1,385 matches
-
de la Maastricht (1992) - a prezentat principalele scopuri și mijloace ale politicii regionale: □ atenuarea deosebirilor dintre regiuni, a diferențelor de șanse datorate dezvoltării întârziate; □ crearea unor instrumente structurale și a unor politici economice naționale și comunitare corelate pentru înlăturarea diferențelor regionale izbitoare; □ coordonarea diferitelor surse financiare comunitare în interesul politicii regionale eficiente. S-a avut apoi în vedere faptul că în România, dar nu numai, se poartă frecvent dezbateri asupra tipurilor de regiune (regiune istorică sau regiune de dezvoltare) și asupra problemei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
banii de la Caritas - adio, am vorbit cu Ghiciulescu, directorul meu, să-mi facă rost de unul, știi, adus de la nemți, numai să fie așa, mai ieftin»” (Camelia Cușnir). Zece ani mai târziu, în 2004, cu preponderență în mediul urban, este izbitoare înmulțirea televizoarelor în gospodării, înlocuirea televizorului alb-negru cu cel color, apariția TV tunerului, cearta pe telecomandă, generalizarea cablului: „În cazul lui Andrei (fratele mai mic, de 15 ani, elev într-a noua), pot să spun că televizorul a fost înlocuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fi rească, revărsarea naivă a încrederii, sirena care îi punea miere în glas, îi îndulcea vorba pătrundea în inima ta, cu aerul că și el și-o des chide pe a lui: era clipa primejdiei. Una dintre trăsăturile cele mai izbitoare ale acestui carac ter neobișnuit era ușurința cu care își deplasa toate facultățile, toate forțele: le concentra instantaneu pe toate deodată asu pra singurului subiect de care era afectat în clipa aceea, putea să fie o muscă sau un elefant
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de care se temea era singurătatea, și pacostea vieții sale a fost plictisul. E uimitor cum geniile cele mai puternice pot cădea pradă urâtului și în ce măsură acesta le domină. Doamna de Staël, lordul Byron, Domnul de Chateaubriand sunt exem ple izbitoare, și mai ales pentru a scăpa de plictiseală și-au stricat viața și au vrut să răscolească lumea. DOAMNA DE CHEVREUSE Împăratul nu admitea nici o notabilitate care să nu emane de la el și, deși ducele de Luynes era senator și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
comparația era admirabilă; gâtul lung și osos al acestui prelat ieșindu-i din gluga albă, capul pleșuv, înconjurat doar de un cerc de păr negru, figura îngustă, nasul coroiat, ochii apropiați, ficși și strălucitori îi dădeau într adevăr o asemănare izbitoare cu pasărea de pradă de care fusese vorba. În timp ce această dezordine avea loc în sânul ei, Adu narea rămăsese pasivă și imobilă pe bănci, fără să reziste, fără să se clintească, mută și fermă. Câțiva membri montaniarzi fraternizau cu poporul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ce se stabilesc la nivelul organizației au caracter ierarhic, fiecare membru având propria poziție și responsabilitate, stabilite în conformitate cu competențele sale; * adevărul aparține, prin excelență, vârstnicilor care au nu numai vechime, ci și înțelepciune și experiență. Contrastul celor două culturi este izbitor: prima valorizează individul, promovând respectul, autonomia, autoritatea informației și este specifică organizațiilor ca sisteme naturale și deschise, în timp ce a doua acordă prioritate organizației, prin promovarea ierarhiei, autorității, competenței, fiind tributară organizațiilor privite ca sisteme raționale și închise. Delimitarea valorică a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
când învălui pe cineva în iubirea și bucuria mea, sunt eu însumi subiectul acestei atențiuni și îmbrățișări, ființa mea rămânând totuși, ca izvor al acestor efuziuni, dincolo de ele. O a doua idee de temelie a misticei sale este cristocentrismul. „Caracteristica izbitoare de la început a misticii ortodoxe, în comparație cu alte varietăți de mistică, este că ea e cristocentrică... Prin Hristos omul la Hristos Dumnezeu, iată metoda vieții creștine și a misticii ortodoxe”. (Curs de teologie mistică, 1936, pg. 60). Unora li s-a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ea n-are pretenție la valorificare universală sau constrângătoare în comparație cu statul, care e totdeauna constrângător și uneori cu pretenții de universalitate, și cu religia universală prin esență și uneori constrângătoare. Lipsa de universalitate vine de asemenea din caracterul cel mai izbitor al unei culturi, care e limba. „în fruntea tuturor culturilor, zice Burckhardt stă o minune: limbile!” Și cum limba e certificatul de autenticitate al geniului etnic, se înțelege că fizionomia unei culturi o dă originalitatea națională. Suma tuturor creațiilor spirituale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
