1,394 matches
-
Ginta Latină și militant În sensul curat național ne-a oferit mereu, prin scrierile sale, prilejul unor binevenite meditații asupra destinului românesc. Fără a ambiționa la maximă acribie științifică, fără a revoluționa cercetarea istorică și fără a propune noi direcții istoriografice, doctorul Vlad Bejan Întruchipează- cu pasiune și dăruirea neofitului- intelectualul animat de un profund spirit național, personajul care se confruntă cu durerea neamului său, omul cetății care nu se lasă orbit de arginții potentaților zilei și vede În valorile perene
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
și ale unor filologi, date statistice relevante, autorul Încearcă și reușește să fie convingător În argumentația sa. Narativitatea sa este bine controlată iar șirul argumentelor aduse este plin de celeritate. Desigur nu avem În față o lucrare savantă, o contribuție istoriografică novatoare dar, cu toate acestea, autorul și lucrarea sa sunt de partea multor adevăruri istorice care trebuie reamintite. Fără un aparat critic laborios și fără o bibliografie extinsă lucrarea rămâne cu o meritorie valență paideică În sens național. Evocarea unor
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
amplă și cea mai importantă istorie a costumului până la aceea dată, Mode și veșminte din trecut: cinci secole de istorie costumară românească. Pentru a ilustra cei cinci sute de ani de evoluție a costumului românesc, Alexandru Alexianu valorifică unele surse istoriografice importante, cum ar fi: primul curs de "istoria românilor în raport cu pictura, adică în privința costumelor, moravurilor, mobilelor" ținut de Bogdan P. Hașdeu (apud A. Alexianu, 1971, 24); scrisorile unor călători străini datate dinainte de secolul al XVII-lea; picturi murale; icoane votive
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ulterior. La Începutul secolului al XI-lea, India a fost atacată de forțele musulmane, Însă au existat prea multe invazii În acea perioadă pentru a se putea preciza cu certitudine care dintre ele a cauzat migrația rromilor. În plus, sursele istoriografice persane menționează prezența unui popor de origine indiană Încă din secolul al IX-lea, care ar putea fi rromii(!). Limba rromani este o limbă neo-indiană (considerată cu rădăcini În limbile indoeuropene) similară cu punjaba (provincial Punjab din India) și hindi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Călinescu, Vladimir Streinu scrie în 1935. Cu privire la biografia călinesciană criticul are aprecierile cele mai călduroase. G. Călinescu a avut intuiția suverană a vieții poetului: „Frumusețea este a imaginii concepute prescriptic și acreditată prin talent literar și selectarea expresivă de material istoriografic corespunzător.”1 Exegezei îi găsește în schimb cusururi multiple, unele semnalate nedrept. Descrierea ineditelor eminesciene este socotită, cu suficiență, „simplă rezumare”. Relevându-i lui Călinescu „temperamentul său critic deosebit de interesant”, „resursele excepționale de scriitor”, munca dârză și talentată, Streinu neagă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
concurs au privilegiul de a participa și la selecția pentru faza europeană, sub forma participării la Academiile Eustory, școli de vară organizate în mai multe țări europene, de obicei în cadrul unor tabere sau excursii tematice, incluzând deseori discuții cu personalități istoriografice, politice sau culturale. Participarea la selecție constă în completarea unui formular și participarea la un interviu cu organizatori ai concursului din Germania. Astfel, câștigătorii, autorii celor mai bune dintre lucrări, sunt invitați în urma selecției să participe la seminariile Programului de
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
de a surprinde împrejurările interne în care are loc lovitura de stat de la 10/11 februarie 1866, dar și modul în care reacționează diplomația europeană la vestea instalării pe tron a unui prinț străin este una deplin justificată. În ciuda contribuțiilor istoriografice importante de până acum, multe întrebări își mai așteaptă încă răspunsul. Iar pentru unele din ele, lucrarea de față vine cu soluționări pertinente și bine argumentate. Cartea se oprește asupra unui aspect delicat, explicând cum a fost posibil ca entuziasmul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
alt nivel discursiv, romantic leninist. Așa cum constată Michael Shafir, România lui Ceaușescu a readus în prim plan "viziunile Gărzii de Fier interbelice, expunându-le în documente de partid (care însă nu făceau trimitere la surse) și oglindindu-le în producția istoriografică supravegheată de acesta" (Shafir: 2002, 28). Cel mai bun exemplu în acest sens este articolul "Idealuri" publicat de Corneliu Vadim Tudor, nesemnat, în jurnalul Săptămâna în toamna anului 1980. Partidul, scrie acesta, ""știe, bunăoară, că onorurile cele mai înalte trebuie
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
