2,156 matches
-
derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, a determinat formularea unor opinii teoretice diferite în cadrul colectivelor de judecători consultate, ceea ce atrage necesitatea soluționării pe fond a sesizării, din nevoia de asigurare a uniformității jurisprudențiale. ... 50. O astfel de modalitate de reglementare, aplicabilă personalului instituției prefectului, este susceptibilă de interpretări diferite, fie privite ca o derogare prevăzută de legiuitor exclusiv cu privire la această categorie de personal, fie prin acordarea unui înțeles unitar noțiunii, respectiv
DECIZIA nr. 96 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298426]
-
judecătorilor. ... ... VI. Punctul de vedere al părților 25. Părțile nu au exprimat niciun punct de vedere. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 26. Instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești și opinii teoretice, din care a rezultat existența a două orientări jurisprudențiale. ... 27. Într-o orientare majoritară s-a apreciat că Legea-cadru nr. 153/2017, singura care reglementează în prezent drepturile de natură salarială ale magistraților din categoria cărora fac parte reclamanții din cele două cauze, nu prevede posibilitatea remunerării pentru munca suplimentară
DECIZIA nr. 124 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298482]
-
drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. Prin urmare, instanța de trimitere avea obligația identificării în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de drept cu
DECIZIA nr. 116 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298479]
-
depusă de reclamanta din cauza în care a fost formulată sesizarea, cât și în cererea de chemare în judecată și în actul de sesizare și care se perpetuează în modalitatea de interpretare/aplicare a legii de către instanțe. ... 84. Tocmai neclaritatea jurisprudențială și cea decurgând din punctele de vedere teoretice ale instanțelor determină conturarea concluziei existenței unei veritabile probleme de drept, ce necesită angrenarea mecanismului unificării de către instanța supremă. ... 85. De asemenea, condiția ivirii unei chestiuni de drept de a cărei
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
obținută ulterior ieșirii la pensie, adeverință ce atestă un cuantum superior al indemnizației anterior pensionării. ... 92. Fără a rezolva fondul cauzei ce a condus la sesizarea de față și fără a antama chestiunile procedurale deduse judecății, se constată că neclaritatea jurisprudențială și cea decurgând din punctele de vedere teoretice ale instanțelor determină necesitatea delimitării clare între aceste noțiuni. ... 93. Delimitarea între revizuire și recalculare presupune stabilirea distincției dintre ipotezele de la art. 107 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
constatat că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 s-a fundamentat pe o interpretare teleologică având ca fundament considerente constituționale, legale și jurisprudențiale, care înlătură echivocul normativ. Stabilind înțelesul sintagmei „salariu de bază“, instanța supremă nu s-a substituit legiuitorului - întrucât sensul stabilit normei nu o modifică, nici nu o completează -, ci, din contră, a realizat un echilibru între spiritul și litera legii
DECIZIA nr. 405 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295644]
-
pentru lămurirea chestiunii de drept. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Problema de drept ce formează obiectul sesizării în Dosarul nr. 5.663/30/2022 al Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale 57. Într-o primă orientare jurisprudențială, cu caracter majoritar, acțiunile au fost respinse cu motivarea că suspendarea dispoziției cu privire la indemnizația de pensionare prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 a încetat la data abrogării acestui articol, neexistând temei actual pentru acordarea
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
fiind opinia judecătorilor Secției a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București, ai Tribunalului Ialomița și Tribunalului Ilfov, precum și una dintre opiniile regăsite la nivelul Curții de Apel Suceava. ... 60. Într-o a doua orientare jurisprudențială, minoritară, acțiunile au fost admise cu motivarea că suspendarea prevăzută de dispozițiile legale vizate de sesizare nu poate supraviețui abrogării Legii nr. 303/2004, însă dreptul la acțiune pentru indemnizația de pensionare a devenit actual începând cu data încetării oricărei cauze
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
