19,358 matches
-
3 . În condițiile admiterii unor asumpții empiric plauzibile, conform cărora autoritățile centrale pot greși, putem concluziona așadar că jocul poate fi în anumite condiții redus la unul clasic de dilema prizonierului, în care, după cum am arătat în secțiunea precedentă, ambii jucători vor opta pentru defectare și supraexploatarea pășunii. Soluția leviatanului este așadar potrivită pentru rezolvarea tragediei bunurilor comune doar în anumite condiții, în care capacitatea de monitorizare, evaluare și sancționare a leviatanului este aproape de una maximală. A doua soluție la care
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
ale pășunii . Includerea acestor probleme într-una din posibilele caracterizări formale ale situației este realizată în jocul privatizării , ilustrat în figura 1.4. Din moment ce indivizii nu mai sunt angajați într-o interacțiune socială, jocul se transformă într-unul de tip jucător contra natură, ce face parte tradițional din teoria deciziei, nu din teoria jocurilor . Matricea plăților conține așadar un singur număr pentru fiecare profil, aceasta fiind plata atașată individului. Să presupunem că păstorul consumă 2 unități pentru asigurarea pazei propriei parcele
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
obține, ca în jocul inițial din figura 1.2, 10 unități de utilitate, din care le scădem pe cele două necesare pentru asigurarea protecției, rezultând astfel 8 unități. Presupunem că profilul în care natura îi este favorabilă păstorului îi aduce jucătorului un surplus de o unitate, ajungând în acest caz la 9, iar în cazul în care natura îi este nefavorabilă, acest profil aduce o scădere de o unitate, ajugând la 7. În profilul în care natura este catastrofală, deoarece pășunea
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
o unitate, ajungând în acest caz la 9, iar în cazul în care natura îi este nefavorabilă, acest profil aduce o scădere de o unitate, ajugând la 7. În profilul în care natura este catastrofală, deoarece pășunea este complet nefertilă, jucătorul va obține 0 unități de utilitate ca urmare a creșterii și vânzării oilor și va pierde și cele două unități pentru protecție. În toate cazurile în care păstorul defectează, suprautilizând pășunea, acesta va fi într-o situație identică . Observăm din
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
pentru fiecare păstor). În primele două mutări (faza 1), fiecare păstor alege dacă va intra în aranjamentul contractual (A) sau dacă nu o va face (~ A). Dacă cel puțin unul dintre cei doi nu acceptă contractul (adică alege ~A), atunci jucătorii se regăsesc în dilema clasică, ilustrată în figura 1.2. Dacă ambii păstori acceptă (adică aleg A), fiecare va obține o plată de 9,5 . Aspectul esențial al acestui tip de contract este că niciunul dintre cei doi indivizi nu
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
rezultatele a „peste 100 de experimente care au implicat peste 5.000 de par ticipanți, desfășurate de economiști, cercetători din științele politice, sociologi și psihologi sociali” (Ostrom, 1998, p. 7) sugerează contrariul: „Comunicarea în dileme sociale crește frecvența cu care jucătorii aleg și susțin strategii maximizatoare comune, chiar și atunci când stimulentele individuale sunt în conflict cu asemenea strategii” (Ostrom et al., 1992 p. 409). Cu alte cuvinte, indivizii își asumă angajamente verbale de cooperare în situații de dileme sociale și demonstrează
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
McKelvey, Palfrey, 1992). Să presupunem că Anei și lui Andrei li se oferă succesiv o serie de sume de bani, crescătoare proporțional cu numărul de ture jucate. Aceștia pot intra în posesia lor doar în momentul în care unul dintre jucători decide să accepte oferta. În prima tură, suma oferită este următoarea: Ana primește 2 lei și Andrei 0. Ana trebuie să decidă dacă acceptă oferta. În acest caz, jocul se încheie, Ana obținând cei 2 lei și Andrei 0. În
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
suma oferită este următoarea: Ana primește un leu și Andrei 3 lei. În acest caz, Andrei decide dacă jocul continuă, fiind implementată aceeași procedură. Jocul continuă (în cazul în care nimeni nu decide să îl oprească) până în tura n, ambii jucători având această informație . Predicția bazată pe asumpția raționalității perfecte și realizată prin inducție inversă este că Ana va decide să încheie jocul în prima tură, obținând astfel doar 2 lei, în condițiile în care ar fi putut obține o sumă
