2,990 matches
-
asta? În sat toți se temeau de cele petrecute, învățătorul însuși răspândise vorba că la Stilo avusese loc o minune cum nu avea să se mai vadă. Căile Domnului sunt cu adevărat nesfârșite dacă un băiat analfabet reușește să învețe italiana, latina, greaca stând pe vine sub pervazul ferestrei de la parterul unde se afla școala. Pe peretele dat cu var, Agazio Solea scria cu cărbune exercițiile, îi poftea pe copii să facă același lucru apoi corecta greșelile, explicând ceea ce era incorect
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
În sat tuturor le era teamă de ceea se întâmplase, chiar învățătorul răspândise vorba că la Stilo avusese loc o minune ce nu se va mai pomeni. Căile Domnului sunt într-adevăr nesfârșite dacă un băiat analfabet reușește să învețe italiana, latina și greaca ghemuit sub pervazul locuinței unde se afla școala. Pe peretele văruit, Agazio Solea scria cu cărbune exercițiile, poftindu-i pe elevi să copieze, după care îndrepta erorile, explicând de ce era greșit. Don Terentio, prin spatele casei parohiale
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de bine își amintea! Viceregele voise să-l vadă personal pe Tommaso și încercase chiar să fie amabil oferindu-i un păhăruț de lichior, dar el refuzase privindu-l drept în ochi. Fața spaniolului era vânătă, ochii încercănați, vorbea o italiană stâlcită, iar când Tommaso îi sugerase într-o castiliană perfectă să se exprime totuși în propria sa limbă, holbase ochii, în fundul cărora se putuse vedea un soi de funingine gălbuie: Excelență, aveți o boală gravă și dacă nu vă îngrijiți
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
frații ei care au descoperit o relație clandestină (corespondență, prietenie intelectuală?) a Isabellei cu un nobil spaniol, el însuși poet (n.t.) 6 Città del sole, în original, "Cetatea soarelui", operă filosofică a lui Campanella, publicată în 1602, scrisă în italiană și ulterior tradusă în latină sub titlul de Civitas Solis idea republicae philosoficae (n.t.) 7 San Francesco di Paola (1416-1507), figură religioasă italiană, proclamat sfânt de papa Leon X la anul 1519. Este patron al Calabriei (n. t.) 8
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
la mijloc un atac împotriva arhitectului, zise că nu. Gulimănescu ceru revista și, la îndemnul tuturor, citi articolul, care se termina cu aceste rînduri: "Romînia se află azi din punct de vedere urbanistic în situația în care se aflau comunele italiene din Renaștere, doritoare a sfărâma umbrele ulițelor medievale și a le înlocui cu o cetate ideală, răspunzând cerințelor frumosului geometric și sanitar. Ca Hippodam din Milet, ca Leon Battista Alberti, care voia străzi drepte, edificii regulate de egală înălțime, arhitectul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
chiar la domeniul său inițial de aplicare. Așadar, termenul de management provine din latină de la manus (mâna) ce avea sensul de acțiune de manevrare, de conducere. Mai tarziu conceptul de management a avut corespondent și în celelalte limbi (managio în italiană, manege în franceză etc.). Dacă vechiul director exprimă ideea unei maniere autoritare de coordonare a activităților, conform unor cerințe prestabilite și impuse de cel în numele căruia se exercită actul de conducere fie el stat sau particular manager (cu toate derivatele sale
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
să ocupe linia de demarcațiune între armatele turcești și sârbești cari se află azi în luptă. Ceva mai mult. Se zice că guvernul englez ar fi dispus să ceară de la puteri ca tot armata română să ocupe Bulgaria și cea italiană Bosnia și Herzegovina până când Turcia va aplica reformele otărîte acestor provincii. {EminescuOpIX 223} Aceste ocupațiuni se vor face negreșit cu cheltuiala puterilor în chestiune. Dacă aceste știri se vor adeveri, oricine poate vedea că cuvintele agentului Engliterei zise Domnitorului acum
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
operelor scolastice. Pentru secolul al XIV-lea, era un lucru neobișnuit, deoarece nimeni nu se gândise să scrie în limba vorbită, cu excepția lui Dante Alighieri și a lui Francesco Petrarca, acesta din urmă însă declara direct că operele elaborate în italiană sunt inferioare marilor sale realizări din limba latină, cu toate că trecerea timpului a dovedit exact contrariul. Dacă un învățat medieval hotăra să scrie ceva durabil și dorea să fie receptat de un public cât mai larg, opta pentru limba latină. Latina
