultural, ci și ca martor și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ajunge (Topolsky 10). Această perspectivă presupune însă, în limitele unei cunoașteri specifice, mai curând un context of invention (construction, imagination), în locul unui context of discovery. Dar procesul de substituire metodologică (nu de negare; e important faptul că cele două direcții istoriografice coexistă), care se poate baza până la un punct pe formele deductive ale argumentării logice, nu are loc în interiorul unei filosofii a justificării (context of justification), construite pe concepția clasică a adevărului (unic și privilegiat), ci al unei filosofii a cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
printre mulți alții). Ele au inspirat însă și alte domenii care studiază evoluția societății în ansamblul ei, dar și progresul civilizației (amintesc de Marc Augé și de Michel Maffesoli). E adevărat că martorul principal al cercetării de față este textul istoriografic medieval, însă discuția despre viziunea contemporană asupra istoriei explică utilizarea noțiunii de narațiune ca factor fundamental în abordarea sistemică a imaginarului. Direcția științifică pe care o urmez reface imaginea trecutului prin coroborarea tuturor mărturiilor păstrate. Unitățile în sine se bucură
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în spațiul comunității și în cel privat, cât și raportul dintre lumea concretă și cea non-perceptibilă, dintre laic, religios și ceea ce poate fi încadrat ca abatere de la lege și canon. Structurile acestui imaginar, pe care le regăsim oglindite în texte istoriografice, religioase, "literare" (cărțile populare, spre exemplu) și "ne-literare" (scrieri "juridice" − pravilele, actele oficiale − documentele de cancelarie, notițe personale − însemnările pe cărți etc.), în programele iconografice, dar și în cadrul mentalităților (după cum le citim în mărturii), se grupează în două registre
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
obligatoriu simbolizată, așa cum stabilea Le Goff. Cum în primele două nivele intră mai ales rolurile (modele, tipuri și sub-tipuri) socio-politice, culturale și spiritual-religioase, așadar non-fanteziste (pentru că au referințe reale sau verosimile), ele pot fi considerate reprezentări ale personajelor din narațiunile istoriografice sau din scrierile prescriptive. Bineînțeles că, la un moment dat, majoritatea capătă valoare simbolică (din cele numite anterior, întemeietorul, cruciatul, trădătorul, mama autocratului, fiica sa etc.). Totuși, pentru că modelul propus servește și ca suport de atestare cu relevanță socio-politică, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
două dintre marile mișcări: iconoclasmul și isihasmul), în descendența căruia optează să se așeze și românii în secolul XIV. Studiile contemporane nuanțează ideea moștenirii sau chiar a preluării de către instituția puterii medievale românești a sistemului politic basileic; deși numeroase indicii istoriografice și o bogată formularistică de cancelarie atestă tendința de ... a-i continua și imita, pe plan local [pe împărații bizantini, n.n.], faptul constituie doar "o afiliere simbolică la Bizanț", conciliind un simț deosebit de viu al tradiției cu o atenție mereu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mijlocul secolului XIV), nu sunt creații bizantine. ... Cât privește structurarea noii societăți statale românești, folosirea modelelor bizantine este incontestabilă. (Valentin Al. Georgescu 41) Cu rezultate foarte grăitoare pentru stabilirea cadrului temporal al evului mediu românesc, a fost identificată în textele istoriografice și juridice, în actele de cancelarie și în scrisorile pentru cancelariile străine, în raport cu ideile politice basileice și după o metodă statistică incontestabilă, o sumă de "politograme" relevante pentru inovațiile de la nivelul structurilor imaginative. Politograma este o secvența de text sau
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]