2,253 matches
-
păru atât de ridicol ceea ce spusesem, încît îmi fu rușine să privesc fetele și mă aplecai să-mi înnod șireturile pantofilor.) Cu ajutorul unei oglinzi fermecate, cavalerul găsi comoara. (Îmi era peste putință să continuu. Mi se părea că Maitreyi înțelege jena mea. dar când ridicai ochii, o văzui că asculta foarte atentă si, aparent, foarte interesată de cele ce vor urma.) Care îi fu însă mirarea, când peste comoară descoperi un balaur viu, cu ochi de jăratec și gura de foc
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
odaia mea. Închisei ușa cu bara și scrisei în jurnal: "Prima discuție cu Maitreyi. De remarcat primitivismul gândirii ei. Un copil care a cetit prea multe. Astăzi, pe terasă, o întîmplare penibilă cu povestitul. Sunt incapabil să spun povești; probabil, jena mea de tot ceea ce e inocent și naiv. Revelația a fost Chabù, un suflet panteist. Nu face deosebire dintre sentimentele ei și ale obiectelor; de pildă, dă turte unui pom, pentru că ea mănâncă turte, deși știe că pomul nu poate
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fericit de teroarea dezlănțuită de poliție și armată; dar în ziua aceea venise să-mi ceară o sută de rupii și nu putea să mă contrazică. Am avut atunci intuiția lașității lui și m-am recunoscut atât de bine în jena lui de a discuta o credință, încît m-am întristat. Dar mai era ceva: Harold venise și pentru a mă spiona, să vadă cum locuiesc aici, dacă duc, într-adevăr, o viață de "brută neagră", cum credea el, sau am
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mâna, la început prietenește, apoi să i-o strâng mai călduros și să i-o sărut? Nu-mi spunea nimic nici această încercare de apropiere, era mai mult un automatism, și mi se părea că Maitreyi mi-ar surprinde îndată jena cu care l-aș face.) Nu știam ce să iac și o priveam numai, încercînd să pun toată căința și toată dragostea mea în priviri. Dar Maitreyi avea ochii în lacrimi și era prea rătăcită ca să vadă părerea mea de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cât suferi!... Vorbise emfatic, teatral, silindu-se să obțină o mască îndurerată, care să-mi atragă atenția. Dar tonul cu care spusese acele câteva cuvinte mă făcu îndată să mă simt străin de el. Poate a ghicit și Khokha această jenă, căci a schimbat vorba. ― Când am început să iau lucrurile din camera ta, Maitreyi a fugit jos și a început să le îmbrățișeze, să țipe. A trebuit s-o ia cu forța înapoi. D-l Sen, care e o brută
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mea batistuță și să-l trag mai aproape. A avut deodată o smucitură, de parcă vorbele sau mâna mea l-ar fi fript. Și-a tras într-o parte privirea - m-a fulgerat pe sub ochi, tulbure și încăpățânată -, era roșu, de jenă sau de soare, și parcă tot trupul și-l strânsese. S-ar fi strâns oricât de mult ca să se ascundă, dacă ar fi avut unde. Neavând unde însă, a luat-o la fugă, schițând doar un salut pe jumătate. Chiar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
urmărească gândurile în această direcție... — în schimb, ne gândim cu toții la acea lume străină de după război, dominată de o Rusie ajunsă stăpână la gurile Dunării, la Marea Neagră ! Atotputernică ! Profesorul își aude glasul vibrând de o emoție care îl rușinează. Și jena că își profanează gândurile, făcând demagogie de salon ! Și o irepresibilă dorință de a vorbi înainte, antrenat de acel sentiment necercetat și neplăcut ! Ca un pui de vulpe ascuns în sân, dincolo de cămașa cu guler tare... Dar bine, sunt convins
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
heureux en ménage, încât spectacolul lor îmi trezea tot felul de impulsiuni usturătoare. Dintr-odată am fost conștient că ceea ce resimțeam era pur și simplu invidia cu care (ființă fericită în această privință !) nu prea m-am întâlnit în viață ! Jena de mine însumi, dar mai ales spectacolul străzii m-au calmat. Nu, inexact ! De fapt mi-au înlocuit nemulțumirea cu o îngrijorare, care însă mi-a părut mai ușor de suportat, fiind și legitimă, și colectivă. Această îngrijorare era total
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