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Vodă îngenunchea alături de oșteni și, înălțând ochii către cer, grăia în auzul tuturor: „Tu ai biruit, Doamne! Mărit și lăudat să fie numele Tău, în vecii vecilor, Amin!”. În scrisorile adresate marilor puteri ale vremii (epistole traduse în germană și italiană), ilustrul voievod consemna: „cu ajutorul lui Dumnezeu cel Atotputernic am învins!”. După luptă, dădea poruncă întregii sale oști să postească 4-9 zile, mâncând de obște numai pâine și poame uscate o dată pe zi, ca semn de smerenie și supunere lui Dumnezeu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
operelor scolastice. Pentru secolul al XIV-lea, era un lucru neobișnuit, deoarece nimeni nu se gândise să scrie în limba vorbită, cu excepția lui Dante Alighieri și a lui Francesco Petrarca, acesta din urmă însă declara direct că operele elaborate în italiană sunt inferioare marilor sale realizări din limba latină, cu toate că trecerea timpului a dovedit exact contrariul. Dacă un învățat medieval hotăra să scrie ceva durabil și dorea să fie receptat de un public cât mai larg, opta pentru limba latină. Latina
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
aspectele calitative ale democratizării rămîn încă un deziderat (agenți mediatici credibili, o televiziune cu adevărat publică etc.). 10.6. Comunicare, ecologie informațională În foarte recentele sale scrieri de morală (1998, cap. Despre presă) Umberto Eco oferă o schematizare a presei italiene ca sistem, aproape simultan cu analiza necruțătoare a lui Pierre Bourdieu (1996 Sur la télévision. L'emprise du journalisme). Dar deși macrostructura semantică este inevitabil analogă: spectacularizarea politicului, presiunea scopului și a logicii comerciale, hegemonia televiziunii etc., perspectivele sînt diferite
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lambrisată în stejar a tatălui ei de la Mont Noir, în Flandra franceză. Mama ei, Fernande, era belgiană, tatăl ei Michel de Cleenewerck de Crayencour francez. A învățat la Mont Noir deprinzând greaca și latina și alte limbi moderne (engleza, gemana, italiana și ceva spaniolă) de la tatăl ei, Michel. Favorita tatălui ei, Marguerite l-a transformat într-un personaj eroic cu o personalitate puternică, nu numai idealizându-l ci și imaginându-l ca pe un descendent de viță nobilă, dintr-o familie
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
suficiente mijloace financiare chiar și pentru escapadele lui Michel și călătoriile la Monte Carlo. Marguerite frecventase adesea muzeele londoneze și devenise acum, în timpul Marelui Război, un vizitator regulat al muzeului Luvru și al galeriilor din jur. știa șase limbi (franceza, italiana, germana, flamanda, olandeza și engleza), de pe când avea 15 ani. A devenit fluentă în aceste limbi și în altele, și le-a vorbit de-a lungul întregii vieți. Lecturile ei includeau autori precum Euripide, Aristofan, Chateaubriand, Goethe, Maeterlinck, Shakespeare, Racine
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de-a lungul a patru ani263, care nu l-au lăsat indiferent nici pe Rabelais. Așa cum în Florența lui Folengo "în mijlocul acelei descompuneri generale a credințelor, a ideilor și a formelor, caraghiosul pătrunse și în cele două limbi (latina și italiana, n.n.) și se născu o a treia limbă, îmbinare a celor două (...), limba macaronică, o italiană latinizată", de fapt o "parodie a latinei și a italienei care își bat joc, pe rând, una de alta"264, și opera lui, practicând
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în Florența lui Folengo "în mijlocul acelei descompuneri generale a credințelor, a ideilor și a formelor, caraghiosul pătrunse și în cele două limbi (latina și italiana, n.n.) și se născu o a treia limbă, îmbinare a celor două (...), limba macaronică, o italiană latinizată", de fapt o "parodie a latinei și a italienei care își bat joc, pe rând, una de alta"264, și opera lui, practicând deriziunea pe scară largă la adresa tuturor subiectelor "sfinte" romanului cavaleresc, impune și se impune printr-o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a ideilor și a formelor, caraghiosul pătrunse și în cele două limbi (latina și italiana, n.n.) și se născu o a treia limbă, îmbinare a celor două (...), limba macaronică, o italiană latinizată", de fapt o "parodie a latinei și a italienei care își bat joc, pe rând, una de alta"264, și opera lui, practicând deriziunea pe scară largă la adresa tuturor subiectelor "sfinte" romanului cavaleresc, impune și se impune printr-o limbă cu totul nouă, numită astfel în urma unei comparații gastronomice
