7,642 matches
-
1934-14 ianuarie 1935). Foaia sa calificativă din 1934 cuprinde notările a doi colonei și doi generali, toți la modul laudativ. Generalul Dimitrescu, comandantul Jandarmeriei, menționează că l-a trimis pe Tobescu în Cehoslovacia, Franța și Italia „ca să ia contact cu jandarmeriile străine”, dar acesta a constatat că „nu avem nimic a modifica, deoarece instituția noastră corespunde nevoilor noastre, iar ceea ce trebuie complectat sunt mijloace tehnice care ne lipsesc”. În funcțiile deținute, el s-a preocupat „de instrucția profesională de toate felurile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în direcția poliției, mai ales că, până la el, serviciul polițienesc aproape nu exista și așa mic cum era, se executa după uzul trecutului”, după cum notează același general. Acesta a mai constatat că ofițerul a ajutat la formarea unei doctrine în jandarmerie, „organizând acest serviciu de la Inspectoratul General până la posturi în cele mai perfecte condiții de funcționare”. Anul 1935 l-a găsit pe locotenent-colonelul Tobescu la conducerea Centrului de Instrucție nr. 2 Jandarmi din Găești, mutat în interes de serviciu, după aceea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1 octombrie 1935 se află la conducerea Sectorului Informativ Ploiești, peste doi ani este mutat provizoriu la comanda Inspectoratului Chișinău (1 noiembrie 1937), pentru a fi confirmat în funcție un an mai târziu (1 septembrie 1938). Generalul Barbu Pârâianu, comandantul Jandarmeriei, a considerat, în 1937, că locotenent-colonelul Tobescu „a activat foarte mult pe terenul informativ, obținând foarte frumoase rezultate”, în timp ce anul următor, 1938, prin munca desfășurată „a stăpânit cu fermitate problemele polițienești ale Basarabiei”. Prin Înalt Decret Regal nr. 2069/938
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cerere” la comanda Inspectoratului Iași (1 octombrie 1938) și, ulterior, mutat în interesul serviciului în fruntea Regimentului de Jandarmi Pedeștri (25 octombrie 1939). Venirea generalului Antonescu la conducerea statului (4 septembrie 1940) îi aduce colonelului Tobescu numirea la conducerea Serviciului Jandarmeriei din I.G.J. (19 septembrie 1940), de unde demisionează și trece în rezervă (31 decembrie 1940), din cauza amenințărilor primite de la legionari, împotriva cărora acționase sub domnia regelui Carol al II-lea. Se retrage în Banat, trece Dunărea în Iugoslavia, însă revine în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Decret nr.1798/941). Sfârșitul anului 1941 i-a adus și propunerea de avansare la gradul de general. Generalul Constantin Vasiliu, autorul propunerii, îl aprecia pe colonelul Tobescu deoarece „cu mulți ani în urmă a pus bazele reorganizării profesionale în Jandarmerie prin numeroasele lucrări de specialitate, care și astăzi sunt călăuze pentru toate ramurile de activitate polițienească rurală și urbană”. De asemenea, după începerea ostilităților (22 iunie 1941) actele de sabotaj și spionaj, precum și acțiunile parașutiștilor și teroriștilor au fost anihilate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Tobescu” la care s-au adăugat rezultatele foarte bune obținute în domeniul informativ „atât de mult apreciate de toate organele superioare ale Statului”. Este avansat general de brigadă pe 20 martie 1943 (Decret nr.765/943), iar după adoptarea Legii Jandarmeriei din 1943 a fost încadrat ca director al Direcției Siguranței și Ordinii Publice, noua titulatură a Serviciului Jandarmeriei (1 iunie 1943). În foaia calificativă pe anul 1943, generalul Vasiliu l-a considerat pe generalul Tobescu ca „viitorul inspector general al
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
toate organele superioare ale Statului”. Este avansat general de brigadă pe 20 martie 1943 (Decret nr.765/943), iar după adoptarea Legii Jandarmeriei din 1943 a fost încadrat ca director al Direcției Siguranței și Ordinii Publice, noua titulatură a Serviciului Jandarmeriei (1 iunie 1943). În foaia calificativă pe anul 1943, generalul Vasiliu l-a considerat pe generalul Tobescu ca „viitorul inspector general al Jandarmeriei”, în timp ce generalul Macici, comandantul Armatei 1, l-a caracterizat drept „un element superior de toată nădejdea și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din 1943 a fost încadrat ca director al Direcției Siguranței și Ordinii Publice, noua titulatură a Serviciului Jandarmeriei (1 iunie 1943). În foaia calificativă pe anul 1943, generalul Vasiliu l-a considerat pe generalul Tobescu ca „viitorul inspector general al Jandarmeriei”, în timp ce generalul Macici, comandantul Armatei 1, l-a caracterizat drept „un element superior de toată nădejdea și încrederea în corpul jandarmeriei”. Având în vedere că din 22 iunie 1941 generalul Ioan Topor, ajutorul inspectorului general al I.G.J., a fost numit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