am citit neatent mai întâi acel OSTAȘI ! Apoi : DE-A LUNGUL VEACURILOR UN NEAM îNTREG VĂ VA BINECUVÂNTA ȘI SLĂVI. Nu cred că oboseala nervilor e cea care a făcut să-mi țâșnească deodată lacrimile. Totuși am trăit bine cunoscuta jenă pentru excesele mele de sentiment, pentru idealismele pe care s-a găsit totdeauna cineva apropiat să mi le reproșeze. Chiar să mi le vâneze, creându-mi à propos de ele o permanentă senzație de vinovăție și rușine. Și, într-adevăr
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lipise, de ! Ce să mai ia drumu-n picioare... — Așa crezi ? ! Nici poveste ! Doar de când i am deschis i-am spus că îl aștept pe Niki ! Putea să renunțe, dar nu ! Și pe stradă mă acostează, se invită singură, fără nicio jenă, la mine, pentru că așa este genul ei : să intre peste tot, să vadă, să audă, să spio neze... în plus, are și plăcerea să mă indispună stând, pentru că nu o agreez, ceea ce este reciproc... Vrei să spui că nu te
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pot să mă duc cu mîna goală, așa că Îl duc pe el cadou. Să-și ia cu el și niște discuri. B 52’s, Adam Ants, Nina Hagen, The Clash. De fapt, Îl iau cu mine ca suport. Am o jenă, nu știu cum ar trebui să mă port cu Nico, Îmi aduc aminte de serile din Praga, Îmi aduc apoi aminte de Înțelegerea noastră - s-o lăsăm mai moale. Mă simt ca dracu’, ridicol, jenat și stînjenit, un ghem de suferințe fără
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ca și cum Rocky În interpretarea lui ar suferi un pic de reumatism și de o formă ușoară de afazie - În vorbirea lui apar foarte multe sunete dezarticulate. — Aeîu căeatea doălîoăi? — Asta e o Întrebare? Dă solemn din cap, Însă mi-e jenă să-i spun că nu pricep nimic, dar absolut nimic din ce spune. În cele din urmă Îmi dau seama că Îmi vorbește despre nevastă-sa și despre fetița lor, despre via lu’ socru-său și despre diverse legături dintre
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
doar cu capul întors spre el, ci întors la un moment dat cu tot corpul, astfel că ajunsese să facă cu spatele pași târșâți pe mozaicul lucios al pasajului. Privirea batjocoritoare a micului vagabond părea să spună fără pic de jenă: Tot nu te-ai lăsat de chestiile astea? Tot te mai ții de dame, chiar și la vârsta ta? Dar fiindcă nu întâmpină nicio reacție, încetă să mai meargă cu spatele și își văzu de drum ceva mai repejor, îndepărtându
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
neascunzându-și satisfacția. Era de felul său agil, la fel de agil ca o sălbăticiune, și nu putea fi prins. Și trebuia să ai și multă energie ca să-l ajungi din urmă. Daniel nu mai avea energie. Satisfacție și un soi de jenă inexplicabilă, asta putuse desluși Daniel în zâmbetul necunoscutei în timp ce se apropia de el fără a se grăbi, sigură fiind că nu-i va rata urechea; cu o privire derutantă, vicleană, își paralizase victima precum șarpele; mizase ca o lașă pe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Țigara lui Anatol fumega în mâna cealaltă. "De ce nu te faci blond de tot?" l-a întrebat, privindu-l cu ochii umezi. Ion Schipor nu părea deloc impresionat de toată acea atenție pe care i-o arăta fără pic de jenă Anatol. Nu-l respingea, dar nici nu răspundea afecțiunii celuilalt. Nu pun mare preț pe semnele exterioare", a sunat răspunsul. La care Anatol a râs blajin și neîncrezător. "Dar chiromanția?" "Mâna e sufletul omului", a spus Ion Schipor. Și, ca
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Lupașcu, a râs Geta. Nu, nici vorbă, s-a apărat Paul, doar că... Pariez că nu-ți amintești ce profesiune am declarat eu că mi-aș dori, l-a întrerupt Geta... Instantaneu, pe Paul l-a încercat un sentiment de jenă fiindcă într-adevăr nu-și amintea... Asta pentru că tu n-aveai pe-atunci ochi pentru mine, a mai adăugat Geta, în ochi cu o lucire de șiretenie candidă. Privind-o drept în față, Paul a constatat cu surprindere că Geta
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
tu. Mi-era imposibil să înțeleg. Cum adică n-aș fi fost eu? Ce-ar fi putut să mă împiedice să mă nasc cu câțiva ani mai devreme? Am privit-o contrariat și am observat cu un sentiment acut de jenă și de revoltă că era rușinată și emoționată. Dacă mi-o spusese fără ezitare, ezita acum. Rușinea cuvintelor rostite se degaja din zâmbetul ezitant al buzelor ei și din ușoara roșeață care le înconjura. Ar fi trebuit să-mi spună
