1,719 matches
-
de gherilă, care erau instruite cum să lupte atît cu armata otomană cît și cu teroriștii creștini. În septembrie 1906, această organizație a pus la cale asasinarea mitropolitului grec de la Korçë, ale cărui acțiuni îi înfuriaseră pe naționaliștii albanezi. Mișcarea Junilor Turci s-a bucurat de la bun început de sprijinul cîtorva membri ai conducerii albaneze. Ca și membrii ei de origine turcă, acești albanezi erau dezgustați de regimul lui Abdul Hamid al II-lea, care nu numai că nu se sinchisea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
inițial au apărut o serie de îmbunătățiri. O parte din emigranți s-au întors și au fost publicate ziare în limba albaneză. Așteptările mergeau pînă la credința în crearea unui stat albanez autonom și unit. Așa cum am menționat însă, mișcarea Junilor Turci își îndrepta eforturile în direcția consolidării și nu în cea a continuării dezmembrării Imperiului; liderii ei sprijineau otomanismul, nu drepturile naționalităților. Cu siguranță că ei nu intenționau să întemeieze o organizație federală. În relațiile lor cu liderii albanezi, Junii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nemulțumirea musulmanilor față de principiile CUP-ului; totuși, principala legătură a albanezilor cu Constantinopolul era islamul. Dominația religioasă fusese acceptabilă, dar nu și cea politică. Declanșarea unui conflict între CUP și naționaliștii albanezi era inevitabilă. Practic, curînd după victoria obținută, guvernul Junilor Turci a preluat multe din atitudinile predecesorului său. Activitatea politică națională a fost interzisă, iar candidații Junilor Turci beneficiau de sprijinul poliției în alegerile pentru adunarea convocată la Constantinopol. În ciuda acestor greutăți, cel mai important lider albanez, Ismail Kemal Vlora
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
albanezi s-au întîlnit la Bitola, unde au adoptat oficial alfabetul latin ca formă standard. Au fost totodată continuate discuțiile politice, fiind reafirmată dorința unității politice și culturale. Opoziția albaneză a căpătat o pondere și mai mare atunci cînd regimul Junilor Turci a preluat multe din practicile care provocaseră în trecut atîtea controverse. Au fost mărite taxele și s-au făcut din nou încercări de a controla zonele muntoase și de efectuare de recrutări aici. Au fost de asemenea emise legi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Italia și Imperiul Otoman, posibilitatea obținerii unor cîștiguri suplimentare părea aproape sigură. Mișcarea națională albaneză suferea încă de pe urma faptului că nu avea o conducere centrală cu autoritate reală și cu capacitatea de a dirija activitatea din toate teritoriile albaneze. Regimul Junilor Turci a dizolvat în ianuarie 1912 adunarea și a anunțat organizarea de noi alegeri, care au fost însoțite din nou de fraudă și violență. În aprilie au izbucnit revolte în cîteva regiuni ale ținuturilor albaneze; prin iunie ele se răspîndiseră
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
albaneze; prin iunie ele se răspîndiseră în numeroase zone. În această perioadă conducerea otomană pierduse controlul efectiv asupra regiunii. Cu toate acestea, exista încă o dezbinare profundă în rîndul liderilor albanezi în privința obiectivelor naționale; unii urmăreau aproape exclusiv înlăturarea regimului Junilor Turci, în timp ce alții cereau unirea celor patru vilaiete în regim de autonomie administrativă deplină. În august 1912, rebelii au cucerit Skopje, acțiune care a șocat Poarta. Ea a acceptat în septembrie unele dintre cererile insurgenților, dar în octombrie, înainte de a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o rezolvare a problemei, ca și represiunea armată. Prin 1908, guvernul otoman își concentrase majoritatea forțelor în regiune. Eșecul lui de a controla situația le demonstrase ofițerilor din armată evidenta incapacitate a guvernului lui Abdul Hamid. După cum am văzut, revolta Junilor Turci a avut drept centru Salonicul și a fost dusă la bun sfîrșit de Armata a Treia Macedoneană. RĂZBOAIELE BALCANICE, 1912, 1913 Pe la începutul secolului al XX-lea, fuseseră formate două aliniamente diplomatice majore. Primul, Tripla Alianță, era alcătuit din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
albanezii, iar în octombrie una cu Italia. Nu numai că guvernul italian obținea Tripoli și Cirenaica, dar el s-a folosit de prilejul oferit de Războaiele Balcanice pentru a rămîne în posesia Insulelor Dodecanese ocupate anterior. În ciuda acestor acțiuni, regimul Junilor Turci nu era nici el gata să intre într-un conflict armat. Cu toate că în anii anteriori armatele otomane reușiseră de obicei să învingă forțele militare balcanice, de data aceasta combinația era prea puternică. De partea statelor balcanice, cele mai importante
