81,163 matches
-
fuseseră ele în urmă cu doar câțiva ani!) ori mahmurelile de luni. Atunci, până și Marfa Stanilova întârziase, nu știa foarte sigur, dar avea el o bănuială care-l făcea să aibă sufletul împăcat. Nu plecase niciodată înainte de patru și jumătate, chiar dacă - și asta în tinerețe, cînd nu avea suficientă experiență - îi ardea suflețelul de dor, se usca precum mălinul din curtea gospodăriei părintești, ardea tot și se îmvăpăia asemenea scorușului din Parcul de Cultură și Odihnă "Jdanov" pentru că fusese lacom
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
mi-a adus-o, desigur, destinul, singurul meu merit fiind acela de a-mi fi căutat perechea în "tranșa mea cronologică", ferindu-mă de o diferență de vârstă excesivă. Ultima e mai tânără decât mine cu doar patru ani și jumătate. Sunt mulțumit că ne-am început viața în doi în mica săptămână când mai puteam spune că aveam 62 de ani - cinci zile mai târziu, intram în al 63-lea. Ne-am cunoscut anul trecut la Botoșani, unde eu ajunsesem
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
de ouvrier d'Etat (funcționar, în realitate) din noiembrie 1982 până în septembrie 1990. În mod curios, aceste lungi perioade sunt trecute cu vederea de românii care vorbesc, și chiar scriu, despre mine, ei rămânând fascinați de cei opt ani și jumătate (martie 1974 - septembrie 1982) cât am fost paznic într-un parking subteran... Am bine în minte (și în sertare, ca fișe salariale) toate aceste slujbe. Prin 1995, Casa Națională a Asistenței la Bătrânețe (CNAV) mi-a trimis un mesaj îndemnându
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
femeie de menaj în Franța - și nu mi-a fost tocmai ușor. Important era să pot adăuga 11 ani la cei peste douăzeci, la Paris; în total, trebuia să justific 158 trimestre salariale, adică trei-zeci și nouă de ani și jumătate. Fără acei ani răscumpărați, totalul pensiei ar fi fost cu cel puțin o treime mai scăzut. Să ies din aceste calcule, prezente în corespondența cu CNAV-ul. Luni 17 decembrie, încep să lucrez la CEHD (Centrul de Studii de Istoria
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
momentul ne va părea prielnic. Vendredi, 21 decembrie La capătul primei săptămâni de lucru la CEHD, constat că voiajul în metrou (cu o singură schimbare de linie) este lung - cam vreo oră și un sfert, deci, de două ore și jumătate, dus și întors - dar că mă voi obișnui cu el, în lipsa altei soluții... Un filosof din secolul al XVIII-lea, Denis Diderot, a petrecut aproape cinci luni de arest în donjonul marelui castel, în 1749, la treizeci și șase de
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
întors - dar că mă voi obișnui cu el, în lipsa altei soluții... Un filosof din secolul al XVIII-lea, Denis Diderot, a petrecut aproape cinci luni de arest în donjonul marelui castel, în 1749, la treizeci și șase de ani. Doar jumătate din acest răstimp a petre-cut-o în donjon, în rest i s-a îngăduit să se deplaseze în incinta uriașului ansamblu fortificat. Simt în jurul meu vibrațiile de ostilități dintre mai tinerii mei colegi, înfruntându-se de pe meterezele de ambiții ale celor
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
copil. Iar când m-am născut, m-am născut fără viață... din auzite, nu știu eu atunci... Și au chemat pe o vecină de-a mea, care-i moartă acuma, și m-au trezit... M-am trezit la... după o jumătate de oră, m-am trezit... Și atuncea, maică-mea... nu știu... i-o fost una să mă aibă sau să nu mă aibă... Deci, o ținut la mine foarte mult, dar nu a vrut să mă aibă, că era la
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
vest era fără industrie, cea de est era prea aglomerată. Cum nu mai doream frigul de care avusesem parte În New Orleans, ne am orientat după vegetația tropicală ca să ne găsim o nouă reședință. Am ales orașul Hollywood, aflat la jumătatea distanței dintre Miami Beach și Fort Lauderdale, unde am găsit nu numai condiții favorabile, ci și o colonie de români care aveau deja câteva biserici. Ni s-a părut nostim Închiderea ciclului reciclării: de la Hollywood, California, unde Înregistrasem pentru prima
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
că va primi, făgăduite mai demult, toate sonatele de pian ale lui Beethoven cu Richard Goode. Aproape că mă umilește - dar, în același timp, mă umple de bucurie admirativă - precizia cu care-și amintește el acest roman, citit cu o jumătate de secol în urmă. Mi-a vorbit, de exemplu, de personajul Spandrell (pe care eu îl uitasem complet, odată cu întregul schelet narativ propriu-zis, înainte de a reciti cartea), cu detalii interpretative pe care nici nu le bănuiam: Spandrell, îmi explică Mircea