La fel, regele notează numirile de diplomați români în străinătate. Jurnalul conține mai multe însemnări despre pregătirea și semnarea în 1883 a alianței României cu puterile centrale (Austro-Ungaria și Germania). Momentul a fost analizat până în prezent în mai multe lucrări istoriografice. Ce aduce nou jurnalul este dezvăluirea nemijlocită a atitudinii regelui față de acea decizie de politică externă. Monarhul a participat direct, prin întâlnirile diplomatice și prin vizitele la Berlin și Viena, la apropierea României de Germania și Austro-Ungaria. Pe de altă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de a surprinde împrejurările interne în care are loc lovitura de stat de la 10/11 februarie 1866, dar și modul în care reacționează diplomația europeană la vestea instalării pe tron a unui prinț străin este una deplin justificată. În ciuda contribuțiilor istoriografice importante de până acum, multe întrebări își mai așteaptă încă răspunsul. Iar pentru unele din ele, lucrarea de față vine cu soluționări pertinente și bine argumentate. Cartea se oprește asupra unui aspect delicat, explicând cum a fost posibil ca entuziasmul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
configurațională Orice text poate fi definit ca o "structură dialectică [combinînd] figură și secvență într-[un] act configurațional" (Ricœur 1980: 22). Noi vom extinde la toate faptele de textualitate proprietatea pe care Mink și Ricœur o atribuie povestirii și discursului istoriografic. Operația configurațională poate fi definită ca faptul de a institui la producere și de a degaja la interpretare o configurație pornind de la o succesiune. Modul configurațional de înțelegere înseamnă a considera propozițiile-enunțuri, perioadele, părțile unui plan de text și secvențele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
032/230197 1 Cf. James Kellas, The politics of nationalism and ethnicity, London, 1991. 2 Robert B. Reich, Munca națiunilor. Pregătindu-ne pentru capitalismul secolului XXI, București, 1996. 3 Ibidem, p.107-119. 4 Cf. Cătălin Turliuc, Naționalism și etnicitate. Considerații istoriografice, în Istoria ca lectură a lumii, Iași, 1994, p.434. 5 J. Rosenau, Le nouvel ordre mondial: forces sous-jacentes et résultats, în Etudes internationales, 23, mars 1992, p.23 sqq. 6 Yves Lacoste, Trop grande ou trop petite?, în Le
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ales de Marin Preda sunt "factorii cheie pentru înțelegerea procesului de publicare și receptare a Delirului". Una dintre strategiile folosite pentru legitimarea partidului și a liderului a constat în re-naționalizarea discursului propagandistic, istoricilor revenindu-le misiunea de a purta "bătăliile istoriografice" îndreptate împotriva Uniunii Sovietice la începutul anilor '70. Dar controversele istorice asupra Basarabiei au fost condiționate de existența unei anumite prudențe politice și de autonomia limitată a istoricilor. Reacția părții române în disputa asupra Basarabiei a venit în chip neașteptat
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
arată că momentul reconcilierii dintre partid și romancier poate fi situat în anul 1973, atunci când Marin Preda a început documentarea pentru Delirul. Din această perspectivă, romanul nu poate fi privit ca o comandă politică transmisă de partid pe fondul polemicii istoriografice româno-sovietice, în condițiile în care lucrarea lui Artiom Lazarev, Statul moldovenesc sovietic și problema Basarabiei, a apărut la Chișinău în 1974. Marin Preda nu a urmărit o reabilitare a mareșalului Antonescu ci "potrivit modelului tolstoian la care își propunea să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
secundar, dar relativ bine conturat - Paul Cornea, secretar al CC al UTM, apoi director general în structurile Ministerului Culturii (responsabil de teatre-instituții muzicale, între 1953-1957; de edituri, 1957-1958; de Studioul Cinematografic București-Buftea, 1958-1965). După 1989, în spațiul publicistic (și chiar istoriografic) postdecembrist s-a derulat, în paralel, un montaj xenofob, reducționist și fals (pornind - în esență - de la premisa "evreii au adus comunismul") care l-a vizat și pe reputatul profesor de istorie a literaturii române. Acest reflector, care a dirijat un
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
obiecții în ceea ce privește enunțul formulat de Comisia pentru analiza dictaturii comuniste (CPADCR), prezidată de Vladimir Tismăneanu (regimul comunist a fost ilegitim și criminal) și deplânge faptul că sintagma "regim comunist" ar fi "unanim acceptată"35. Nu este, cel puțin în studiile istoriografice propriu-zise: influenta școală Ioan Scurtu a încercat prin mijloace nu tocmai pașnice să impună ca etichetă pentru comunismul românesc noțiunea de "regim socialist totalitar"36. Ion Ianoși are dreptate atunci când susține, chiar dacă la modul maniheist, necesitatea existenței unei intelectualități de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la adresa doctrinei Valev. (Mai târziu, același Costin Murgescu va recunoaște faptul că Valev "formulase o teză care se putea susține pe plan economic. Și, de altfel, îmi pare mai actuală ca oricând"", subl. n.)42. Întreaga retorică a perniciosului naționalism istoriografic, prelungit și după 1989, pare dinamitată. Pe de altă parte, poate merita subliniat că economistul Costin Murgescu s-a păstrat în intervențiile publice - mai ales din Era socialistă 43 - în limitele ortodoxiei ideologice a regimului Ceaușescu. Natura regimului politic postbelic
