1,883 matches
-
vastă propagandă pentru susținerea cauzei unității tuturor românilor. În acest sens s-a reactivat Comitetul Național al Românilor Emigrați din Austro-Ungaria. Declarația Comitetului din 6 octombrie 1918, semnată de Alexandru Lapedatu, prin care cereau ,,liberarea națiunii române de peste Carpați de sub jugul Austro-Ungariei” și contestau acestei monarhii dreptul de a se mai ocupa de soarta acestora a fost prezentată atât regelui, guvernului, cât și Aliaților 40. Pe plan intern, Comitetul Executiv al Partidului Național Român, reunit la Oradea a adoptat la 29
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
suscitat interesul istoricului Nicolae Iorga. Printre numeroasele sale lucrări se numără și lucrarea, Războiul pentru independența României, din 1927. Relatând evenimentele pe larg, Nicolae Iorga îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu situându-se printre oamenii politici care au contribuit la scuturarea jugului turcesc. Ministru de externe fiind într-o perioadă când se hotăra soarta României, a fost adeseori pus în fața unor situații de cumpănă, dar a știut să aleagă la momentul potrivit hotărârea potrivită chiar dacă sorții nu i-au fost întotdeauna favorabili
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
fel, căci nu știu care ar putea fi guvernul care ar putea rezista vreme îndelungată la sentimentele de revoltă ale unei întregi populații care-și vede frații săi masacrați și bunurile lor distruse”. Se arată în continuare că „armata română freamătă sub jugul disciplinei, doritoare să ia parte la luptă”. Demisia lui Mihail Kogălniceanu din guvern, a pus însă câtva timp capăt acestei amenințări adresată direct sau indirect Porții Otomane. Referitor la circulara din 16/208 iunie a lui Mihail Kogălniceanu, Vasile Maciu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
aflat la Viena în primăvara anului 1876, să declare: suntem hotărâți a ne face uciși până la cel din urmă mai curând decât să ne supunem unei hotărâri contrare dorințelor noastre...Nu este putere umană în stare să ne readucă sub jugul dezonorant al Turciei. 56 Nicolae Ciachir, în Războiul pentru Independența României, îl situează pe Mihail Kogălniceanu un patriot exemplar și un luptător demn în măsură de a ridica patria sa în rândul statelor independente. O lucrare importantă în ceea ce privește cunoașterea evenimentului
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
noaptea, când galopul inimii/ sub coaste mă umple de forță,/ scriu despre un bărbat/ pândindu-mă zile și zile/ dintr-un clin al casei:/ un șuvoi de sânge curge atunci/ din țevăraia spartă în mine.// obosesc de parcă aș trage la jug,/ dar femeia plutind cu fața în sus/ în băltoaca roșie de la picioare/ ca soarele strălucește:/ abruptă și clară". Altădată, acest drog se antropomorfizează, apărând sub forma unui demon sexuat, care o supune unui viol a cărui brutalitate se conjugă, oximoronic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
observație care continuă să uimească și astăzi: "E cu adevărat surprinzător (și totuși ceva atît de obișnuit, încît ar trebui mai curînd să plîngem decît să fim surprinși !) să vezi milioane și milioane de oameni cu capul plecat, supuși unui jug deplorabil, și nu fiindcă sunt constrînși de o forță majoră, ci pentru că sunt fascinați și, ca să spunem așa, vrăjiți de un singur om, unul de care n-ar trebui să le fie frică pentru că e unul singur și nici să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nevoie; el se autodistruge dacă țara nu i se închină (...) Poporul e cel care se pleacă și-și pune singur gîtul în laț: putînd să aleagă între a fi supus și a fi liber, el renunță la libertate și alege jugul, consimte la propria înlănțuire sau chiar o urmărește (...). Am impresia că dacă oamenii disprețuiesc ceva, aceea e doar libertatea, din moment ce dacă ar dori-o, ar avea-o: de parcă, fiind prea ușor de cucerit, ar refuza să o cucerească.". La ce
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
motive să evadeze și să guste libertatea. Fluidul lingvistic e același, însă contururile și visele pe care le generează sunt variabile infinite, cu conotații multiple, însă asimilabile, în mare, celor doi poli menționați mai sus. Pe de o parte, avem jugul, supunerea, gîtuirea identitară care se traduce și prin limba cuceritorului și care înghite limba (limbile) dominată (e): Cum să scrii cînd imaginarul tău se adapă, din zori și pînă-n vise din imagini, gînduri, valori care nu sunt ale tale? Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