a comunicat jurisprudență în sensul că dreptul este prematur și opinia teoretică a magistraților Tribunalului Caraș-Severin, în sensul că aceste norme legale au avut doar efect de suspendare și nu au afectat substanța dreptului. ... 63. Într-o a doua orientare jurisprudențială, minoritară, au fost admise acțiunile în pretenții, cu motivarea că suspendările succesive sine die, ce au culminat cu abrogarea dispoziției legale ce consacra dreptul în discuție, constituie o atingere a substanței dreptului protejat și au pus părțile în situația în
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
de Casație și Justiție a apreciat, în jurisprudența sa constantă, că este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept mai vechi (a se vedea Decizia nr. 64 din 27 septembrie 2021, pronunțată
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
91. În cazul prezentelor sesizări, utilizarea mecanismului de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile apare ca necesară, întrucât problema de drept semnalată reprezintă, astfel cum s-a arătat, o chestiune cu un potențial de a crea divergență jurisprudențială, problema pusă în discuție fiind una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite. Astfel, deși prin Decizia nr. 20 din 20 mai 2019 s-a apreciat că nu prezintă o dificultate de interpretare aplicarea regulilor de succesiune a legilor
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
de care aceștia au beneficiat în perioada de activitate, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective. ... 34. Elementul de noutate este determinat de faptul că problema de drept dedusă judecății nu a mai făcut obiectul unei analize și dezlegări jurisprudențiale consecvente, neputându-se vorbi despre o practică judiciară constantă în această privință, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 23 din 15 noiembrie 2021 statuând asupra drepturilor bănești cuvenite polițiștilor de penitenciare
DECIZIA nr. 46 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272370]
-
eficienței dreptului comunitar. Rezultă din această interpretare a Curții că în binomul drept comunitar-național primul termen este esențial, un eventual conflict între regulile comunitare și regulile naționale urmând să fie rezolvat prin aplicarea principiului priorității dreptului comunitar - această „îndrăzneață construcție jurisprudențială“. Pe baza Hotărârii Costa-Enel s-a dezvoltat ulterior o bogată jurisprudență a Curții de la Luxemburg referitoare la prioritatea dreptului comunitar, „principiu fundamental al ordinii juridice comunitare“. Așadar, fundamentul principiului priorității este bazat pe jurisprudența curților europene. Decurgând din natura
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
judecată cu privire la existența și tipicitatea faptei, precum și cu privire la legea penală mai favorabilă, produce efecte imediate și beneficiază de autoritate de lucru judecat chiar dacă, ulterior rămânerii definitive a hotărârii, survin multiple modificări, fie legislative, fie jurisprudențiale, care ar putea să modifice această analiză. Însă o reanalizare a legii penale mai favorabile de către o instanță care soluționează o cale extraordinară de atac, în scopul de a ajunge la incidența prescripției, a încetării răspunderii penale, în condițiile
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
privire la existența și tipicitatea faptei, cât și cu privire la legea penală mai favorabilă a produs efecte imediate. Această evaluare a intrat în autoritatea de lucru judecat, chiar dacă ulterior rămânerii definitive a hotărârii au survenit modificări legislative sau jurisprudențiale care sunt de natură să învedereze caracterul eronat al analizei. Netemeinicia sau nelegalitatea soluției instanței de apel va putea fi contestată numai prin intermediul căilor extraordinare de atac prevăzute de lege și în condițiile restrictive stipulate de legiuitor. ... 123. Referitor
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
ceea ce dispozițiile exprese ale legii penale (art. 4 și 6 din Codul penal), pe de o parte, și jurisprudența Curții Constituționale, pe de altă parte, admit a fi posibil. ... 199. Nu există un argument juridic de ordin normativ sau jurisprudențial care să legitimeze limitarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive în această ipoteză, Curtea Constituțională însăși neantamând, nici măcar tangențial, o atare ipoteză, în considerentele Deciziei nr. 358/2022. ... 200. De asemenea, prin Decizia nr. 5/2019 referitoare la interpretarea art.