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de Radu Sergiu Ruba, Editura Univers, București, 1999. 366 În Michel Tournier, Vineri sau limburile Pacificului, ediția citată, p. 162. 367 Idem, pp. 206-207. 368 De fapt, termenul folosit de filozoful italian este preluat de la Martin Heidegger și tradus în italiană drept rimettersi ("a se reface după o boală"), cf. Mircea Cărtărescu, op. cit. Vezi Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității, Editura Pontica, Constanța, 1993, p. 41. ----------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 152 153 Cuvânt înainte Argument Parodie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Parvapolis, cotidianele "La Republica" și "l'Unità"). Conduce asociația "Amici della Romania". A contribuit împreună cu un grup de cercetători condus de Guido Melis la realizarea volumului Servitori dello Stato (Servitorii Statului), un volum realizat de Ministerul Administrației Publice al Repubblicii Italiene cu ocazia aniversării a 150 de ani de la Unirea Italiei. Guido Melis este profesor universitar de istorie cu specializare în istoria instituțiilor politice la universitatea "La Sapienza", Roma. Este considerat unul dintre principalii specialiști italieni în istoria instituțiilor politice. Deputat
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Justiție și din Comisia Afaceri Regionale a Parlamentului. Totodată, este responsabil cu raporturile românoitaliene în cadrul Uniunii interparlamentare și este președintele asociației de prietenie Italia România din cadrul Camerei Deputaților a Republicii italiene. A publicat numeroase studii, printre care Storia dell'amministrazione italiana 18611993 (Istoria administrației italiene), volum care a câștigat premiul Acqui la secțiunea "Studii istorice" și premiul Sisco. Este directorul revistei științifice Le Carte e la Storia (Hârtiile și istoria). În anul 2002 i-a fost acordată medalia de merit pentru
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
vine în mod spontan (aproape banală) și este că integrarea familială este mult mai ușoară dacă soția româncă intră în familia soțului italian (presupunând că se conformează la "regulile" deja existente), în timp ce este mult mai problematic situația inversă: prejudecățile din partea italiană sunt însemnate, așa cum demonstrează numeroase exemple preluate din cronica neagră. Un exemplu din multe altele: la Falerna (Catanzaro), la începutul lunii noiembrie 2009, un părinte și fiul său au fost trimiși în arest la domiciliu deoarece și-au sechestrat fiica
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Energetică. "În primii ani mă șimțeam dezorientat. Când am venit în Italia nu vorbeam prea bine limba iar din acest motiv lecțiile pentru acasă erau greu de făcut. Dar tocmai faptul că a trebuit să scriu și să vorbesc în italiană, pentru a reuși să mă fac înțeles, m-a ajutat mult la învățătură. Cred, din acest motiv, că propunerea înaintată de Liga Nordului de a organiza clase separate între italieni și non italieni este o imensă prostie. Asta și pentru că
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
s-a căsătorit cu mama ei. În comparație cu Ștefan, ea a parcurs toată școala în Italia. Este șatenă și are ochii mari, verzi. Și este foarte înaltă. Vorbește foarte bine atât limba italiană cât și limba română. "Acasă vorbim numai în italiană. Când vin bunicii mei din România vorbim românește. Mă corectează des deoarece am uitat multe cuvinte. Dar îmi este suficient doar câteva zile să vorbesc cu ei ca să-mi amintesc". Ioana este foarte modernă: "Mama mea rămâne în mod constant
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
o să ne aducă la el. Și-a menținut promisiunea." Mirela este o fată deosebit de frumoasă și foarte timidă: "Am doar o singură prietenă italiană ne mărturisește celelate sunt românce. La școală sunt amică cu toate colegele, chiar și cu cele italiene. Dar apoi, în timpul liber, nu ne prea întâlnim". Se întristează un pic: "De ziua mea am invitat întreaga clasă, dar nu a venit nimeni. Nu i-au lăsat părinții să vină. Sunt româncă iar acest lucru nu este pe placul
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în casă (patroana spune ea) este o doamnă divorțată de 49 de ani ce are trei copii și care lucrează ca medic într-unul dintre cele mai mari spitale din Roma. Ne povestește Bianca: Când am ajuns aici nu vorbeam italiana, chiar dacă o înțelegeam în mare. Asta și pentru că în România mă uitam pe Rai Uno. Am ajuns în Italia având o viză de tip turistic care era valabilă pentru trei luni, și am început imediat să lucrez. Patroana mi-a
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
și cea comunitară, intră cu greutate sub tutela sindicatelor, și asta pentru că are o istorie proprie. Momentul este foarte bun pentru a discuta pe scurt, în termeni generali, despre femeile, și mai ales despre tinerele femei românce. Autorii studiului Nuovi italiani au observat cum acestea (împreună cu colegele lor de generație albaneze și moldovene) trăiesc "o experință precoce și intensă pe piața forței de muncă"86. Noi vorbim în general doar de două categorii, de bone și menajere care au ocupat primele
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]