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
o să pretinzi că Delia mai e copil! Nu-i așa, Delia? Ai împlinit cinsprezece ani? Încă nu, răspunse rușinată Delia. Peste două luni împlinesc. Lângă Dragoș, chiar în stânga lui, Delia roșise toată. Vitalitatea din ea era însă mai puternică decât jena. Învingea orice roșeață c-un zâmbet sfidător chiar și când ședea cuminte la locul ei și nu-și ridica ochii din farfurie. Dragoș căută în ea simțirea femeilor, de care vorbise adineauri unchiul Artemie. Unde s-o caute? Roșeața ei
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
o înghițitură de vin. Dar Alexandra veni și se rezemă cu spatele de pervaz, lângă el, atingându-i umărul. Ce-i, Alexandra? o întrebă. Aștepți încheierea?... Ea îl privea de alături, de lângă umărul lui, drept în ochi, fără pic de jenă, cu ochi strălucitori și avizi. Așa că Dragoș i se adresă numai ei: Vinul mă inspiră de cele mai multe ori, dar constat că nu mă duce neapărat cu gândul la trecut. Nici n-aveți motive, îi răspunse ea aluziv. Plină de îndrăzneală
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Didot, Paris, MDCCCLXII. Guțu, G., Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. Meillet A., Ernout A., Dictionnaire etymologique de la langue latine, Librairie C. Klinch Sieck, Paris, 1959. Merguet, H., Lexicon zu den Reden des Cicero, Vorlag von Hermann Dufft, Jena, 1877. Merguet, H., Lexicon zu den Philosophischen Schriften Cicero's, Vorlag von Hermann Dufft, Jena, 1877. Merguet, H., Handlexicon in Cicero, Leipzig, 1905. AMBROSII THEODOSII MACROBII Commentarii in Somnivm Scipionis (Această pagină nu se introduce in PDF!) AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Ernout A., Dictionnaire etymologique de la langue latine, Librairie C. Klinch Sieck, Paris, 1959. Merguet, H., Lexicon zu den Reden des Cicero, Vorlag von Hermann Dufft, Jena, 1877. Merguet, H., Lexicon zu den Philosophischen Schriften Cicero's, Vorlag von Hermann Dufft, Jena, 1877. Merguet, H., Handlexicon in Cicero, Leipzig, 1905. AMBROSII THEODOSII MACROBII Commentarii in Somnivm Scipionis (Această pagină nu se introduce in PDF!) AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS Comentarii la Visul lui Scipio (Această pagină nu se introduce in PDF!) Index de nume
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
s-a părut nimic deosebit. Nu văd nimic. Ce ți s-a năzărit? Dacă vă uitați bine-bine, o să vedeți țevile tunurilor antiaeriene. Eu le-am descoperit mișcându-se când la dreapta, când la stânga. Făceau reglarea aparaturii... Cu oarecare roșeață de jenă pe obraz, locotenentul a apreciat: Ai simțul observației foarte bine pus la punct. Toaibă s-a simțit mândru auzind această apreciere și, ca să nu lase constatarea situației la jumătate, a completat-o cu încă una: L-am văzut și pe
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
îndată ți-oi face ceva cald... Când apa pusă pe foc a dat în clocot și ciubărul cel mare era adus în mijlocul casei, Toaibă a început să se dezbrace... Rămas în cămașa și izmenele cazone, a avut o senzație de jenă în fața Marandei. Nu mică i-a fost mirarea când la pulpa piciorului rănit a văzut o pată... „Ce s-o fi întâmplat cu rana? În momentul când m-o pansat la plecare mi-o spus că rana îi prinsă... De
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nemestecate. Adică ce vrei să spui matale cu asta? Adică să nu crezi tot ce ți se spune și dacă crezi ceva atunci drămăluiește bine despre ce-i vorba și vezi cine ți le spune. Toaibă se gândea parcă cu jenă la ce a putut să-i treacă prin cap - chiar și pentru o clipă. Am băgat la cap, bade, și n-oi călca alături cu o iotă. Bine, Toadere. Dacă îi ține seamă de cele ce ți-am spus eu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
hodină nu ți-ar strica. Ia treci colea, în cerdac, și întinde-te pe canapeaua ceea. Când îi simți că ți-au revenit puterile, îi porni la drum. Sevastița, ascultătoare, a trecut în cerdac și, privind la mine cu oarecare jenă, s-a așezat pe canapea. ― Până când te-i trezi, eu ți-oi pregăti ceva de mâncare pentru drum. Somn ușor, Sevastițo! ― Mulțămesc frumos, conașule. Da’ nu sî cadi... ― Ba se cade, Sevasatițo! Ai plecat cu noaptea-n cap și, ca să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]