separă de ai ei. Nu e suferință la mijloc, doar teama de a nu rata șansa vieții și de a recădea în lumea de care se rupsese. Devenită o "burgheză" prin căsătoria cu un medic veterinar, Claire se scutură de jugul căsniciei nepotrivite, fără a se rupe însă de noile obiceiuri pe care, cumva, reușește să le apropie de cele de acasă. Claire nu voia față de masă de pînză cerată, care era totuși foarte practică și ușor de curățat ; nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o ajute pe Zara în lupta ei pentru libertate, indiferent de riscuri. Două generații și două culturi diferite, dar același curaj, aceeași forță de caracter, aceeași tenacitate. Un document cutremurător despre umilințele chinuitoare la care au fost supuse femeile sub jugul nazist, apoi sub cel sovietic. O scriitură de o pătrundere și o frumusețe aspră, halucinantă, un text care trezește multe întrebări legate de opoziție și colaborare, de tăcere și compromis... Structura de rezistență a romanului se sprijină pe pilonii teamă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sau mărturii străine, totul este perfect asimilat și transfigurat în povestire, în precizia și acuratețea dialogurilor, în trăirea asumată personal a unor drame cu adîncă încărcătură morală. Nimic tezist sau obositor, însă. Dimpotrivă, d-na Cornelia Petrescu, abia scăpată de jugul comunist și de limba de lemn obligatorie, se desfată în libertatea regăsită a cuvîntului, dar cu decența și delicatețea scriitorului care știe ce responsabilitate majoră îi incumbă atunci cînd atacă asemenea subiecte. Personajul bătrînei Ioana, de exemplu, protagonista nuvelei Coji
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pe Deceneu, după datele istoricului vizigot Iordanes (secolul al VI-lea). (Idem., p. 184) În secolele al XIV-lea și al XV-lea și alți regi se considerau urmași ai dacilor. Așa au intrat dacii și în heraldica spaniolă, cu jugul și cu săgețile lor, care apar în stemele Regilor Catolici, fiind menținute până astăzi acolo. (Idem., pp. 185-186) Cercetările lui Al. Busuioceanu dovedesc că nu numai modernitatea, dar și tradițiile circulă. Concret, tradițiile dacice (mai ales nemurirea sufletului) au fost
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ocupației sovietice partidul comuniștilor a fost complet vândut unei puteri străine! Iată ce-a zis „tova”: „...țărani, muncitori, prieteni și tovarăși! Acum 27 de ani, la 7 noembrie 1917, poporul Rus, marele nostru vecin și eliberator ne mai putând târî jugul cu care îl încătușase țarismul, s’a ridicat toți acei țărani și muncitori cari au fost organizați de mai înainte într’o mișcare muncitorească revoluționară (...)”. Dacă cititorul a putut înțelege ceva din acest gunoi propagandistic, e bine, deoarece noi n-
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Statului”. În obișnuita-i tonalitate (desigur, stridentă și urlătoare, că d-aia era plătită gras de „partid”) E. Zelinescu a înfierat „... boierimea și burghezia care a trimis pe muncitori la războiul încontra (sic!) Uniunii Sovietice eliberatoare a patriei noastre de sub jugul fascisto hitlerist”. Gheorghe V. Miron, noul primar propus de comuniștii de la Vaslui și votat „cu aplauze”, a propus echipa cu care „...va încerca să pună lucrurile în ordine la Codăești dar și pentru a stabili ce va face cu moșia
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
după război, era o preocupare importantă a autorităților vremii odată ce într-un „ordin de serviciu” din 28 mai 1917 se spuneau următoarele: „...vitele se iau toate (pentru armată n.n.) afară de boii de muncă, vacile cu lapte, vacile sterpe bune de jug, gonitoarele, adică femeile (sic!) care au intrat pe-al treilea an. (...) de asemenea, nu veți lăsa să se taie mânzatele sau Vitele care se prezintă excepțional de frumoase, fiind de strict INTERES NAȚIONAL ca rasa Vitelor Moldovenești să nu se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
decembrie 1917 un „Post Antiaerian”, care, printr-o adresă secretă emisă de Comisia Mixtă de Rechiziții Vaslui și trimisă primăriei Oșești, cerea ca „...într-un eventual caz de evacuare să ni se aloce din comuna dv. 162 de boi de jug”. Sigur că o formă de subminare de către dușmani a economiei, atâta cât mai rămăsese, a fost și moneda de hârtie emisă de „Banca Generală a României din teritoriile țării ocupate de inamic” așa că Administrația Financiară Vaslui a emis o atenționare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
23 septembrie 1944. Iată imaginea Bârladului de atunci, văzută prin ochii unui doctor evreu: „În urma intrării glorioase a Armatei Roșii în orașul nostru, care a avut loc în dimineața zilei de joi 24 august 1944, pentru a ne dezrobi de jugul tiraniei fasciste (subl.ns.), zi care va însemna de-a pururi salvarea orașului dela peire (sic!, n.n.), ne-am găsit în fața unui oraș părăsit, distrus, iar în ceea ce privește asistența sanitară a populației, complect distrusă prin distrugerea (!!, n.n.) celor 6 farmacii publice