În foaia calificativă pe anul 1943, generalul Vasiliu l-a considerat pe generalul Tobescu ca „viitorul inspector general al Jandarmeriei”, în timp ce generalul Macici, comandantul Armatei 1, l-a caracterizat drept „un element superior de toată nădejdea și încrederea în corpul jandarmeriei”. Având în vedere că din 22 iunie 1941 generalul Ioan Topor, ajutorul inspectorului general al I.G.J., a fost numit Mare Pretor, conducând Jandarmeria operativă, atașată armatei, generalul Tobescu a devenit, practic, al doilea om din Inspectorat, fiind cel mai vechi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
comandantul Armatei 1, l-a caracterizat drept „un element superior de toată nădejdea și încrederea în corpul jandarmeriei”. Având în vedere că din 22 iunie 1941 generalul Ioan Topor, ajutorul inspectorului general al I.G.J., a fost numit Mare Pretor, conducând Jandarmeria operativă, atașată armatei, generalul Tobescu a devenit, practic, al doilea om din Inspectorat, fiind cel mai vechi în grad, dar abia la 10 mai 1944 (prin Ordinul de Zi nr. 22/944) va fi însărcinat oficial în funcția de «ajutor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de trei generali. Generalul Topor a considerat că generalul Tobescu a reușit să asigure serviciului maximum de randament și să obțină în domeniul polițienesc „cele mai bune rezultate”, fapte pentru care îl nota ca „exponentul cel mai de valoare al Jandarmeriei”, propunându-l pentru numirea la comandă sau într-o funcție superioară. Inspectorul general al I.G.J., generalul Vasiliu, a relevat pe lângă multe calități și faptul că „ascendentul moral, ce are asupra tuturor subalternilor, este deținut îndeosebi marelui prestigiu, ce și-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ultima notare a aparținut generalului Macici, comandantul Armatei 1, care era de acord cu propunerile anterioare menționând: „Merită să fie admis la comandă sau funcțiune superioară gradului ce poartă și să fie înălțat la gradul de general de divizie în Jandarmerie când va avea vechimea”. La 23 august 1944, după arestarea mareșalului Antonescu, a lui Mihai Antonescu, a generalilor Vasiliu și Pantazi, generalul Tobescu a preluat comanda Jandarmeriei, ca cel mai vechi în grad din Inspectorat. După câteva ore, generalul Anton
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ce poartă și să fie înălțat la gradul de general de divizie în Jandarmerie când va avea vechimea”. La 23 august 1944, după arestarea mareșalului Antonescu, a lui Mihai Antonescu, a generalilor Vasiliu și Pantazi, generalul Tobescu a preluat comanda Jandarmeriei, ca cel mai vechi în grad din Inspectorat. După câteva ore, generalul Anton, șeful de Stat Major al I.G.J., a venit cu ordin scris de a i se preda comanda instituției, ceea ce Tobescu a executat. Intuind că arestarea planează și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au cerut să-și caracterizeze superiorii, în frunte cu mareșalul Antonescu, la care generalul a refuzat, oferind un răspuns care nu necesită comentarii: „Așa e caracterul meu. Pentru apărarea convingerilor mele am ajuns aici, altfel eram și eu, azi, comandantul Jandarmeriei. În educația mea de ostaș e că despre un șef nu trebuie să vorbești și niciodată să nu-l trădezi, dacă, bineînțeles, nu a făcut greșeli de ordin ordinar”. B. Secția a II-a Informații din Marele Stat Major B.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
serviciul militar, dar apt pentru serviciul obștesc, emis de comisia de pe lângă Cercul Teritorial Bălți. Rezultatul anchetei a dovedit că actele erau false, iar singurul defect a constat în aceea că nu aveau nici o viză a unei autorități de poliție sau jandarmerie între 1940 și 1944. Individul s-a dovedit „spion radiotelegrafist sovietic”, originar din Basarabia, trimis în România pentru a pregăti o locuință și a primi un rezident, care urma să vină pe calea aerului. Totuși, Biroul Statistic Militar l-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și-au organizat un serviciu de informații încă din timpul lui Corneliu Zelea Codreanu, dar care a luat avânt începând din septembrie 1940. Serviciul de spionaj al mișcării legionare a avut scopul să supravegheze unitățile militare, de poliție și de jandarmerie, să urmărească funcționarea instituțiilor de stat, legăturile cu funcționarii din instituțiile bugetare etc. Comunicațiile au fost un alt obiectiv important, aceștia încercând să dețină controlul informativ asupra centralelor telefonice și radiotelegrafice, cablurilor subterane de linii telefonice, uzinelor de apă și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