popoare cu particularitățile lor, cu credințele, cu civilizațiile și concepțiile lor de viață n-au fost descoperite toate deodată, ci rând pe rând, cercetătorii etnografi le-au studiat ca atare, și atrași treptat de una sau de alta din notele izbitoare din viața fiecărui popor nou descoperit, au emis feluritele teorii și ipoteze, pe care le cunoaștem, cu privire la ființa și originea religiei. Mulțimea și parțialitatea acestor ipoteze și teorii se explică pe de o parte prin studierea insuficientă a vieții fiecăruia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
retrase în regiuni puțin accesibile, din Africa centrală ori din Asia sud-estică. Dezvoltarea ulterioară a celorlalte neamuri i-a împins pe acești primitivi spre extremitățile planetei sau în aceste regiuni inaccesibile. Împrăștiați azi pe o suprafață imensă, ei manifestă totuși izbitoare caracteristici comune în cultura lor rudimentară și, în lumea actuală, stratul de oameni cei mai puțin evoluați. După metoda apriorismului evoluționist, ar trebui să ne așteptăm, din punct de vedere religios, la cele mai grosolane forme de politeism. Dar lucrurile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mistică, specifică ortodoxiei, despre Rugăciunea lui Iisus. Cunoscuta metodă isihastă a acestei Rugăciuni poartă numele de „metodă științifică”, pentru că se întemeiază pe principiul sincronismului psihofizic, pe relația intimă dintre anatomo-fiziologie și psihologie. E foarte interesant de stabilit bunăoară câtă înrudire izbitoare e între felul cum concepe aparatul respirator și funcția aerului în corp un autor antic ca Diocles din Carystos (v. IV a. Ch.)(Emile Brehier: Historie de la Philosophie, t. I, pag. 294-5) și un autor isihast din v. XIII-XIV ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Cultura modernă însă se găsește în imposibilitatea de a crea un stil din moment ce e dominată de individualism. În ea putem descoperi cel mult un stil personal, ca expresie a personalității creatoare. în această privință, filosofia ne servește exemplul cel mai izbitor. Așezată pe baze autonome, o filosofie nu există, ci atâtea sisteme contradictorii câți cugetători le alcătuiesc. Există o tragedie în istoria filosofici și ea ne apare din sforțările individuale, ce se anulează unele pe altele, de a explica esența vieții
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o serie de citate, ce dovedesc că analogia dintre cele două feluri de inspirație a chemat mai întâi atenția unor savanți teologi apuseni. Astfel, în tratatul său de mistică, englezul A.B. Sharp scria în 1910: „Există fără îndoială asemănări izbitoare între fulgerele de inspirație, prin care se revelează și se definește geniul și între intuiția misterioasă a prezenței divine acordată misticilor”. Tot astfel teologul francez Leonce de Grandmaison, în 1913, rânduia experiența poetică „printre acele stări naturale, profane, în care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ne ocupăm de ea. În ce privește cele trei categorii principale, lăsăm la o parte frumosul și comicul și ne oprim asupra sublimului, fiindcă e forma cea mai înrudită cu contemplația mistică. Sublimul în estetică e modul cel mai înalt și mai izbitor de manifestare a frumuseții și de experiență artistică. Dacă efectul artei asupra sufletului e o eliberare euforică din lumea contingențelor și o înălțare entuziastă în lumea spiritului, când e vorba de frumos efectul acesta se produce fară stavile, printr-o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să fie expresia adecvată a formei ideale, întrevăzute în momentul inspirației. Stilul muzicii lui Wagner e tot ce poate fi mai personal, adică mai original. Dar între atâtea alte trăsături revoluționare ce-i alcătuiesc fizionomia particulară, e una, cea mai izbitoare, leit-motivul. Fiecare personaj din dramele sale muzicale e caracterizat printr-un leit-motiv, adică printr-un crâmpei de melodie ce se repetă, mereu același, ori de câte ori personajul respectiv apare în scenă. E un fel de iscălitură muzicală a fiecărui erou. Se știe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fel de iscălitură muzicală a fiecărui erou. Se știe însă că această originală invenție a leit-motivului îi aparține lui Hector Berlioz, care o numea idee fixă. Ideea fixă a lui Berlioz s-a transformat în leit-motivul wagnerian, care e caracteristica izbitoare a stilului acestui genial revoluționar al dramei muzicale. Dar tocmai această trăsătură dominantă nu vine din inconștient, din matca stilistică a categoriilor abisale, ci e rezultatul unui calcul artistic perfect conștient. Thomas Carlyle, marele eseist englez, e unul dintre cei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și lingvistica generală, pp. 319-320. 234 În această privință, actualitatea concepției integraliste poate fi probată prin confruntarea cu una dintre cele mai răspândite perspective contemporane de abordare a discursului: pragmatica lingvistică. Astfel, tipologia coșeriană a "cadrelor" lingvistice seamănă în chip izbitor cu tipologia "contextelor" pe care o va propune, trei decenii mai târziu, Herman Parret (i.e., context co-textual, existențial/referențial, situațional, acțional și psihologic - v. Elena Dragoș, Introducere în pragmatică, pp. 24-25). 235 Eugeniu Coșeriu, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pe care Bacon o numește "fundamentul inducției adevărate"75, și pe care o efectuează după întocmirea tuturor tabelelor, se încearcă o primă explicare a naturii căldurii numită și "prima recoltă". Există cazuri în care forma există în mod vizibil și izbitor ("cazuri luminoase sau izbitoare"). Din alegerea și cercetarea acestor cazuri pute afla forma. Concluzia cercetării lui Bacon este următoarea: "Forma sau adevărata definiție a căldurii (...) este, în puține cuvinte, cum urmează: căldura este o mișcare de extindere împiedicată și răspândită
