1,917 matches
-
ne spune că ei ar fi ajuns la o înțelegere, dar istoria ne arată limpede că, de fapt, conflictul s-a adâncit și s-a transformat într-un conflict între două religii care, apoi, s-au dușmănit până în zilele noastre: iudaismul și creștinismul. Conflictul doctrinar s-a transformat în ură interconfesională, iar prin secolul al IV-lea deja creștinii îi considerau pe evrei ucigașii lui Iisus. Adversitatea creștinism-iudaism s-a adâncit, apoi, permanent. Secole în șir de obscurantism și superstiție, de-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
unui adevărat spirit ecumenist în relațiile dintre Biserici. Asta înseamnă, în esență, recunoașterea "adevărului" celorlalte confesiuni (creștine) și, ca urmare, posibilitatea unui dialog calm și constructiv între Biserici, ba chiar un dialog și relații civilizate și cu alte religii, ca iudaismul și islamismul, așa, ca între rude. Despre un asemenea dialog au vorbit multe spirite luminate laici și teologi în ultimele două secole. Au apărut și organizații și organisme internaționale și interconfesionale care-1 promovează cu insistență cum ar fi, de exemplu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cele mai mari onoruri. În Israel a fost și mai greu. În fața Papei se aflau trei mari probleme, grele ca pietrele de moară: 1. războiul veșnic dintre palestinieni și evrei; 2. istoria lungă și tragică a relațiilor dintre creștinism și iudaism; 3. unele gesturi ale Papei Benedict și un moment din tinerețea neamțului Joseph Ratzinger actualul Papă Benedict. 1. Patriarhul latin al Ierusalimului, monseniorul Fouad Twal, a sintetizat în mod magistral dilema unui papă care trebuie să țină un discurs în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pacea între evrei și arabi, însă nu putem subestima eforturile pe care acesta le face, la vârsta sa de peste 80 de ani și cu un trecut ca al său. 2. Conflictul arabo-evreiesc este foarte tânăr în raport cu cel dintre creștinism și iudaism. Acesta din urmă a durat secole în șir și a adus mari suferințe, în special evreilor. Conflictul nu a început chiar odată cu Iisus, așa cum au susținut unii "talibani" de-a lungul timpului. O perioadă, după Iisus, trecerea de la iudaism la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și iudaism. Acesta din urmă a durat secole în șir și a adus mari suferințe, în special evreilor. Conflictul nu a început chiar odată cu Iisus, așa cum au susținut unii "talibani" de-a lungul timpului. O perioadă, după Iisus, trecerea de la iudaism la creștinism a cunoscut faza intermediară a iudeo-creștinismului. După legalizarea creștinismului de către împăratul Constantin, acesta a învins, treptat, vechile culte, cu excepția unuia singur, iudaismul. Și nici nu putea fi altfel, din moment ce creștinismul se trage, totuși, din iudaism, iar Vechiul Testament este
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Iisus, așa cum au susținut unii "talibani" de-a lungul timpului. O perioadă, după Iisus, trecerea de la iudaism la creștinism a cunoscut faza intermediară a iudeo-creștinismului. După legalizarea creștinismului de către împăratul Constantin, acesta a învins, treptat, vechile culte, cu excepția unuia singur, iudaismul. Și nici nu putea fi altfel, din moment ce creștinismul se trage, totuși, din iudaism, iar Vechiul Testament este carte canonică pentru ambele religii. Și, totuși, dușmănia dintre cele două confesiuni a crescut cu timpul, atingând apogeul în Evul Mediu, pe vremea Cruciadelor
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Iisus, trecerea de la iudaism la creștinism a cunoscut faza intermediară a iudeo-creștinismului. După legalizarea creștinismului de către împăratul Constantin, acesta a învins, treptat, vechile culte, cu excepția unuia singur, iudaismul. Și nici nu putea fi altfel, din moment ce creștinismul se trage, totuși, din iudaism, iar Vechiul Testament este carte canonică pentru ambele religii. Și, totuși, dușmănia dintre cele două confesiuni a crescut cu timpul, atingând apogeul în Evul Mediu, pe vremea Cruciadelor când mulți evrei au fost omorâți doar pentru că erau evrei. Dar și ulterior
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dorește să continue eforturile inițiate de acest conclav istoric. Și charismaticul Papă Ioan Paul al II-lea a avut același scop atunci când a vizitat Israelul. Fără îndoială că o istorie atât de încărcată ca aceea a relațiilor dintre creștinism și iudaism nu poate fi modificată în câteva decenii; totuși, unele rezultate deja există. A dispărut ura confesională dintre creștini și iudei la nivelul credincioșilor simpli, și numai unele grupări radicale și unii indivizi mai fanatici conservă această relicvă istorică. Probleme mai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