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ca sîrbii să se predea?"5 După începerea războiului, primul stat care a ajuns la o concluzie în legătură cu loialitatea a fost Imperiul Otoman. Sub presiunea lui Enver Pașa, ministrul de Război pro-german și unul dintre cei mai influenți lideri ai Junilor Turci, guvernul a semnat o alianță secretă cu Germania la 2 august 1914, cu o zi înainte ca Germania să declare război Franței. Deși Poarta nu a intrat imediat în luptă, ea a oferit un adăpost celor două nave de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Pașa, erau convinși că unica soluție era cooperarea cu Aliații, adică practic cu britanicii. Puterile ocupante, cu setea de răzbunare și miopia pe care le demonstraseră și în alte părți, susțineau o politică de persecutare a membrilor fostului guvern al Junilor Turci. CUP-ul a fost dizolvat, iar liderii lui arestați. Deși utilizase metode dictatoriale, acesta fusese totuși partidul reformelor. Multe dintre schimbările introduse de el au fost acum anulate. A fost restabilită autoritatea religioasă în instituții precum tribunalele, de unde fusese
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
castra, înălțate pentru a ține piept năvălitorilor, începînd cu secolul al XI-lea, în contextul relansării comerciale, cei care au determinat în mod esențial reînvierea orașelor și rapida lor dezvoltare au fost negustorii care-și instalează antrepozitele și activitatea în junii aglomerării inițiale, (sau care încă mai subzistă), mai precis în jurul portus-ului atunci cînd orașul se află în apropierea unui fluviu sau al periferiei tîrgului (foris burgus care a dat "faubourg" în franceză). Ar exista, deci, o ruptură în istoria și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Quarterly, 6, 1961, pp. 129-166. Cotta, M., Il concetto di partecipazione politica: linee di un inquadramento teorico, în Rivista Italiana di Scienza Politica, agosto 1979, pp. 193-227. Deutsch, K. W., Social Mobilization and Political Development, în American Political Science Review, June 1961, pp. 493-514. Franklin, M. N., Electoral Participation, în L. LeDuc, R. G. Niemi și P. Norris (ed.), Comparing Democracies. Elections and Voting in Global Perspective, Thousand Oaks-London-New Delhi, Sage, 1996, pp. 216-235. Germani, G., Sociologia della modernizzazione, Bari, Laterza
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Mulino, 1995. Stellman, H., Electing a Prime Minister and a Parliament: The Israeli Election of 1996, în Parliamentary Affairs, October 1996, pp. 648-660. Taagepera, R., Running for President of Estonia: A Political Scientist in Politics, în PS Political Science & Politics, June 1993, pp. 302-304. Taagepera, R. și Shugart, M. S., Seats and Votes. The Effects and Determinants of Electoral Systems, New Haven-London, Yale University Press, 1989. Torrens, X., Los sistemas electorales, în M. Caminal Badia (ed.), Manual de ciencia politica, Madrid
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
km de Edmonton, am fost de vreo două ori și am rămas crucit ce era acolo: o mie de magazine într-unul singur. Și am mers acolo și chiar în prima seară s-a apropiat de mine o fată blondă: "June mă cheamă". M-a luat puțin deoparte. Aveam niște treninguri crem cu maro, scria pe ele "România", iar fetele: "Hey, romanian guys, good boys!" Se știa și în Canada că aveam noi un nume bun. Să revin, fata asta s-
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
60 de grade... în sfârșit! Ce m-a impresionat e că a început să plângă, să-mi spună că sunt patru fete, că tatăl lor este alcoolic, că mama lor nu are serviciu, că ele fac prostituție. I-am spus: "June, ești o fată frumoasă, te urci în mașină cu toți moșnegii?". Iar ea a început să plângă și mi-a povestit viața ei. M-a impresionat foarte mult. S. B.: O altă lume cu poveștile ei. D. T.: La Izvorul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
În 2004 am organizat două tabere de vară pe teme de ecologie și sociale, la care au participat studenții și tinerii din 12 țări din Europa. Este vorba de The 2nd International Trening of CEE Citizens Network Agigea, Romania 12-15 June. Oaspeții noștri s-au simțit foarte bine și mențin legătura cu noi. Au fost organizate tabere de pictură, iar în acest an (2005) se organizează sub patronatul Ministerului Culturii o tabără de creație a tinerilor scriitori și poeți. În septembrie
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
bine știi. D-ale mele și-ale tale. Eu le pasc și le păzesc Tu le crești și le-nmulțești« - « Iar în daruri ce ți voi dară ?» - « La Ispas un bruș de caș, La Sângeorz un miel frumos, Fire-ai june sănătos ! Colindă pentru casă cu fete Colo josu, mai din josu Hai Ler, flori de măr (refren după fiecare rând) Din ce câmpu-i mai frumosu Este-o verde de livadă, O livadă și-o cetate Și-n cetate cine șede