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
numește "fundamentul inducției adevărate"75, și pe care o efectuează după întocmirea tuturor tabelelor, se încearcă o primă explicare a naturii căldurii numită și "prima recoltă". Există cazuri în care forma există în mod vizibil și izbitor ("cazuri luminoase sau izbitoare"). Din alegerea și cercetarea acestor cazuri pute afla forma. Concluzia cercetării lui Bacon este următoarea: "Forma sau adevărata definiție a căldurii (...) este, în puține cuvinte, cum urmează: căldura este o mișcare de extindere împiedicată și răspândită în părțile mai mici
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai exacte și să observe natura cât mai în profunzime. Mai sunt cazurile care ajută intelectul, sau relevând mai repede ceea ce exclude forma, ca în cazurile "singuratice", sau îngustând și arătând mai aproape ceea ce afirmă forma, ca în cazurile "strămutate", "izbitoare", de "întovărășire" și "anexate" , sau sprijinind intelectul și ducându-l la genuri și la însușirile comune, și anume sau imediat, ca în cazurile "ascunse", "singulare" și "de alianță" , sau pe treapta cea mai apropiată, ca în cazurile "constitutive"; sau în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
centripetă; b. dinamică sau evolutivă (1. dezvăluirea treptată a devenirii unui personaj; 2. este prezentat însuși procesul de transformare al personajului); C. a. caracterizare „plată” (care se suprapune celei statice) prezintă o singură trăsătură a personajului, considerată dominantă sau mai izbitoare din punct de vedere social; aceasta poate constitui o caricatură sau o idealizare selectivă; b. caracterizare „rotundă” (care se suprapune celei dinamice) are nevoie de spațiu și de subliniere, de raportări la întreg; - caracterizare prin nume (a. nume alegorice sau
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
pas Înaintea gândirii epocii sale. în linia gândirii teoretice a lui G.M. Cantacuzino , modul de gândire al Planului Director de sistematizare din 1935 se Înscrie perfect . Principiile pe care le-a enunțat cu consecvență de-a lungul scrierilor sale sună izbitor de asemănător cu cele pe care le-a presărat În memoriul planului. „A organiza Înseamnă a armoniza― (Cantacuzino 1977: 318, 332). „Organizareaunui oraș este un act de autoritate― (Cantacuzino 1977: 330, 463). „Oraș nu este aglomerație urbană ca În geografiaurbană
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
în faptul că Rimbaud depășește aici stadiul descriptiv și vizează spre anume generalitate și valabilitate [s.n.] atotputernica, generalitate și valabilitate prin care - asemenea legii ce guvernează fenomenele fizice - devenim stăpâni pe realitate, pe lumea posibilităților de exprimare [s.n.]". Formularea amintește izbitor, de viziunea poescă din Eureka, dar și de luările de poziție, în nume propriu, anterioare, ceea ce sugerează, încă o dată, ca atunci când vorbește de un poet congener, Ion Barbu pledează, de fapt, pro causa sua. Recuzând lumea exterioară, Rimbaud își întoarce
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
gestiune, salvând în felul acesta relația. A treia notă: Paul Ricoeur despre teoria darului și chestiunea dreptății Construcția lui Paul Ricoeur înglobează teoria creștină a iubirii, teoria darului și principiile justiției distributive, ale lui Rawls. O primă afirmație care seamănă izbitor cu o afirmație similară a lui Tocqueville: "egalitatea de drepturi, completată cu egalitatea de șanse, este cu siguranță o sursă de coeziune socială"8. Rostul justiției este tocmai de a produce coeziunea socială, în condițiile în care societatea se caracterizează
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ritmului lor. Engleza este vădit caracterizată de accent, cantitatea fiind subordonată acestuia; de asemenea, o importantă funcție ritmică are lungimea cuvintelor.. Diferența ritmică dintre un vers format din cuvinte monosilabice și un vers format în întregime din cuvinte polisilabice este izbitoare. În cehă, baza ritmului, care este întotdeauna însoțit de un accent obligatoriu, este lungimea cuvântului, în timp ce cantitatea nu este decât un element de variație facultativ, în chineză principala bază a ritmului este înălțimea, în timp ce în greaca veche principiul organizator era
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]