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de sub o dominație străină, multiplică sursele de conflict, extinzîndu-le către estul balcanic, unde se creează focare endemice de război. Apogeul și Abisul După căderea lui Napoleon I, "concertul european" a putut fi restabilit pentru o vreme, însă sub forma unui jug monarhic impus popoarelor: Sfînta Alianță. În momentul cînd jugul se va fisura, Germania și Italia se vor fi consolidat deja ca mari puteri. Progresele capitaliste din Europa occidentală vor conferi imboldului imperialismului economic energii însuflețite din ce în ce mai mult de Voința de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
către estul balcanic, unde se creează focare endemice de război. Apogeul și Abisul După căderea lui Napoleon I, "concertul european" a putut fi restabilit pentru o vreme, însă sub forma unui jug monarhic impus popoarelor: Sfînta Alianță. În momentul cînd jugul se va fisura, Germania și Italia se vor fi consolidat deja ca mari puteri. Progresele capitaliste din Europa occidentală vor conferi imboldului imperialismului economic energii însuflețite din ce în ce mai mult de Voința de Putere. Secolul al XIX-lea inaugurează epoca deregle-mentării, în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
noi înșine deposedați de orice posibilitate de a interveni pentru a-i ajuta să-și redebîndească drepturile în afara neputincioaselor proteste, strigăte și lacrimi, așa cum și ei ar fi neputincioși în încercarea de a împiedica Imperiul să ne impună și nouă jugul pe care îl îndură ei. Ne simțim așadar condamnați la neputință. De aici și cercul vicios în care sîntem prinși: tot ceea ce ne face să ne conștientizăm neputința sporește această neputință. Iată de ce vrem să ne abatem cugetul de la Amenințare
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
2646 §ionid =5&id=0001401 80 Sloganurile ofciale erau: NDSV: "Fața europeană a Bulgariei"; CB: "Europa pentru tine"; DPS: "Rațiunea câștigă"; DSB: "Pentru o Bulgarie puternică în Europa"; SDS: "Privirea către viitor"; GERB: Cu voi suntem mai puternici"; Ataka: "Destul jugul otoman noi suntem europeni, nu din Anatolia", a se consulta de asemenea Boyka Stefanova "The 2007 Elections in Bulgaria and Romania", op. cit., p. 568. 81 "Избори без предизборна кампания", Сега, 11.5.2007, ("Alegeri fără campanie electorală", Sega), op.cit
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
se explicau toate datele și detaliile necesare unei astfel de cereri. c. „Domnul General Ion Antonescu vă cere una mie de evrei la muncă” La data de 27 iulie 1941, în urma unei vizite a generalului Antonescu în Cernăuțiul eliberat de sub jugul bolșevic sovietic, conducătorul statului român de atunci, dar și „comandant de căpetenie” a armatei noastre, a făcut unele constatări extrem de negative care au fost transformate rapid de către ministrul vizat direct, C. Bușilă, cel al lucrărilor publice, într-o circulară trimisă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pentru Domnii Ofițeri Sovietici din Comisia Aliată de Control” „Tot ce-i mai bun, dați tovarășilor sovietici!”, va fi fost deviza zilnică în România acelor timpuri! Nimic nu trebuia uitat sau subestimat atunci când mofturoșii de la răsărit, „eliberatorii” țării noastre de sub „jugul fascist” trebuiau a fi ospătați, adăpați și cazați după niște norme de lux despre care habar n-avuseseră că ar exista în lumea aceea plină de nevoi și de sărăcie pentru oamenii de rând! Culmea coincidenței, la exact patru ani
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
că un număr oarecare de cetățeni basarabeni sau nordbucovineni au reușit să scape de prigoana acelor ani și au rămas în România, chiar dacă pentru aproape o jumătate de secol n-au avut parte de „un vie en rose”, trăgând la jugul comunist împreună cu autohtonii. În anul 1949, pe data de 12 mai, MAI trimitea Comitetului Provizoriu al Județului Vaslui (organism politic Declarația de „repatriere” a cetățeanluui Grigore Jidoveanu premergător Sfatului Popular Raional) o telegramă „strict secretă”, în care erau inserate următoarele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
8.000 de lei. Deoarece unul dintre ofițerii ruși rămăsese fără geamantan, statul român l-a „împroprietărit” cu unul cumpărat de la prăvălia lui Finchelman în valoare de 5.462 de lei, că doar rușii nu ne „eliberaseră” pe degeaba de „jugul fascisto hitlerist”! Cum frigul începuse să le piște valoroasele piei, ofițerii inferiori în grad ruși de la C.Al.C. le ordonaseră subordonaților ofițeri superiori în grad români, procurarea în regim DE URGENȚĂ al unui număr de „3 scurte și 4
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]