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
vor căuta să evite a fi prinși. Ei pot scăpa de urmărirea prinzătorului atunci când, printr-o chemare pe nume a unui coleg, formează cu acesta o pereche, ținându-se de mână. Prinzătorul va urmări să prindă alt elev. Indicații metodice Jucătorul care va fi prins, va fi exclus din joc. 4.Buchețelele Locul - sală, teren. Colectivul se deplasează ținându-se de mână, intonând un cântec nou sau recitând o poezie. În timpul deplasării învățătorul va striga un număr: 5, 3, 7 la
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
așezată batista sesizează aceasta, va încerca să-l prindă pe cel care a lăsat-o alergând după el în jurul cercului înainte ca acesta să ajungă la locul unde a lăsat batista. Dacă nu reușește să-l prindă, primul elev devine jucător al batistei din nou. În caz contrar, elevul în spatele căruia a fost pusă batista devine purtătorul ei. Jocul continuă. 6.Paznicii podului Jocul se desfășoară în aer liber sau în sală. Terenul va fi marcat sub forma unui dreptunghi pe
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
fi paznicii podului. Ceilalți elevi sunt așezați în linie la capătul dreptunghiului căutând să treacă prin culoarul de 3 metri păzit de cei 3 elevi. Elevii atinși vor fi scoși din joc. Jocul continuă până când nu va mai rămâne nici un jucător, apoi vor fi desemnați alți trei paznici ai podului. 7.Racheta Locul - clasă, curte. Jucători: 20-40 elevi. Dacă jocul se desfășoară în clasă, elevii vor fi așezați în spațiul dintre bănci în așa fel încât să aibă loc suficient între
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
prin culoarul de 3 metri păzit de cei 3 elevi. Elevii atinși vor fi scoși din joc. Jocul continuă până când nu va mai rămâne nici un jucător, apoi vor fi desemnați alți trei paznici ai podului. 7.Racheta Locul - clasă, curte. Jucători: 20-40 elevi. Dacă jocul se desfășoară în clasă, elevii vor fi așezați în spațiul dintre bănci în așa fel încât să aibă loc suficient între ei pentru a se putea mișca în voie, fără să se lovească. Dacă jocul se
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
în așa fel încât să aibă loc suficient între ei pentru a se putea mișca în voie, fără să se lovească. Dacă jocul se desfășoară în curte, elevii vor fi așezați în semicerc. Conducătorul jocului, care este învățătorul sau un jucător ales de el, se așază în așa fel încât să fie văzut de toți elevii. La comanda acestuia „Racheta după mine, începeți!”, conducătorul execută, cu 8 bătăi tare și în ritm rar, la stânga și la dreapta îndoind, totodată, ușor, apoi
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
-În grădină. -Ce ați făcut? Elevii nu mai răspund ci arată prin diferite mișcări până când tatăl ghicește. Dacă ghicește aleargă după ei să-i prindă. Cine e prins rămâne lângă tată, ca să-l ajute. Jocul continuă până ce se termină toți jucătorii. Indicații metodice La clasele I și a II-a povestea trebuie să fie scurtă, mișcările să imite munca cât mai precis. Se fixează de la început locul pe unde se va alerga. Elevii prinși îl ajută pe tată să prindă cât
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
clasă. Elevii stau în bănci fiecare la locul său. Învățătorul numește un elev care să înceapă jocul. Acesta stă în fața clasei. În timpul jocului nimeni nu are voie să facă cel mai mic zgomot. Elevul chemat face semn cu mâna unui jucător să vină la el. Acesta, în cea mai perfectă liniște, se ridică în picioare și se îndreaptă spre cel ce l-a chemat. Dacă se aude un zgomot cât de mic, o trosnitură sau un scârțâit din picioare, învățătorul îi
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
Un elev, rămas fără cerc, stă în afara băncilor sau în mijlocul cercului. Fiecare elev poartă numele unei localități. Elevul fără loc spune: -Poșta merge de la București la Arad. Elevii care poartă acest nume trebuie să-și schimbe locurile între ei în timp ce jucătorul fără loc caută să ocupe unul din locurile celor doi. Elevul care rămâne fără loc strigă alte localități și jocul continuă. Indicații metodice Dacă elevul care nu a avut loc nu reușește să ocupe unul din locurile celor doi jucători
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
jucătorul fără loc caută să ocupe unul din locurile celor doi. Elevul care rămâne fără loc strigă alte localități și jocul continuă. Indicații metodice Dacă elevul care nu a avut loc nu reușește să ocupe unul din locurile celor doi jucători, va continua, mai departe, el jocul. 13. Muncitorii Locul - sală, teren, clasă. Elevii sunt așezați în cerc pe două linii față în față sau chiar în bănci. Fiecare elev își alege o meserie precum și gestul prin care redă munca aleasă
