28,495 matches
-
pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. ... 97. În fine, devine astfel insuficientă îndeplinirea cerinței desfășurării activității în aceleași condiții, față de imperativul normativ al încadrării în cheltuielile bugetare cu salariile. ... 98. Această soluționare a problemei de drept este în acord cu jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în privința salarizării personalului plătit din fondurile publice, astfel cum a fost indicată anterior la capitolele IV și VI din prezenta decizie. ... 99. În concluzie, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică
DECIZIA nr. 11 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253921]
-
aflat în opoziție, de a-și sublinia pozițiile politice în ultimele trei decenii, în special cu ocazia moțiunilor și a interpelărilor, în cadrul exercitării democrației parlamentare constituționale. ... 10. Cu referire la raporturile majoritate-opoziție, astfel cum au fost analizate și în jurisprudența Curții Constituționale, se arată că regula majorității implică, în mod necesar, în cadrul procedurilor parlamentare, evitarea oricăror mijloace care ar conduce la o manifestare abuzivă din partea majorității sau a oricăror mijloace obstrucționiste care ar avea drept scop împiedicarea desfășurării
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
14. Se apreciază astfel că interzicerea și sancționarea desfășurării de bannere, prin art. 245^1 și art. 246 lit. g) din Regulamentul Camerei Deputaților, fără a distinge cu privire la conținutul mesajului expus, contravine dispozițiilor art. 30 din Constituție și ignoră jurisprudența Curții Constituționale, sens în care se invocă Decizia nr. 649 din 24 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.045 din 10 decembrie 2018, din care se citează considerente, cu referire și la alte decizii ale
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
este enunțat în doctrina juridică, iar instituirea unor sancțiuni, cu încălcarea acestui principiu, prin Regulamentul Camerei Deputaților, conduce la condiții inegale de exercitare a mandatului parlamentar, cu grave efecte asupra pluralismului politic și vieții democratice. Se invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare la exercitarea mandatului parlamentar, fiind citate considerente cuprinse în Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 14 martie 2013. ... 19. Având în vedere că prin activitățile
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
a mobilității deputaților care înregistrează sau transmit lucrările Camerei Deputaților) justificată și proporțională, prezervând exercitarea cu bună-credință a mandatului de deputat și a rolului opoziției parlamentare. Prin reglementarea unui cadru definit de manifestare se realizează echilibrul, reiterat constant în jurisprudența Curții Constituționale, între imperativul respectării cadrului, scopului, reputației și solemnității puterii legislative, cât și al neprejudicierii și neafectării activității și imaginii Parlamentului, și imperativul respectării libertății de exprimare și exercitare a propriului mandat de deputat fără lezarea exercitării altor mandate
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
față de Hotărâre (cu deosebire, Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor). “ ... 43. În motivarea neconstituționalității intrinseci se invocă, mai întâi, încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, cu referire la exigențele de calitate a legii dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale (precizie, previzibilitate și predictibilitate). Potrivit autorilor sesizării, prevederile art. 158 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, astfel cum a fost modificat, nu respectă aceste exigențe. Astfel „perimetrele“ de care se face vorbire „nu există în realitate“, nefiind adoptată
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
întrucât exigențele constituționale referitoare la claritatea, precizia și previzibilitatea legii se impun a fi respectate în toate situațiile care vizează „incriminarea“ unei fapte și „pedepsirea“ acesteia, indiferent de natura faptei și a sancțiunii. În susținerea acestor argumente se invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, respectiv cauzele Beyeler împotriva Italiei (paragraful 109), Rotaru împotriva României (paragraful 52), Sissanis împotriva României (paragraful 66) și Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34). ... 47. Se mai arată că Legea nr. 96/2006
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
transmit lucrările Camerei Deputaților, justificată și proporțională, prezervând principiile referitoare la îndeplinirea cu bună-credință a mandatului de deputat și la exercitarea rolului opoziției parlamentare. Doar prin reglementarea unui cadru definit de manifestare se poate realiza echilibrul, reiterat constant în jurisprudența Curții Constituționale, între imperativul respectării cadrului, scopului, reputației și solemnității ședințelor puterii legislative, al neprejudicierii și neafectării activității și imaginii Parlamentului, și imperativul respectării libertății de exprimare și exercitare a propriului mandat de deputat, fără a leza exercitarea mandatului de
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
măsură de conduită parlamentară justificată și proporțională, prezervând exercitarea cu bună-credință a mandatului de deputat și rolul opoziției parlamentare. Doar prin reglementarea unui cadru definit de manifestare în timpul ședințelor Camerei Deputaților se realizează necesarul echilibru, menționat constant în jurisprudența Curții Constituționale, între imperativul respectării cadrului, scopului, reputației și solemnității puterii legislative, al neprejudicierii și neafectării activității și imaginii Parlamentului, și imperativul respectării libertății de exprimare și de exercitare a propriului mandat de deputat, fără a leza exercitarea mandatului de
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
4) referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. ... Examinarea criticilor de neconstituționalitate extrinsecă 96. În motivarea neconstituționalității extrinseci se susține, cu raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție și la exigențele de calitate a legii dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, caracterul pur formal al expunerii de motive a hotărârii contestate, precum și introducerea „intempestivă“ pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a actului menționat, „de manieră a induce percepția că Hotărârea nu ar fi altceva decât o demonstrație
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
în conținutul expunerii de motive, astfel încât nu se poate reține o lipsă de fundamentare sub acest aspect, de natură că conducă la o neconstituționalitate în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție. De altfel, așa cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale, faptul că o expunere de motive nu este suficient de precisă sau că nu lămurește toate aspectele de conținut ale normelor adoptate nu determină, ut singuli, concluzia că însăși norma/însuși actul respectiv este neconstituțională/neconstituțional pentru acest motiv. Expunerea
