2,014 matches
-
acum înainte, voi fi atent la mărturiile prietenilor tăi care ți-au supraviețuit (ei nu știu pentru câtă vreme). Tu puteai juca între și cu două culturi, de unde și clarviziunea ta, tu bilingvul, franco-libanezul care a îndrăznit să scrie un Itinerar de la Ierusalim la Paris. Cei care, ca mine, nu vorbesc decât o singură limbă, care nu-și schimbă ochelarii, sunt mai ușor de orbit. Era în firea ta să îmbini latura activistă și cea intelectuală, patriotul și cospomoplitul. Fiecare din
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ca-n grădină la noi, la Iași". Străzi cu "case foarte vechi, înflorite și romantice". Vizită la galeria de artă de la Potsdam ("Sans-Souci"), amintitor de Frederick cel Mare și Voltaire, oaspetele împăratului. La 3 iunie 1927 cu "Orient-Express" spre Amsterdam; itinerar prin Bratislava ("impresie de curățenie și rânduială"), prin Viena și Linz ("orașele, satele au acel caracter german cunoscut"; "Regensburg în munți Dunărea Mică". Olanda "țară cu sistem vascular dezvoltat; într-un fel de mimetism, și oamenii sunt la fel. Parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cal, cât de mic e... Nu-i mic, e departe. E departe? Da mai avem mult până la M-rea Neamțului? Nu-i aici? De-abia am plecat. Aici e o căsuță. Așa? Uite, tată, ce fântână frumoasă! Uite, tată, uite. [ITINERAR DOBROGEAN] Din urmă: un cerșetor bătrân, așezat pe o movilă de prund, cu crucea și cutia lui de tablă, e bucuros de ziua lui de azi. Ține de mână pe un bătrân care l-a miluit și-i spune zâmbind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la câmp; trec și copii și fete, cu apă, se întorc vitele, mugind, latră cânii, zburdă caii; și într-un târziu se aprind lumini și prin ogrăzi pretutindeni, focuri mari de gunoae, ca s-alunge prin fum roiurile de țânțari. Itinerar dobrogean [PERSONAJE DIN BUNEȘTI] Doi moșnegi Vasile Blană și Neculai Prună Cum Vasile e și șiret; cellalt cinstit. Istoria lui Neculai cu cuiul, cu dracul și istoria lui cu Vornicul și cu boerul din iad, din care reese că Neculai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cuvântare colonelul etc. Când colonelul a strigat: ... jurăm să murim până la unul pentru patrie..., soldații 3600 de oameni au strigat cu toții râdicând armele cu baionetele spre cer: jurăm! Ura! Era impresionant și puternic. Drumul e monoton. Trenul merge încet după itinerarul statului major: Piatra Bacău Mărășești Barboși Brăila Buzeu Ploiești Chitila Pitești Costești Lița. Mergem cătră Lița și Corabia, unde se zice că vom trece Dunărea. Prin gări, lume și oaste: entuziasm mare și urale. Prin unele gări, muntenii noștri se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fug în Polonia și Moldova, cad câteva capete, dar nu cele mai importante, sunt confiscate mai multe averi, în momentul în care regele ajungea la Brașov, la 11 noiembrie. La Brașov sunt concentrate trupele care vor pătrunde în Moldova. În legătură cu itinerarul urmat de armata regală există două comentarii deosebite. Istoricul militar, colonelul Ion Cupșa, a considerat că regele a comis o greșeală, când a luat hotărârea de a trece în Moldova prin pasul Oituzului, deoarece era drumul cel mai lung care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar fi trădat pe Ștefan, dar documentul, pe care se bazează o asemenea afirmație, menționează doar „câțiva” moldoveni care s-ar fi supus regelui. După consiliul de război ținut după trecerea Nistrului, oastea polonă și-a început deplasarea spre Moldova. Itinerarul armatei polone în Moldova. Într-o lucrare mai veche, Eduard Fischer a stabilit un itinerar care trecea pe la Zelenen și Storojineț, după care armata polonă a coborât pe Siret la Suceava. Având în vedere mărimea armatei polone, este greu de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
doar „câțiva” moldoveni care s-ar fi supus regelui. După consiliul de război ținut după trecerea Nistrului, oastea polonă și-a început deplasarea spre Moldova. Itinerarul armatei polone în Moldova. Într-o lucrare mai veche, Eduard Fischer a stabilit un itinerar care trecea pe la Zelenen și Storojineț, după care armata polonă a coborât pe Siret la Suceava. Având în vedere mărimea armatei polone, este greu de crezut că regele a ales un drum accidentat, cât mai aproape de munți, din care cauză