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Iașul i-a prilejuit lui Nichita Stănescu raportări la Eminescu de acum folclorizate: "Aici, Miorița a devenit Odă în metru antic" (la Casa Pogor), "Eminescu ne-ar lua limba înapoi" (la Editura "Junimea" reacție la o întrebare nepotrivită a unui june afumat). Ori de câte ori ajungea în Dulcele Târg trecea, obligatoriu, pe la Teiul lui Eminescu și bojdeuca lui Creangă; odată, m-a rugat să-l însoțesc într-o călătorie fără cuvinte prin vechile ulițe ale Țicăului întomnat. "Bătrâne a concluzionat la despărțire îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
electronice. Închipuiți-vă ce aduna cu mătura "băiatul de serviciu", ce valoare ar avea acum acele ștraifuri pentru identificarea variantelor și, poate, chiar pentru ivirea unor strofe neștiute! În 1888 se afla, la Liceul Național, elevul intern-bursier State Dragomir, viitorul june prim al scenei Naționalului. Predecesorul lui în tezaurizarea grației publicului, actorul Teodor Popescu, urma să joace în premiera cu piesa "Venețiana". Era marele eveniment cultural al târgului (și unul dintre ultimele, fiindcă în acel an 1888 avea să fie incendiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Felea cu Angajarea creatorului, Traian Filip cu Artă politică, Nicolae Dan Fruntelată cu Veghe și omenie, Laurențiu Fulga cu Parte din Întregul țării, Gall Erno cu Gândire creatoare, Petre Ghelmez cu Neostenita stare de veghe, Ion Gheorghe cu Veteranul de juni, Mihnea Gheorghiu cu Un mare destin, Al. Ivan Ghilia cu Omagiind destinul, Dumitru Ghișe cu Ctitor de țară, Ludmila Ghițescu cu De pe meleaguri argeșene, Romulus Guga cu Pășim Împreună mereu uniți, Aurel Gurghianu cu Generoasa dăruire, Grigore Hagiu cu A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
elenă; ... f) Retorica. ... 235. Pe lînga invetaturele mai susu prescrise, școlarii voru face practică de serviciului religiosu în biserică sau în capelă, seminarului sub inspecțiunea directorelui. 236. Voru fi admiși că școlari de la etatea de patrusupradece pînă la septesupradece ani, juni de naționalitate română, cari voru justifica prin certificate sau prin esamine de cunoscintele prescrise prin art. 32. 237. Se voru preferi la admitere fiii de preoți și de alți servitori ai bisericiloru și după aceștia fiii de cultivatori săteni. Fiii
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Un document de o valoare teoretică și practică deosebită a fost dat publicității de către Comisia Europeană în iunie 2005. Acest text prezintă principiile europene comune pentru competențele și calificările profesorului [Common European Principles for Teacher Competences and Qualifications, European Commission, june 2005, Brussels, www.europa.eu.int/comm/ education/policies/2010/doc], care au fost elaborate ca răspuns la provocările formulate în Raportul interimar Comun de către Consiliul Educației și Comisia Europeană privind progresul către Educația și Pregătirea Profesională 2010. Ele au
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
în general. Educația profesorilor are un impact asupra calității învățării și deci trebuie să fie parte a sistemelor naționale sau regionale care se concentrează asupra îmbunătățirii și evaluării calității educației. [Common European Principles for Teacher Competences and Qualifications, European Commission, june 2005, Brussels, www. europa. eu. int/comm/ education/policies/2010/doc] în continuare, se propun principii comune europene, care trebuie văzute ca un instrument pentru sprijinirea dezvoltării politicilor privind educația profesorilor la nivel regional sau național, după caz. Aceste principii
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
dezvoltarea valorilor ce cuprind individul și societatea. Profesorii trebuie să fie educați la standardele înalte, să se dezvolte continuu și să reflecteze asupra competențelor lor și să fie remunerați adecvat. [Common European Principles for Teacher Competences and Qualifications, European Commission, june 2005, Brussels, www.europa.eu. int/comm/education/ policies/2010/doc] Același document adaugă și competențele cheie caracteristice profesiei didactice. Predarea și educația trebuie văzute în sensul lor cel mai larg. Ele se adaugă nu numai la aspectele economice dar
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
factorii care creează coeziunea și excluderea în societate și să cunoască dimensiunile etice ale societății. Profesorii trebuie să lucreze eficient cu comunitatea locală, cu parteneri, acționari, părinți, instituții, grupuri reprezentative. [Common European Principles for Teacher Competences and Qualifications, European Commission, june 2005, Brussels, www.europa.eu.int/comm/ education/ policies/2010/doc] Pentru a implementa principiile comune europene, se fac următoarele recomandări celor responsabili de politicile la nivel național sau regional: 1. Profesorii trebuie să fie absolvenți ai instituțiilor de învățământ
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]