1907) și R. Murri în Italia (1909; revocată de Pius XII în 1943). 28. monoteism = adorația unui singur Dumnezeu; credința într-o divinitate unică, ce exclude existența altor divinități (politeismul), distinctă de lume (contrar filozofiei panteiste); preluat de creștinism din iudaism 29. neoplatonism = curent filozofic (sec. III-IV p.Chr.); reformula filozofia idealistă a lui Platon într-o viziune originală cu idei aristotelice, pitagoreice, stoice și cu misticismul oriental; proclama ideea creării lumii prin „emanația“ divinității, iar cunoașterea prin extaz mistic 30
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
era nemăsurat de mare, chiar dacă Pompeius, pătrunzând în incinta sacră în care se păstra arca lui Noe, a fost dezamăgit negăsind aici decât o sală goală. Poate că Titus și Hadrianus au făcut, fără voia lor, un mare serviciu viitorului iudaismului, celui al Torei și al sinagogilor, singurul pe care-l cunoaștem de visu. Punând capăt sacrificărilor din măcelării, bălților de sânge fetid provenind de la tăierea mieilor și a oilor (tradiție care a supraviețuit pe scară mai mică, în preajma Paștelui, la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
noi am fi pus o cruce pe albul dintre albastru și roșu. În Israel, religia e încastrată în națiune și viceversa: ambele au aceeași mărime. Asta exprimă ideea unei țări bine campate: umma are contururi mai vagi și neclar desenate. Iudaismul e clar conturat, islamul unduiește. Statele arabe sunt prea mici pentru ea sau poate că umma este prea largă pentru fiecare dintre ele. Fapt este că nu se potrivesc prea bine. Avantajul crezului devenit casă: compactarea. Inconvenient: religia patriotică. Pentru
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ecleziastică. Această idolatrie modern style, pe lângă care Vishnu cu cele o sută de brațe ale sale pare un avatar sclerotic al Ființei supreme, a suscitat, îmi închipui, în rândul pelerinilor, destule convertiri instinctive la protestantism, dacă nu cumva chiar la iudaismul iconoclast. Fără a merge până acolo, respir categoric mai bine la anglicani și la luterani, sub bolțile bisericii lui Hristos de lângă poarta Jaffa sau în cea a Mântuitorului din cartierul Muristan, sanctuare mai decente chiar dacă sunt palide și severe. Protestantismul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vreme răsfățatul lumii bune din Ierusalim, oraș în care a venit în 1962. Copleșit de onoruri ca predicator. Marele premiu al statului Israel, premiul Knessetului, decan al Facultății de Filosofie a Universității ebraice, animator al Casei Sfântului Isaia, consacrată științelor iudaismului, "celălalt" institut dominican din Ierusalim. A fost vârful de lance al dialogului iudeo-creștin, un intermediar reputat, cam în genul unui André Chouraqui. Preot vorbitor de ivrit, el a ținut să-și ia cetățenia israeliană imediat după Războiul de Yom Kippour
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
derapaje regretabile, efecte ale unor "perioade tulburi". E de-ajuns să inversăm plinurile și golurile pentru a descoperi în toate acestea un lanț de ostilități continuu, coerent și tenace. Dar Isus însuși? Noi vedem în el un continuator emancipat al iudaismului, care a scos profeția din sinagogă pentru a o duce în stradă și care, îmbinând particularismul evreu cu universalitatea greco-romană, a mondializat un Dumnezeu până atunci național, fără uși și ferestre. "Să nu socotiți că am venit să stric Legea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ducă la eradicarea memoriei, poate că a fost nevoie ca "israeliții", cum erau ei numiți odinioară, să-și refacă poporul așa cum își refac alții sănătatea. De unde și neliniștea pe care o percep în rândurile fostei "tabere a păcii": a seculariza iudaismul nu înseamnă oare a fabrica un cuțit fără lamă? Dincolo de această linie verde, aceeași perplexitate și la ex-progresiștii de la Ramallah: a imagina o mișcare de eliberare națională ca oricare alta, fără rădăcini islamice nu înseamnă cumva a intra în competiție
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cuprinsul întregului litoral mediteranean, cei scăpați din Ierusalim vor deveni ulterior ștafetele subversiunii creștine. Focul aprins în Palestina de Isus și de ai săi n-ar fi putut cuprinde întreg Imperiul dacă Templul ar fi rămas în picioare și dacă iudaismul ar fi rămas circumscris în Casa în care era stăpân. Oare ce va face mâine diaspora palestiniană? Roma a plătit scump faptul de a fi strivit naționalismul evreu și, încercând să spulbere naționalismul arab, Washingtonul a deschis porțile talazului lui
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