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
5/2019 referitoare la interpretarea art. 155 alin. (1) din Codul penal, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a indicat modalitatea de aplicare în timp a deciziilor Curții Constituționale, făcând trimitere la diferite repere jurisprudențiale, și a reamintit că deciziile respective, indiferent de tipul acestora, sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituția României. ... 201. Instanța supremă a subliniat că: „În privința efectelor Deciziei nr. 297 din
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
și, ulterior, reprezentantului procurorului general, pentru prezentarea punctului de vedere cu privire la recursul în interesul legii, cu referire la soluția propusă prin raportul întocmit în cauză de judecătorii-raportori. ... 9. Avocatul Poporului, prin reprezentant, doamna Linda Zenovia Timofan, expunând orientările jurisprudențiale identificate, arată că, în opinia autorului recursului în interesul legii formulat, este în litera și în spiritul legii prima orientare a practicii, potrivit căreia dispozițiile art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 pentru modificarea și completarea art. 15 din
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
alin. (2) al art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, nu se poate repercuta asupra dreptului acestora la plata sumei de 10.000 lei lunar, prevăzut de o dispoziție legală imperativă. ... 12. Orientarea jurisprudențială însușită potrivit celor de mai sus este susținută și de jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 7 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
nr. 7 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 11 iunie 2021). ... 13. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin apreciază că recursul în interesul legii este admisibil. În acest sens susține că orientările jurisprudențiale divergente sunt ilustrate de hotărârile judecătorești anexate sesizării, care cuprind dezlegări implicite asupra celor două probleme de drept. ... 14. Nefiind întrebări pentru reprezentantul Avocatului Poporului sau pentru reprezentantul procurorului general, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum și prevederile art. 8 alin. (1)-(6) din anexa la prezenta ordonanță de urgență. ... ... ... III. Orientările jurisprudențiale divergente 18. Autorul sesizării a arătat că instanțele de judecată nu au un punct de vedere unitar în ceea ce privește interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 pentru modificarea și completarea art. 15 din
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
acte normative, în absența adoptării de către puterea executivă a normelor metodologice de aplicare prevăzute de art. V din Legea nr. 236/2019, pentru perioada 16 decembrie 2019-23 iulie 2020, în jurisprudența analizată fiind identificate două orientări. ... 19. Într-o opinie jurisprudențială, se consideră că acordarea sumei de 10.000 lei lunar beneficiarilor contractelor de concesiune și/sau de prestări servicii încheiate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 236/2019 pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (2) al art. 15 din Ordonanța Guvernului
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
cauză exoneratoare de la executarea obligației de plată a sumei de 10.000 lei lunar, deoarece culpa autorității executive în realizarea demersurilor necesare pentru executarea legii nu poate înlătura de la aplicare o dispoziție legală imperativă. ... 23. În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost atașate sesizării următoarele hotărâri judecătorești: Decizia civilă nr. 582 din 7 iulie 2021 a Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal (Dosarul nr. 28.722/3/2020*); Decizia civilă nr. 583 din 3 martie 2022 a Curții de
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal; Tribunalul Dâmbovița - Secția a II-a civilă, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Tribunalul Galați și instanțele din circumscripțiile acestora. ... 25. Într-o altă opinie jurisprudențială s-a apreciat că prevederile art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 pentru modificarea și completarea art. 15 din O.G. nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea unor acte normative nu sunt
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
nu instituia în patrimoniul reclamantului un bun, în sensul Protocolului nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ci o speranță ce urma a fi concretizată la momentul adoptării normelor metodologice. ... 28. În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost atașate sesizării următoarele hotărâri judecătorești: deciziile civile nr. 1.111 din 4 mai 2022 și nr. 1.746 din 29 iunie 2022 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (Dosarul nr. 905/87/2021 și, respectiv
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]