1,351 matches
-
întrebe dacă ar trebui să înceapă o conversație cu pereții, a luat o decizie. Se va duce la cumpărături. Și nu era vorba doar de terapie prin retail, ci avea un scop. Un fel de scop, oricum... Plănuia să găsească jaluzele din tavan până-n podea pentru unul dintre pereții dormitorului ei, pentru a contrabalansa senzația de cabană și a-i da un aer mai urban. Și apoi va face un material despre asta în revistă, oferindu-le astfel ocazia să plătească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
doză sănătoasă de imaginație și era foarte important să își amintească asta în aceste momente turbulente. Recunoscu că uitase în ultima vreme - duminica trecută, spre exemplu, zi pe care și-o petrecuse izolată și disperată. Într-un final, magazinul cu jaluzele și-a deschis ușile, dar atunci Lisa simțea că nu mai avea rost să se deranjeze. Nici unul dintre magazinele de decorațiuni interioare nu putea face față cererii pentru un proiect atât de amplu. I-au recomandat să încerce la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
viziteze un magazin universal, s-a decis că nu avea de ales. La etajul patru, în departamentul de draperii, a oprit un băiat grăbit care alerga dintr-o parte în alta cu un metru în jurul gâtului. —Vreau să comand niște jaluzele. —Ai venit unde trebuie, o liniști, sigur pe el. Dar când i-a spus ce dimensiuni dorea și ce fel de material, s-a schimbat la față, devenind mult mai palid. —Trei metri înălțime? spuse el, mărind ochii. Și cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mult. Stai așa, stai așa, mă gândesc. Dar dacă facem din material mai ieftin? spuse el, dând din gene. Lăsăm baltă lemnul. Facem din plastic, ce zici de asta? Sau pânză? — Nu, mulțumesc, chiar vreau lemn. —Sau ai putea lua jaluzele de-a gata, schimbă el tactica. Știu că nu ar fi dimensiunea potrivită și materialul nu ar fi la fel de bun, dar ar fi mult mai ieftin. Vino aici și uită-te. Și, apucând-o de mână, a invitat-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
gata, schimbă el tactica. Știu că nu ar fi dimensiunea potrivită și materialul nu ar fi la fel de bun, dar ar fi mult mai ieftin. Vino aici și uită-te. Și, apucând-o de mână, a invitat-o să inspecteze niște jaluzele verticale de birou hidoase. Ea dădu violent din mână. — Dar nu le vreau pe astea! Vreau unele din lemn și te asigur că mi le pot permite! Îmi cer scuze, spuse bărbatul umil. Nu voiam să crezi că te păcălesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Mercedes, dacă a luat slujba de la Manhattan, o, o... Păi, ce putea face? Fix nimic. Niciodată nu fusese atât de conștientă de propria ei neputință. Și, deși o pusese pe Trix să sune la magazin de o mie de ori, jaluzelele ei din lemn tot nu erau gata. În ritmul acesta, probabil că nu vor fi gata niciodată. ăsta era combustibilul de care avea nevoie. Plânsul de domnișoară s-a metamorfozat în urlete de copil. ...La bine și la rău... ...Ashling
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
stare ciudată de extrapolitețe superjovială - deși erau clar separați, era evident că aceasta era o situație pentru care nu fuseseră stabilite reguli de comportament. Oliver admira casa exagerat de entuziasmat, iar Lisa își prezenta planurile, explicând în detaliu ideea de jaluzele din lemn. Până la urmă, s-au calmat amândoi și au început să se poarte mai normal. Ar trebui să începem, iubita, spuse Oliver, scoțând din geantă ceva ce, pentru o secundă, ea a crezut că este un cadou, dar apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
recompensat această replică cu un zâmbet. Păi, am fost fetiță rea, la ce te așteptai? — Dar este de datoria lui să aibă grijă de tine, ești soția lui! Vehemența lui Marcus nu prea își avea locul. Se juca cu ciucurii jaluzelelor. — Dar presupun că nu se simte dator să aibă grijă de mine... Ce faci? spuse ea, după o scurtă pauză. — Caut un pix. —Uite, spuse Clodagh, după ce localiză un penar de-al lui Craig. Ce vrei să faci? —Doar... El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
glorie. Îi spusese deja lui Trix că o consideră pe ea responsabilă pentru cadoul de plecare și că dacă primea cupoane de la Next urma să o mutileze. —Lisa, îi întinse Trix telefonul. E Tomsey, de la departamentul de draperii de la Hensards. Jaluzelele tale din lemn sunt gata! La sfârșitul orelor de program, Lisa a încolțit-o pe Ashling și au luat amândouă liftul în jos. Era nerăbdătoare să lămurească ceva. —Vreau să știi, începu Lisa, că am propus numele tău pentru funcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