că mai e și o altă dimensiune, la Ierusalim nu-i un singur curent. Trei sunt vocile care se întretaie neîncetat și par să spună una alteia: Aici tu nu ești la tine acasă". Iar Martin Buber, unul din conceptorii iudaismului, vedea în conivența sionismului cu imperialismul european fermentul pierderii sale. "Noi vrem să mergem în Palestina ca mediatori între Europa și Asia, dar nu ne putem prezenta Orientului, care se trezește dintr-un somn greu, ca emisari ai unui Occident
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Isus e o lecție a lucrurilor: piatra contra frunzei. Avem, desigur, Cântarea cântărilor "Eu sunt narcisul din câmpie, sunt crinul de prin vâlcele". Putem evoca, bineînțeles, plantările rituale de copaci, acțiuni de protejare a pădurilor, serele cu orhidee. Dar că iudaismul și islamul sunt intim legate prin niște relații comune cu regnul mineral, în vreme ce creștinul se însoțește mai degrabă cu vegetalul de la lemnul răstignirii până la crinul legat de cultul Fecioarei Maria -, nimic n-o atestă mai convingător decât priveliștea ce ți
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a vorbit despre creștini care au devenit evrei, iar alții musulmani (cazul evreului convertit la islam e practic inexistent). Fiecare variantă a Tatălui etern are povestea și farmecul său, un electromagnetism propriu cutărui sau cutărui fel de spirit. Printre atracțiile iudaismului: absența dogmei, cultul în familie (masa servind ca altar), latura practică a mitsvoth-urilor, respectarea unor reguli fără obligația de a crede, solidaritatea în momente de pericol, o vechime fără egal. Printre seducțiile islamului: simplitatea doctrinală și convertirea fulgerătoare (n-ai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care-l strâng pantofii își poate căuta alții, mai comozi. Iar în caz de nenorocire, nu pe seama încălțărilor o pui, ci pe a piciorului. Un om bântuit de obsesii se va simți în largul lui într-o religie a Legii, iudaism sau islam: credința creștină i se va potrivi mai bine unui imaginativ sau unui original. Individul căruia îi place să acționeze în acord cu conștiința se va simți mai bine printre luterani. Conformistul, omul ordinii, la moschee. Sau despre aleatoriul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
religia radicală", ci calea de mijloc, esența "burgheză" a Revelațiilor scrise. Comentariul n-ar fi fair play. Atrocități? Au comis cu toții, pe rând. Vulcanii confesionali nu se reglează după același orologiu, lava monoteistă țâșnește când pe ici când pe dincolo. Iudaismul a făcut multe, pe vremea lui, dacă e să credem Cartea lui Iosua, și nu numai el. Cartea Rut și Cântarea Cântărilor sunt singurele în care Iahve nu vorbește de război. Primul kamikaze din cronici se numește Samson (trei mii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se ajunge la el. Facilitatea accesului la cercul celor aleși? Dacă se intră ușor în islam, încercarea de a ieși din el este periculoasă (chiar și din punct de vedere fizic vorbind) în majoritatea țărilor islamice. În schimb, convertirea la iudaism n-are nimic dintr-o simplă formalitate, și e greu, deși nu e interzis, să ieși din el: un evreu, fie el și maran, rămâne evreu toată viața. În schimb, în creștinism se intră ușor, și se iese din el
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o vocație expansionistă și, prin definiție, nesățioasă; cum orice om răspunde unei chemări, pastorala nu poate fi socotită ca încheiată atâta timp cât vreun nătărău rămâne în pragul bisericii sau al moscheei. Ea va fi prost notată. Avantajul este aici de partea iudaismului, religie etnică: el nu-și exportă "nebunii lui Dumnezeu". Zelotul e sedentar. Iar terorismul de stat israelian, ca mai înainte cel francez față de algerieni și cel britanic față de irlandezi, se exercită, dacă nu intra-muros, cel puțin, atunci când se manifestă în afara
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
El sare peste îngrăditura circumciziei și a regulilor casher. Dar discipolii lui vor înălța curând alte ziduri făcute din ritualuri, dogme și sacramente. "Unica Biserică a lui Hristos", mai repetă și acum papa, ridicând ziduri de apărare în jurul crezului său. Iudaismul s-a născut prin decapitarea zeilor cananeeni. Isus a devenit Hristos ocărându-i pe farisei, iar prințul Gautama, Buddha, veștejindu-i pe brahmani. Niciuna din confesiunile care au proliferat pe suprafața pământului n-ar fi văzut lumina zilei dacă nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
telefon, stresat, și mă roagă cu cerul și pământul să ne vedem sâmbătă dimineață, pentru că până luni trebuie să predea referatul unei lucrări de laborator complicate etc. Știu că Élie este evreu practicant, am avut chiar mici discuții împreună despre iudaismul contemporan; așa că încerc să-i spun că eu nu lucrez cu el sâmbăta viitoare, așa ceva nu se cade. Propun să ne întâlnim dumincă, după ce asfințește soarele, la universitate. Élie ajunge la întâlnire duminică la ora 18.00 fix, comme prévu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]