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numai în felul acesta au trecut prin Codrii Cosminului. Acta expeditionum bellicalium concordă cu ceea ce se afirmă în letopisețele noastre, din moment ce se arată limpede că, la 11 septembrie, armata polonă trecuse Prutul pe partea dreaptă (post fluvium Pruth). Ca să urmeze itinerarul propus de C. Rezachevici, ce nu se bazează pe niciun document, ar fi însemnat ca polonii să fi traversat din nou Prutul, după 12 septembrie, să facă drum întors până lângă Cernăuți, numai de dragul de a trece prin Codrii Cosminului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o vede,/ Și din gură așa-mi grăia:/ - Ce cânți, Ileano, așa-ngânat,/ Tot ca viersul trăgănat,/ Și cu glasul haiducesc,/ Și cu viersul femeiesc” (Voineasa - Vâlcea). Drumurile profan și sacru sunt foarte clar delimitate în acest fragment, boierii parcurg un itinerar în contingent și nu au simțurile necesare pentru muzica din lumea mitului. Doamna, ca ipostază a maestrului inițiat, marcată prin reverență, înțelege instantaneu atât sunetul, cât și imaginea neofitului. Descrierea cântecului revelează coordonatele armoniei sacre: îngânarea notelor implică o interiorizare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
A ajuns în pădurili dă aur. A luat și el cracă, semn, ș-a băgat-o-n buzunar. A ajuns pă locuri năstămite, pă gârle năstămite. A luat șî el piatră năstămită”. Nici un alt gest nu trebuie consemnat pe acest itinerar halucinant spre tărâmul soarelui, succedarea acelo¬rași verbe lasă impresia unor acțiuni fulgerătoare, cadru după cadru se schimbă cinematografic pentru a împlini același gest hotărâtor la nivel inițiatic. Sosirea în cercurile concentrice ale sacrului și luarea spațiului în posesie sunt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Am pus aceeași întrebare și pe grupul de discuții al preoților români de pe yahoo, dar cu același rezultat- nimeni. Aceasta m-a determinat să pornesc singur, cu rucsacul în spate și cu hotărârea de a parcurge fizic și spiritual un itinerar pe care l-au bătătorit mulți altii înaintea mea. Am inceput să mă informez de câteva săptămăni despre Camino și așa am aflat ca sunt si alți români care au trait deja această experiență. Acum aproape doi ani, în Spania
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și neliniște: ,,Ce caut eu aici?” „De ce mă îndrept spre cel mai cunoscut loc de pelerinaj din Europa?” Sunt deasupra norilor dar gândul meu este spre Pirinei. Am citit „Jurnalul unui mag” al lui Paolo Coelho, și m-a impresionat itinerarul lui de interiorizare, de purificare și regăsire a sinelui. Nu prea sunt convins de etapele „terapeutice” propuse de romancier, dar sunt convins că și el, ca și mine, ca și mulți alții, au căutat în lungimea, frumusețea dar și suferința
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
o altă clădire, mult mai mică, cuprinde băile, toaletele și magazia. După o scurtă pauză în care îmi mai răcoresc picioarele și mai schimb câteva vorbe cu pelerini deja cunoscuți îmi fac curaj pentru a aborda și ultima etapă a itinerarului de astăzi, de 8 km, prin căldura care frige. Puțini pelerini se aventurează pe o astfel de vreme. Majoritatea s-au oprit la vreun han sau la vreun bar. Simt fierbințeala razelor soarelui pe mâini, pe picioare și pentru a
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mereu un pelerin, cu nostalgia unui Santiago mereu de atins, ceea ce nu-i deloc ușor, căci în jurul tău ai tentația zilnică a mașinăriilor, a robotizării și comodităților exterioare. Acum, pelerinul și omul interior din tine este pus la grea încercare. Itinerarul vieții tale spre Dumnezeu și spre tine însuți devine mai greu decât drumul fizic spre Santiago; ți se naște dorința de a fi din nou pe el, cu rucsacul în spate. Ce vei face? Angajamentele și solicitările cotidiene te cheamă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
axe principale de circulație. Astfel, dacă orașele Bacău și Roman au crescut mai mult spre nord, Hușii s-au extins mai mult spre sud-est, în lungul zonei dintre pâraiele Drăslăvăț și Șara. Târgul nostru se afla la extremitatea sudică a itinerarelor domnești care, în general, urmau traseul Suceava - Hârlău - Iași - Vaslui - Huși (uneori Bârlad). De obicei, curtea domnească ajungea la Huși în luna martie. O excepție întâlnim în ultimul an al domniei lui Petru Rareș (1546), când domnul a stat la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Vaslui - Huși (uneori Bârlad). De obicei, curtea domnească ajungea la Huși în luna martie. O excepție întâlnim în ultimul an al domniei lui Petru Rareș (1546), când domnul a stat la Huși două luni, între 4 aprilie și 4 iunie. Itinerarul era determinat de amplasamentul curților domnești, în care se aflau rezerve de hrană, dar și de interesele domniei în rezolvarea problemelor interne din zonă, fapt ce reiese din examinarea activității cancelariei domnești. Domnii Moldovei se deplasau cu întreaga curte și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