În peisajele deșertice de pe platourile Înalte al muntelui Lure; la sfîrșit, vor muri amîndoi sau numai unul din ei, fata, poate. Seara, citeam romanele lui Faulkner pe care mi le dăduse tata. La Începutul romanului Absalom! Absalom! casa veche cu jaluzele Închise Îmi amintea de casa pe care părinții mei nu putuseră s-o cumpere, casa Înconjurată de cedri din fața muntelui Ventoux - fuseseră plantați cedri peste tot În Provența În secolul XIX - și Îmi notam În carnet: „Artistul poate așadar jongla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mult după ce ne-am mai potolit foamea, noi cei de pe băncile dinspre ferestre am Început să examinăm ferestrele vagonuluidubă; ele erau prevăzute cu sticlă la interior, după care veneau la rand gratii că la penitenciar, iar spre exterior erau montate jaluzele spre În sus, ca să nu se vadă nimic În afară. Spre bucuria noastră am descoperit că unele dintre jaluzele erau deplasate sau deformate, așa că prin acele porțiuni se putea privi normal afară; deci ziua, pe lumină, puteam vedea În ce
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ele erau prevăzute cu sticlă la interior, după care veneau la rand gratii că la penitenciar, iar spre exterior erau montate jaluzele spre În sus, ca să nu se vadă nimic În afară. Spre bucuria noastră am descoperit că unele dintre jaluzele erau deplasate sau deformate, așa că prin acele porțiuni se putea privi normal afară; deci ziua, pe lumină, puteam vedea În ce stații ne opream. Spre seară am ajuns la Ploiești, unde am fost garați pe o linie secundară, de pe care
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Shop1 și care e foarte posibil să provină chiar de acolo. În vreme ce camera copilului meu e zugrăvită În albastru, galben și verde și Înțesată cu jucării mobile, ursuleți de pluș și tablouri, camera lui Amy e de culoarea cafelei, cu jaluzele din pînză ciocolatie și un covor din sisal. Singurul indiciu că În ea locuiește o fetiță este patul și chiar și acesta este din lemn de cireș sculptat de mînă, care, după spusele Lisei, poate fi transformat Într-o canapea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Anglomania i se strecoară din ce în ce sub piele. Să găsești sera este una. Să intri în ea, alta. Structura pare a fi împărțită în trei secțiuni, fiecare ascunsă vederii de frunziș. Unele zone sunt ferite de lumină prin jaluzele de pânză. Altele sunt atât de aburite, încât nu poți vedea înăuntru. Un sistem complicat de țevi trece peste pietriș, pompând căldura în afară. În cele din urmă, Jonathan observă o figură cu șapcă galbenă, care se mișcă. După alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fi crăpat și și-ar fi vărsat conținutul pe pernă. În pofida chestiei ăsteia, tendoanele gâtului par că se smucesc Încordându-se până la limită, de parcă nu i-ar mai putea susține greutatea inertă. Primele raze ale soarelui se strecoară fade prin jaluzele făcând camera să pară spălăcită și tulbure. Cu un efort mă scol, mă spăl și mă duc să mă bărbieresc ca lumea, dar mi s-au terminat lamele și mă râcâi pe față cu una tocită. Mă hotărăsc să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
facă mai multe pregătiri pentru următorul său număr, dar decise să rămână în apartament până în ultima clipă. În plus, mai era ceva ce trebuia să facă acum. Ceva doar pentru el, care nu avea legătură cu onorata lui audiență. Trase jaluzelele tuturor ferestrelor din apartament, puse o lumânare pe polița căminului, în interiorul unei cutii de lemn, și o aprinse cu un chibrit. Se așeză pe canapeaua ieftină și începu să-și controleze respirația. Inspira încet, apoi expira. Încet, încet, încet... Concentrându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
îi șopti. Reacția lui fu să îi inhaleze aroma floarală de Quakery State și să îi spună că și el o iubește. - La naiba, e prea strălucitor. Privi către fereastră, plină acum de sclipiri din cauza reflectoarelor de la circ. Unde sunt jaluzelele? - Au ars, îți amintești? - Am crezut că a luat Thom unele noi. - Începuse să le pună, dar făcea prea mult caz. Măsura și așa mai departe. L-am dat afară și i-am spus să facă asta mai târziu. Sachs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