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
în cerc pe două linii față în față sau chiar în bănci. Fiecare elev își alege o meserie precum și gestul prin care redă munca aleasă. Învățătorul improvizează o poveste în care să fie vorba de diferite munci, cele alese de jucători, precum și de unelte și materialul necesar acestor munci. În timpul povestirii, de câte ori se pronunță ceva în legătură cu munca aleasă de ei, jucătorii trebuie să execute gesturile prin care se redă munca. De exemplu, „șoferul” va imita mânuirea volanului, „croitorul” - cusutul hainelor. Elevul
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
prin care redă munca aleasă. Învățătorul improvizează o poveste în care să fie vorba de diferite munci, cele alese de jucători, precum și de unelte și materialul necesar acestor munci. În timpul povestirii, de câte ori se pronunță ceva în legătură cu munca aleasă de ei, jucătorii trebuie să execute gesturile prin care se redă munca. De exemplu, „șoferul” va imita mânuirea volanului, „croitorul” - cusutul hainelor. Elevul care nu este atent sau confundă munca cu alta este scos din joc. Câștigă ultimii doi elevi rămași în joc
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
imita mânuirea volanului, „croitorul” - cusutul hainelor. Elevul care nu este atent sau confundă munca cu alta este scos din joc. Câștigă ultimii doi elevi rămași în joc. Indicații metodice Se poate juca și pe echipe, câștigând echipa care are cei mai mulți jucători rămași. 14.Numerele Locul de desfășurare - teren. Jocul este o variantă a jocului „Alfabetul”. Se poate juca de un număr de elevi mai mic. Se înlocuiesc literele cu numere de la 1 la 9 și în loc de cuvinte se comandă un număr
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
la locul său și dă creta următorului elev care și el aleargă la tablă și scrie un alt cuvânt în legătură cu fraza ce se va compune după care trece la loc și dă creta următorului. Așa se va întâmpla până la ultimul jucător care va avea ca sarcină să completeze fraza. Fiecare echipă va fi punctată astfel: 5 puncte pentru cei care au terminat mai repede, 5 puncte ortografie, 5 puncte scris și 5 puncte înțelesul frazei. Echipa care are cea mai mare
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
puncte înțelesul frazei. Echipa care are cea mai mare medie va fi câștigătoare. Variantă După aceleași reguli, în loc de fraze se pot scrie nume de orașe, ape, munți etc. 16.Iepurele fără culcuș Pe un teren se desenează atâtea cercuri câți jucători sunt însă cu două mai puține. Diametrul unui cerc este de 50-60 cm iar distanța între cercuri este de 4-5 metri. În fiecare cerc intră un jucător (iepure) iar cei doi jucători rămași fără culcuș sunt unul „iepure” iar altul
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
etc. 16.Iepurele fără culcuș Pe un teren se desenează atâtea cercuri câți jucători sunt însă cu două mai puține. Diametrul unui cerc este de 50-60 cm iar distanța între cercuri este de 4-5 metri. În fiecare cerc intră un jucător (iepure) iar cei doi jucători rămași fără culcuș sunt unul „iepure” iar altul „vulpe”. „Vulpea” caută să prindă „iepurele” rămas fără culcuș. Acesta se salvează de „vulpe” intrând într-un cerc. Când a intrat într-un cerc, „iepurele” celălalt trebuie
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
Pe un teren se desenează atâtea cercuri câți jucători sunt însă cu două mai puține. Diametrul unui cerc este de 50-60 cm iar distanța între cercuri este de 4-5 metri. În fiecare cerc intră un jucător (iepure) iar cei doi jucători rămași fără culcuș sunt unul „iepure” iar altul „vulpe”. „Vulpea” caută să prindă „iepurele” rămas fără culcuș. Acesta se salvează de „vulpe” intrând într-un cerc. Când a intrat într-un cerc, „iepurele” celălalt trebuie să iasă din cerc și
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
intrând într-un cerc. Când a intrat într-un cerc, „iepurele” celălalt trebuie să iasă din cerc și să alerge, ferindu-se de „vulpe”. Dacă un „iepure” este prins, se inversează rolurile. Indicații metodice Conducătorul să aibă grijă ca fiecare jucător să alerge. 17. Merg pe stradă Jucătorii stau față în față în cerc cu fața spre centru la un interval de un braț. Unul dintre jucători este în afara cercului și recită. Încet pe stradă eu merg Pe sub fereastră eu trec
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]