șase luni de la cucerirea Odessei, pericolul acțiunilor inamice din spatele frontului era unul extrem de mare. Aceasta era concluzia pe care documentul S.S.I., în final, a prezentat-o conducerii statului și instituțiilor interesate de această problemă - Marele Stat Major, Inspectoratul General al Jandarmeriei și Prefectura Poliției Capitalei: „Din felul cum Sovietele și-au înjghebat acțiunea subversivă în spatele frontului, în teritoriile cucerite, reiese un mare pericol la care sunt supuse trupele și autoritățile din aceste teritorii”. Directorul general al S.S.I., Eugen Cristescu, a raportat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atenție sporită atât înființării trupelor de parașutiști române cât și anihilării acțiunilor desfășurate de unități aeropurtate inamice pe teritoriul României. Astfel, pe referatul nr. 6688/20 ianuarie 1943 al Ministerului Afacerilor Interne - Cabinetul Subsecretarului de Stat către Inspectoratul General al Jandarmeriei, primul ministru a scris o rezoluție privind parașutiștii inamici: „Cu cât războiul durează, cu atât trebuie să ne organizăm mai bine, pentru a prinde și contracara acțiunea parașutiștilor. Ei nu sunt un pericol, decât pentru cine nu organizează bine supravegherea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Președinția Consiliului de Miniștri și D.G.P., înștiințând însă prefecții și inspectoratul regional. Pentru o mai bună înțelegere, Direcția Ordinei a dispus ca oficiile de poliție „să aibă și să păstreze relații strânse” cu autoritățile administrative locale, cu justiția și cu jandarmeria. Cu acestea două din urmă, colaborarea a fost catalogată „organică și naturală”, fapt care nu a reclamat lămuriri deosebite. La rândul ei, D.G.P. a emis Ordinul Circular nr. 341.919-S, adresat inspectoratelor regionale, întrucât a constatat că nu în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
judiciare. Aceste măsuri se efectuau doar de către organele de poliție din orașele unde aveau loc acțiunile informative. În cazuri de forță majoră, art. 63 din Legea pentru organizarea Poliției Generale a Statului, art. 41 din Legea pentru organizarea și funcționarea Jandarmeriei și art. 220 din Codul de Procedură Penală permiteau acestor organe să execute cercetări, percheziții, rețineri de persoane chiar și în afara zonei de exercitate a atribuțiilor. Pe parcursul anilor s-a constatat că unele structuri teritoriale au interpretat aceste directive „în afara
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a luat ființă Batalionul de Gardă al Conducătorului Statului, care a comunicat Serviciului de Centralizare a Informațiilor, la 1 septembrie 1941, modul de organizare a protecției pentru vicepreședintele Consiliului de Miniștri și a avansat propuneri de eficientizare a acesteia. Serviciul Jandarmeriei din I.G.J. s-a implicat activ în cercul de apărare și protecție personală al liderilor politici elaborând, în noiembrie 1940, Instrucțiunile nr. 37.307 cu privire la măsurile de ordine și siguranță a circulației trenurilor, automobilelor și vapoarelor cu care călătoresc M.S.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pază și control ale ofițerilor de jandarmi detașați la Președinție. Printre altele, s-a constat că aceștia execută serviciul câte 24 ore fără întrerupere, fără posibilitatea de a se odihni, din lipsă de spațiu și mobilier adecvat. Inspectorul general al Jandarmeriei a cerut „să se soluționeze” problemele semnalate, pentru ca ofițerii respectivi să-și execute atribuțiile în mod eficient. În sarcina Jandarmeriei se afla și paza generalului Antonescu, însă măsurile se executau la ordinul generalului Ilie Șteflea, iar pentru demnitarii care se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
24 ore fără întrerupere, fără posibilitatea de a se odihni, din lipsă de spațiu și mobilier adecvat. Inspectorul general al Jandarmeriei a cerut „să se soluționeze” problemele semnalate, pentru ca ofițerii respectivi să-și execute atribuțiile în mod eficient. În sarcina Jandarmeriei se afla și paza generalului Antonescu, însă măsurile se executau la ordinul generalului Ilie Șteflea, iar pentru demnitarii care se deplasau în teritoriu „se iau cuvenitele” măsuri de protecție. Prin Ordinul Circular nr. 31.633/11 aprilie 1942 au fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
c) Serviciul Corespondenței și Evidenței (patru birouri); d) Serviciul Radio. O noutate în domeniu, un prim pas în adunarea, stocarea și utilizarea datelor de interes către un singur beneficiar, a reprezentat-o precizarea privind „încetarea activității de Siguranță a organelor Jandarmeriei și preluarea totală de către Inspectoratele Regionale de Siguranță, Servicii județene de Siguranță, Birouri și agenturi”, însă acest lucru trebuia aplicat atunci când instalarea și încadrarea structurilor va fi completă. Astfel, noile autorități aveau în vedere preluarea activității de siguranță pe teritoriul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Servicii județene de Siguranță, Birouri și agenturi”, însă acest lucru trebuia aplicat atunci când instalarea și încadrarea structurilor va fi completă. Astfel, noile autorități aveau în vedere preluarea activității de siguranță pe teritoriul rural, care revenea, prin lege, Inspectoratului General al Jandarmeriei și exploatarea informativă în folosul propriu. Un aspect esențial al culegerii de date s-a referit, explicit, la recrutarea și lucrul cu informatorii. Agentul informator constituia „elementul de bază al acțiunii informative”, acesta având sarcina de a fi în contact
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]