lacrimile pentru măgurile umbrite de brazi peste câmpiile întinse, peste dealurile cu livezi înmiresmate, ocupând întreaga regiune a Moldovei. Licăriri gingașe ca lumina unei stele polare coboară pe pervazul ferestrei. Privirile sale, ca din imense turnuri de catedrală, îmi închid jaluzelele ochilor somnoroși, iar apoi mi-i deschid larg; însă, nu eram în camera mea micuță și fantastică, ci pluteam lent pe undele vântului suav și, deodată, cerul își deschide pânzele imense și schimbătoare ale nopții. Un cerc, la început incolor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și să le arate locurile amenajate pentru hrana căprioarelor. Dana Gâlcă, clasa a V-a C O zi obișnuită Dimineață! Soarele arzător își trimite printre albii nori ai bolții senine razele multicolore de lumină ce strălucesc într-un mod deosebit. Jaluzelele fumurii luminate de soare trimit lumina nedescifrată spre fascinații ochi, care visează blând, închiși, fără a da de seamă minții că este acum o nouă zi; dar într-un timp, un stres îmi doborî tot visul și mă sculă apoi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
el, truse de cosmetice, chiar si cateva tablouri din piele fină, executate minuțios de mână ei talentata. După câteva ore bune, a sosit și el. Sunetul obsedant al unei melodii arabe de la un difuzor din turnul de vis-a-vis răzbătea printre jaluzele. A sărutat-o pasional, și-a pus imediat un halat, apoi a intrat la duș. Venea direct din sala de operații și simțea nevoia imperioasa de a fi dezinfectat, purificat, parfumat... Apoi s-a dus direct în pat, invitând-o
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cuvânt, și-a spus doar în mintea ei răvășita atât: -Mossadul! Am nimerit în mâinile Mossadului! Ce mică-i lumea! Și câte secrete ascunde ea... KHALID În zori, în camera ei nu se auzea nicio mișcare, lumină pătrundea tăcută printre jaluzele. Lăură se trezise mai devreme decât avusese intenția de parca ceva-ceva nu ar fi fost în regulă. A încercat să mai stea puțin culcata, vrând parcă să mai doarmă, dar a simțit brusc câteva lovituri puternice în stomac.. I-a venit
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
abisurile ei. Îmi pun pe mine un halat de baie și mă așez lângă el, încerc să îi dau să bea cu lingurița, apa i se scurge pe fundul pârjolit al gurii, făcându-i mărul lui Adam să tremure. Trage jaluzelele, șoptește el, iar eu alung curajoasă soarele cu întreaga lui armată de raze, apoi mă întind lângă el în întuneric, îi mângâi pieptul nisipos asemenea unei dune, ce se întâmplă cu tine, Udi, când a început totul? N-am nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
un ton sec, trebuie să te îmbraci, Udi, imediat vin să te ia, iar el se retrage, întorcându-și fața de la mine, ochii săi se despart cuprinși de teroare de obiectele din jurul său, se agață de dulapul de haine, de jaluzelele trase, de fotografia acelei case vechi, ce o fi acolo, deasupra acoperișului, nori sau umbre ale norilor? Se aude înfundat o sirenă, iar eu ies de după ușile dulapului cu un tricou alb și o pereche de pantaloni de trening, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
trecute, dar Noga a fost bolnavă, el face un gest din mână, semn că nu este nevoie de explicații, nu trebuie să îmi explici nimic, sunt fericit că ai venit, ia loc, mă îmbrac imediat, eu mă adâncesc în fotoliu, jaluzelele sunt trase, dar chiar și pe întuneric, descopăr cu uimire ochii privindu-mă de pe pereți, hotărâți și reci. Zeci de ochi cenușii mă hărțuiesc, mă ridic și aprind lumina, merg de la un tablou la altul, sunt atât de multe, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
să mi-o ofer prea des, spre a nu altera stările de amețeală înaltă și adâncă pe care mi le provoacă. Tabieturi? Da... Pe lângă prezența obligatorie pe masa de scris a cățelușei Laie: scriu numai ziua, dar cu draperiile sau jaluzelele bine închise și la lumina unei lămpi de birou; folosesc numai hârtie de format A4, liniată (pătrățele sau dictando), eventual un caiet studențesc; cerneala neagră și uneltele de scris cu vârf foarte fin sunt singurele acceptate; ca anotimp, prefer iarna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]