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
asta nu înseamnă că ea nu există. De unde rezultă că arta verbului, mai cu seamă cea din ultima sută și mai bine de ani, iar în cazul celei românești, cea care are o vîrstă de la cîteva decenii pînă la o jumătate de veac, este un fenomen complicat, care poate fi diagnosticat doar cu ajutorul unui instrumentar cît de cît sofisticat. Cu poezia Adam și Eva sau dialectica singurătății, Teo Chiriac se află în mod sigur pe tărîmul adevăratei literaturi, chiar dacă această scriere
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
politicos" pare mai credibil decît celălalt, mioritic și adiind a trup de viespe și a "trunchi de acadea": În hrubele răsucite de aici, între aceste văgăuni ale uitării, / pitit cu umilință, în visare și frică, la poalele dealurilor, / acum o jumătate de veac a trăit un popor / fără origini și fără conștiință clară a identității sale istorice. / Așa, mai mult o zdreanță de neam, o gloată mai mult, / niște vedenii de oameni dormitînd cu o cușmă de nori peste ochi / și
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
se lăsa bruftuluit, își cerea iertare, dar de renunțat la podoabă nici vorbă. "Mai bine mort!" Dar nici după capul lui nu se puteau lua. Speranța a dat-o proprietarul nostru, gospodin Gherasim Șutoțkin, un bătrân care, deși paralizat pe jumătate, scăpase cu viață mulțumită doctorului Benglas. Muscalul avusese o boală stranie, care înainta curios, de la tălpi, atrofiindu-i încetul cu încetul picioarele până la brâu, de ajunsese omul să se ridice de pe cearșaf doar dacă trăgea de niște frânghii legate strâns
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
trase rochia peste cap, fără împotrivire - dar și fără băgare de seamă -, păstrând doar combinezonul, perdea între naștere și moarte. Frumusețea femeii îl paraliză pe Spilka mai rău ca pe Gherasim, care, de bine, de rău, se mai ridica pe jumătate. O vreme îi rămase doar bucuria de a-i mângâia cu privirea șoldurile unduitoare, pulpele arțăgoase, rotunjimea umerilor și a genunchilor, obrăznicia sânilor și pielea-i mătăsoasă, mai catifelată decât anteriul lui de birjar, poate și din pricina minusculelor firicele de
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
impuls pentru dezvoltarea calculului variațional, pe care o vor face Euler și Lagrange (1736-1813) mai târziu. În 1696 a arătat că cicloida este și branhistocrona, precum și că pentru o cicloidă, caustica este o cicloidă generat de un cec cu raza jumătate din raza cercului inițial. La indemnul lui Jean Bernoulli (1730), Euler a generalizat problema geodezicelor pentru curbele al căror plan osculator formează cu planul tangent la suprafața un unghi care nu este drept. În anul 1708 a considerat pentru prima
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
instinctul firesc al acesteia, nu de o suferință reală. Dar începînd din aceeași seară, Pasărea nu mi-a mai dat pace. La început, apărea neînsoțită și se pornea să ciocănească pur și simplu cu o putere diavolească în jaluzelele pe jumătate închise, în încercarea netoată de a-și face drum printre ele pînă în interiorul balconului. O alungam, desigur, dar nu se lăsa, reapărea la scurt timp după aceea, hipertrofiată, țanțoșă și mustind de ură; văzînd-o, nici nu-mi venea a crede
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
Constantin-Tufan Stan György Ligeti, unul din cei mai titrați compozitori contemporani și, poate, cel mai autorizat reprezentant al avangardei din a doua jumătate a secolului XX, născut în inima Transilvaniei, la Târnăveni, în 1923, într-o familie de evrei asimilați (patronimul Ligeti fiind o traducere în limba maghiară al celui germano-evreiesc, Auer), a avut parte de o interesantă experiență cu varianta belințeană a
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
la unison, m. 4-6; MOTIVUL II chiar dacă are o desfășurare aparent mai puțin specifică muzicii vocale bizantine din cauza saltului nepregătit și nerezolvat, poate fi întâlnit în lucrări cultice, cu predilecție în creațiile protopsalților din sec. al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Prezent în diferite ipostaze ritmice, desenul melodic al celui de-al doilea motiv enescian se regăsește în melodica bizantină, într-un context al logicii evoluției vocalice, unde saltul ascendent de cvartă perfectă poate fi nepregătit, dar rezolvat