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
țipete, injurii, amenințări, invective, calomnie“, termenii utilizați având un înțeles evident, astfel încât o definire a lor, mai ales în contextul normativ din care fac parte, ar fi fost superfluă. Așa cum Curtea Constituțională a reținut în mod constant în jurisprudența sa, având în vedere principiul generalității legilor, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
limitelor astfel instituite de legiuitorul constituant pentru libertatea conștiinței. Cât privește dispozițiile constituționale ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât, așa cum s-a arătat, cu trimitere deopotrivă la jurisprudența Curții Constituționale, regulile de disciplină instituite dau expresie limitelor constituționale ale drepturilor invocate. ... 122. Dispozițiile art. 246 lit. g)-j) din Regulamentul Camerei Deputaților, introduse prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/2022, au următorul cuprins: – Art. 246 alin. (1), literele g)
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
Partea I, nr. 397 din 7 iunie 2011). De principiu, stabilirea prin Regulament a unor reguli de conduită menite să asigure desfășurarea în bune condiții a activității Camerei Deputaților se subsumează normelor constituționale menționate, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale. ... 126. Se constată în acest sens că instanța constituțională sa mai pronunțat asupra raporturilor majoritate-opoziție și a rolului opoziției parlamentare într-o societate democratică, din perspectiva constituționalității regulilor de disciplină parlamentară. Curtea a reținut în acest sens că
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
ale națiunii trebuie să asigure respectarea valorilor supreme consacrate de Legea fundamentală, precum statul de drept, pluralismul politic și democrația constituțională.“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 649 din 24 octombrie 2018, precizată, paragraful 56, care trimite la jurisprudența consecventă a Curții Constituționale în materie). ... 127. Acesta este motivul pentru care Curtea Constituțională a considerat că „este necesară exercitarea cu bună-credință a drepturilor și obligațiilor constituționale atât de către majoritatea, cât și de minoritatea parlamentară, precum și cultivarea
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
respectarea normelor aprobate de către Biroul permanent, precum și a ponderii grupului parlamentar. ... 136. Rolului și recunoașterii unor drepturi specifice ale grupurilor parlamentare le corespund însă evidente responsabilități. Respectarea disciplinei parlamentare, a regulilor subsumate necesității a ceea ce doctrina și jurisprudența a calificat, cu titlu general, ca fiind reputația Parlamentului incumbă deopotrivă fiecărui parlamentar în mod individual, cât și grupurilor parlamentare. Câtă vreme, însă, grupurile politice sunt structuri organizatorice care reprezintă, în esență, reunirea parlamentarilor unui partid politic pentru a hotărî
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
condiții nu se mai impun a fi analizate. ... 41. Referitor la condiția ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a arătat în jurisprudența sa că art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“. ... 42. În doctrină s-a arătat însă că, pentru a fi vorba despre o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată
DECIZIA nr. 13 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254358]
-
că aceste norme impun cerința ca problema de drept soluționată diferit de instanțe să decurgă exclusiv din interpretarea și aplicarea diferită a unui text de lege, întrucât conceptul de „problemă de drept“ este mai cuprinzător decât atât. ... 44. Printr-o jurisprudență constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare s-a reținut că noțiunea de „problemă de drept“ (în ceea ce privește recursul în interesul legii) și cea de „chestiune de drept“ (în contextul hotărârilor prealabile
DECIZIA nr. 13 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254358]
-
41 alin. (1) privind dreptul la muncă și la libera alegere a profesiei, art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate și art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a stabilit că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
I, nr. 901 din 26 octombrie 2018, paragraful 26, pronunțându-se asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004, criticate tot din perspectiva lipsei de claritate și de previzibilitate, Curtea a reținut că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din 25 august 1998, pronunțată în Cauza Hertel împotriva Elveției, sau prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekveny împotriva Ungariei, că previzibilitatea legii nu trebuie
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
depind de practică“. Totodată, prin Hotărârea din 25 mai 1993, pronunțată în Cauza Kokkinakis împotriva Greciei, Curtea europeană a apreciat că legiuitorul nu poate opera cu concepte absolute, motiv pentru care folosește uneori noțiuni vagi, care vor fi definite de jurisprudență. ... 14. Având în vedere această jurisprudență constantă, prin Decizia nr. 708 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 27 și 28, Curtea a constatat, referitor la prevederile art.
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
din 25 mai 1993, pronunțată în Cauza Kokkinakis împotriva Greciei, Curtea europeană a apreciat că legiuitorul nu poate opera cu concepte absolute, motiv pentru care folosește uneori noțiuni vagi, care vor fi definite de jurisprudență. ... 14. Având în vedere această jurisprudență constantă, prin Decizia nr. 708 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 27 și 28, Curtea a constatat, referitor la prevederile art. 99 lit. c) din Legea nr.
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
în raport cu aceste principii. Din acest punct de vedere, având în vedere gradul de abstractizare al normei legale, legiuitorul nu poate enumera care sunt faptele de natură a aduce atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției. În sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, funcția publică implică anumite restricții ale exercițiului libertății de exprimare, iar obligația de rezervă, trăsătură caracteristică a funcției publice, decurge din obligațiile și responsabilitățile ce revin funcționarilor publici, în calitate de agenți ai statului (Hotărârea
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
dispozițiile de lege criticate au fost edictate tocmai pentru a se respecta principiul independenței justiției (Decizia nr. 708 din 15 noiembrie 2018, precitată, paragrafele 31 și 32). ... 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele reținute în jurisprudența citată își mențin valabilitatea și în cauza de față. ... 18. Referitor la invocarea art. 41 alin. (1) din Constituție, Curtea observă că, într-adevăr, potrivit principiului constituțional, alegerea profesiei este liberă, dar regula o constituie
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]