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
obiecții și nuanțări atât în ceea ce privește sintagma curentă regim comunist, cât și față de enunțul formulat de CPADCR (acela că regimul comunist a fost ilegitim și criminal). Memorialistul deplânge faptul că sintagma "regim comunist" ar fi încetățenită și acceptată de întreaga comunitate istoriografică 50, vădind oarecum superficialitate și necunoaștere. Obiecția față de utilizarea adjectivului comunist este legată de perspectiva asupra comunismului, văzut ca un ideal, ca ceva pur, care nu a fost atins - mai bine zis nu a fost atins de regimurile de tip
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
În lucrarea sa despre disputele culturale româno-sovietice, Charles King afirmă că "problema Basarabiei era un barometru al relațiilor României cu Uniunea Sovietică, în general, și nu o cauză a controverselor"4. Extrapolând, putem spune că aceasta este situația tuturor disputelor istoriografice pe care conducerea Partidului Comunist Român le-a avut, de la sfârșitul regimului Gheorghiu-Dej și pe tot parcursul regimului Ceaușescu, cu conducerea PCUS. Potențialul legitimator - atât pe plan intern, cât și pe plan internațional - al poziției naționaliste a PCR în această
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de înlocuire a pro-sovietismului agresiv din anii '50 cu un antisovietism de circumstanță, pentru cea de-a doua categorie de istorici, cei formați în cultura interbelică și recuperați de propaganda PCR după o lungă perioadă de persecuții politice, noua bătălie istoriografică împotriva URSS reprezenta nu doar o șansă de reabilitare personală, ci și baza unor convingeri personale 15. Acestor două categorii de istorici, li se adaugă, începând de la sfârșitul anilor '60, un nucleu de istorici tineri, selecționați de conducerea PCR pentru
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
partajarea corespunzătoare a unui sistem de valori ale căror rădăcini sunt regăsibile în naționalismul românesc interbelic. Astfel, ceea ce Gisèle Sapiro remarca în privința autonomiei câmpului literar în raport cu politicul este constatat, în mod analog, de Wilhelmus Petrus van Meurs și pentru câmpul istoriografic: într-o primă fază, colaborarea istoricilor la imixtiunile politice în domeniul lor de activitate contribuie la limitarea severă a autonomiei câmpului profesional; ulterior însă, efectul secundar al influenței pe care reprezentanții istoriografiei interbelice ajung să o exercite asupra unei noi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
unei noi generații de istorici constă tocmai în redobândirea parțială a autonomiei câmpului. Cu cuvintele lui van Meurs, "atât ideologia comunistă, cât și știința istorică au dezvoltat fiecare un dinamism propriu, care există în afara controlului politic"16. Pentru chestiunea disputelor istoriografice asupra Basarabiei, anul 1974 are o importanță deosebită. Este anul în care cercetătorul moldovean Artiom Lazarev publică, la Chișinău, în limba rusă, o istorie în trei volume intitulată Statul moldovenesc sovietic și problema Basarabiei. Lazarev era un personaj reprezentativ pentru
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
filozof german de talie mondială - drept "cel mai autentic gânditor rus", chiar dacă este burghez, spunând că acesta este fericit să se odihnească în mormântul său, pe pământ rusesc"21. Din motive de prudență politică și de autonomie limitată a câmpului istoriografic 22, nu reacția istoricilor a reușit să producă însă un impact în URSS similar celui produs de cartea lui Lazarev la București. Acest rol i-a revenit scriitorului Marin Preda și romanului său, Delirul. Marin Preda, PCR, Securitatea și câmpul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de puterea verbului, originalitatea imaginilor, revelația unei semnificații profunde și neașteptate. În ceea ce privește contribuția personală a lui Zarathustra, în descoperirea ori revalorizarea acestor concepții religioase, opiniile specialiștilor diverg și tind să se excludă reciproc, în esență, este vorba de două perspective istoriografice: în prima, Zarathustra este considerat ca un personaj istoric, reformator al religiei etnice tradiționale, adică aceea care era împărtășită de către indo-iranieni în mileniul II î. Hr.; în cea de a doua perspectivă, religia lui Zarathustra reprezintă numai un aspect al religiei
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în ceea ce Hapgood a caracterizat ca fiind "scrisul pe viu". Un al doilea efort de istoricizare a formei îi aparține lui Paul Many în Toward a History of Literary Journalism 21. Many se apropie de gen din punctul de vedere istoriografic al jurnalismului convențional, sau prin "înțelegerea instuționalizată biografic a istoriei jurnalismului". El leagă, în mod special, nașterea acestui gen de dezvoltarea jurnalismului în America, pe durata largă a cinci perioade istorice, cea colonială, Penny Press, Populistă-Progresivă, Modernă și Contemporană (561
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]