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
măsurile 52-54, prin formarea unei melisme în jurul sunetului median. Ex. nr. 14: George Enescu -Preludiu la unison, m. 52-54 În ceea ce privește muzica de cult, primele patru sunete din această melismă alcătuiesc cea mai uzitată formulă melodică în care sunt angrenate patru jumătăți de timp succesive. Această structură ritmico-melodică este deseori folosită de către protopsalți pentru lansarea cadențelor interioare sau finale. Ex. nr. 15: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea - Fericit bărbatul, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.232, s. 3-4
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
vom scula din orbita pământului toți morții Să-și dea răspunsul la «judecata din urmă». SFERE Mă dau de-a dura prin univers Cu partea mea bună, cu partea mea rea, O emisferă-aduceam de departe Și cealaltă se Împlinea. Pe jumătate sunt lupul sălbatic Sunt pasărea cerului liberă-n vânt, Ochii mei sorb lumina și gerul Trupul meu freamătă-n dragoste bând; Pe jumătate sunt ochiul cunoașterii Biciul memoriei, hipertăios, Evoluez cu viteze ardente Pe drumu-ndoielilor, alunecos. Mă rostogolesc fără oprire
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
Cu partea mea bună, cu partea mea rea, O emisferă-aduceam de departe Și cealaltă se Împlinea. Pe jumătate sunt lupul sălbatic Sunt pasărea cerului liberă-n vânt, Ochii mei sorb lumina și gerul Trupul meu freamătă-n dragoste bând; Pe jumătate sunt ochiul cunoașterii Biciul memoriei, hipertăios, Evoluez cu viteze ardente Pe drumu-ndoielilor, alunecos. Mă rostogolesc fără oprire Pe rând fiecare jumătate-arătând, Dar care-i cea bună, care-i cea rea Mă Întreb și nu aflu nicicând. FILTRU Pasăre-albastră, pasăre-albastră Pasăre
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
eroarea să fie corectată. Zadarnică speranță! Am publicat un amplu eseu: Despre un singur articol (Observatorul cultural, nr. 40, 1-7 decembrie 2005). Arătam - la început - că Eugen Simion este o personalitate pro-emi-nentă a criticii și istoriei noastre literare din ultima jumătate de veac. Opera lui Mircea Eliade îi era familiară de multă vreme. Domnia-sa este autorul unui studiu despre literatura fantastică a lui Eliade, apărut în Luceafărul, în ianuarie 1976. în același an publică volumul al II-lea din Scriitorii
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Arghezi. Dimpotrivă. îi recunoaștem toate însușirile talentului său și-i admirăm originalitatea. Dar nu putem admite exagerata admirație." Revine peste cinci zile și se dezlănțuie la 19 iunie și la 7 decembrie. Autorul de-abia împlinise 20 de ani. Peste jumătate de veac am cunoscut-o pe enigmatica R., prima femeie care a însemnat ceva pentru viața lui Eliade. Am stat îndelung de vorbă cu Rica Stoicescu (fostă Botez) și printre altele am discutat și despre... Tudor Arghezi. "}in minte poezia
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
stătea În fața mea. Un băiețel cu ochi de un albastru trist și apăsător! I-am Întins felia de pâine lui și mi-am scuturat palmele, zâmbindu-i. A luat-o fără să spună nimic. A mâncat din ea cam până la jumătate, apoi a venit la mine și mi-a zis: “Ia, mai mănâncă și tu!“ Numele meu este Alexandra. Așa mi-a spus Iba. Al tău? ...Nu, nu cred că am un nume... sau eu știu?! Uite, am să te botez
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
dat în Caransebeș, Lugoj și Timișoara. Întrebându-l dacă a mai cântat vreodată în orașele din Ardeal, Banat și actuala Ungarie, ne-a spus că a cântat la Budapesta, la Seghedin și, în 1912, la Lugoj, unde afișele erau tipărite jumătate ungurește, jumătate românește”. Detalii privind prima prezență a lui Enescu la Lugoj, dar și un inedit portret al muzicianului ne sunt împărtășite de Iosif Willer în articolul omagial din revista „Muzica”: „Enescu a prezentat publicului lugojean un program cu adevărat
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Caransebeș, Lugoj și Timișoara. Întrebându-l dacă a mai cântat vreodată în orașele din Ardeal, Banat și actuala Ungarie, ne-a spus că a cântat la Budapesta, la Seghedin și, în 1912, la Lugoj, unde afișele erau tipărite jumătate ungurește, jumătate românește”. Detalii privind prima prezență a lui Enescu la Lugoj, dar și un inedit portret al muzicianului ne sunt împărtășite de Iosif Willer în articolul omagial din revista „Muzica”: „Enescu a prezentat publicului lugojean un program cu adevărat ales. Însă
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]