va călători mai mult decât înaintașii săi: în luna februarie 1531, era la Botoșani și la Hârlău, iar în luna martie se deplasează de cinci ori la Vaslui și de trei ori la Huși: 18 martie, 24 martie, 26 martie. Itinerarele preferate de Petru Rareș, în anii următori, erau de cele mai multe ori în Țara de Jos: în primăvara anului 1532, el se găsea la Vaslui, Iași și Hârlău; la Huși se afla pe 10 martie și 12 martie. În anul următor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai ales dacă se întâmpla să fie amplasate în „zonă“, cum era acela al lui Constantin Dipșe, prietenul lui Breban, situat într un imobil din spatele vechii Grădinițe, demolat după cutremurul din 1977. Dar nu mi-am propus să reconstitui aici itinerarele boemei bucureștene de-acum treizeci și cinci de ani, ci numai să schițez câteva elemente de ambianță legate de începuturile scriitoricești ale lui Nicolae Breban. Mediul la care m-am referit era, cum se poate ușor presupune, și al confruntărilor de orgolii
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
într-o comisie însărcinată cu redactarea proiectului de modificare a Constituției. 1884. Publică în Convorbiri poezii: Vis de poet, Bucegiul, Din trecut. În iulie, împreună cu alți junimiști, profesorii universitari Ioan Melic și Ștefan Vârgolici, întreprinde o excursie în munți, pe itinerarul: Stânișoara, Borca, Hangu, Ceahlău, Piatra Neamț. 1885. Colaborare la Convorbiri cu două nuvele: Ura din copilărie și Friguri de autor. 1886. În aceeași importantă publicație văd lumina tiparului: Agatocle Leuștean, Două zile la Slănic, Dac-a vrea Dumnezeu (sunt ultimele lucrări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
primele șapte cânturi din Infernul, traduse de Gane. La 4 iunie este ales pentru a treia oară primar al Iașului (până la 4 martie 1888). Începând de la 26 iulie însoțește familia primului-ministru Ioan Brătianu într-o excursie prin Bucovina, pe următorul itinerar: Slănic-Moldova, Tg. Ocna, Ițcani, Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei, Valea Bistriței, Broșteni, Hangu, Durău, Ceahlău, Piatra Neamț. Peripețiile excursiei și frumusețea peisajelor vor fi prezentate în volumul Zile trăite (pp. 230-262). 1888. La 1 martie, în ultimele zile ale guvernării liberale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de a ne gândi să-i stricăm fericirea casnică. Dar această boală mai rea decât toate vine câteodată așa din senin. Astfel, dânsul n-a mai vroit nici în ruptul capului să călătorească mai departe în tovărășie cu noi după itinerarul ce ne propusesem. El a declarat că rămâne încă câteva zile la Chamonix, pentru ca femeia lui să-și recâștige puterile și că de acolo pleacă în Italia. Bietul om! Nu am idee ce viață conjugală va fi avut mai târziu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aportul nostru național la această civilizație. - O zi la românii noștri dintre Vidin și Timoc, cu varza și tocana lor de ți lua gura foc. - Citiți și recitiți această listă de bucate, floarea bucătăriei românești de pretutindeni, cum și acest itinerar culinar retrospectiv. - „Ars vivendi“, dar și „Ars amandi“. Cum și despre Încântările urechii, despre farmecul nespus al prieteniei cu bărbații și despre Înto vărășiile cot la cot cu ei la treabă. - Un dispreț al realităților, o lăsare În voia soartei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
situație decât era și se blamase. Cât despre mine, simțeam o satisfacție atât de idioată de parcă de-atunci înainte avea să fie mereu la mâna mea. Antrenamentul lui distructiv nu funcționa decât prin rutină, prin urmare, trebuia să-și respecte itinerarul cu strictețe. Improvizația însemna și pentru el un risc. Firește, nu unul real, ci doar imaginat de mine, dar care în calculul meu nerod conta. Pentru mine, părul și frizerul aveau totdeauna de-a face cu regele. Prietenii mei și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de fel de vase și mai mari și mai mici: căldări, lighene, oale, cratițe, farfurii... Coboram convins că am făcut o treabă pe cinste. Eroare totală! Nu puteam controla traseul picăturilor și nici locul precis unde-și vor da drumul. Itinerarul acestora era greu de ghicit, fiind aleatoriu, în funcție de factorii externi care se manifestau independent de voința noastră: direcția și durata vântului și a precipitațiilor ca și intensitatea lor. Într-un cuvânt, ne găseam la cheremul total al forțelor naturii, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]