1,686 matches
-
o formație formată din zece oameni face probe de sunet. Mă uit în jur copleșită și văd doi cofetari de la firma de torturi a lui Antoine încercând să-și păstreze echilibrul pe scaunele pe care stau pentru a înfige ultimele lalele de zahăr caramelizat în tortul de aproape trei metri. Peste tot miroase a flori, ceară de lumânări și a nerăbdare. — Scuzați-mă. Tresar speriată în clipa în care un chelner trece pe lângă mine cu un cărucior. Vă pot ajuta în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mai participăm la marea sărbătoare Podul de Flori când s-au întâlnit frații de pe ambele maluri ale Prutului. A fost o imensă tălăzuire de oameni care prin manifestarea lor au înlăturat mituri și prejudecăți antiromânești. Din zorii zilei lujere de lalele, buchete de liliac, petale de garoafe și flori de câmp au acoperit oglinda Prutului. Steaguri tricolore ne întâmpină „Cu bine ați venit fraților”. „Hristos a înviat”, strângeri de mână, îmbrățișări, lacrimi și peste 700 km a Văii Prutului se întinde
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
nici făgetele (Fagus grandifolia) sau pădurile de arțar (Acer saccharophorum, Acer negundo). În afara speciilor foarte întâlnite de stejar (Quercus alba, Q.rubra, Q.borealis), aceste păduri includ numeroase alte specii de arbori: platan (Platanus orientalis), salcâm (Robinia pseudacacia), arborele de lalea (Liriodendron tulipifera), magnolia (Magnolia acuminata). În sud apar specii de influență tropicală: chiparosul de mlaștină (Taxodium disthicum), unele specii de pini de nisip (Pinus rigida, P.palustris), chiar palmieri, bambuși. Fauna pădurilor de foioase nord-americane include: cerbul wapiti, cerbul de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cu flori viu și variat colorate: părăsita găinilor (Taraxacum scrotinum), păpădia (Taraxatum officinale), aglica (Filipendula hexapeta), capul șarpelui (Echium rubrum), nu-mă-uita (Miosotis silvatica), jaleșul (Salvia pratensis, S. nutans). Alături de acestea cresc și unele plante cu bulb (scânteioara, brândușa de toamnă, laleaua pestriță etc). Tot în formațiunile de stepă cresc: pelinul (Artemisia pontica), unele specii de plante cu țepi: scaieții (Cirisium lanceolatum) și ciulinii (Cardus nutans). Fauna stepelor europene este bogată și foarte variată datorită abundenței de hrană. Insectele sunt foarte numeroase
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
lupoaie. CAP. VI. BOLILE TUTUNULUI ȘI HAMEIULUI 6.1. Bolile tutunului Viroze 6.1.1. Pătarea inelară a tutunului Tobacco ringspot virus Virusul studiat încă din 1927, produce boli grave la tutun, cartof, soia, castraveți, piersic, vița de vie, mușcate, lalele și alte plante. Boala este răspândită în toată America, Australia, Anglia, Franța și Germania, în toate țările mari cultivatoare de tutun. Simptome. Frunzele plantelor virotice prezintă decolorări inelare, liniare sau sub formă de benzi, urmate într-un stadiu mai avansat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și America de Nord (U.S.A.). În România a fost semnalată în 1936 de Tr. Săvulescu. Boala s-a extins odată cu introducerea unor noi portaltoi vegetativi, în marcotiere și livezi. Ciuperca mai atacă în afară de măr și liliacul, precum și numeroase plante ca bujorul, laleaua, azaleea, până la 750 de specii (G.N. Agrios, 1978, Valentina Amzăr, 1980). Simptome. La măr, atacul se produce la baza tulpinii, scoarța apărând brunificată sau violacee deasupra solului, întinzându-se de la câțiva cm, până la porțiuni de tulpină mai întinse. Țesuturile scoarței
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
P.Viala în 1890. Ciuperca atacă rădăcinile unui număr foarte mare de specii de viță, pomi și arbuști fructiferi. După G. Viennot-Bourgin (1949), ciuperca a mai fost semnalată pe sfeclă, cartof, fasole, lucernă cât și pe bulbi de narcise și lalele. În pepinierele de pomi și viță de vie, atacul acestei ciuperci poate de asemenea, produce pagube mari. Simptome. Boala se manifestă pe rădăcini. Plantele de viță de vie atacate în pepinieră sau plantații se dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
f.sp. tracheiphilum., produce fuzarioza crizantemelor. Fusarium oxysporum f.sp. narcissi putregaiul bazal al bulbilor de narcise. Fusarium oxysporum f.sp. gladioli fuzarioza la stânjenel, freesie și gladiole. Fusarium oxysporum f.sp. liliifusarioza crinilor. Fusarium oxysporum f.sp. tulipae fuzarioza lalelelor. Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea obligatorie a solului dezinfectat pentru ghivece sau răsadnițe. În sere dezinfecția termică a întregului strat de sol este obligatorie, dacă în anul precedent a fost semnalat parțial în seră atac de fuzarioză. Pentru înrădăcinarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semnalate specii ale patogenului, ce dau bolile: Putregaiul cenușiu la crăițe, crizanteme, ciclamen Botrytis cinerea. Putregaiul cenușiu al narciselor B. narcissicola. Putregaiul cenușiu al crinului B. elliptica. Putregaiul gladiolelor B. gladiolorum. Putregaiul cenușiu al bujorului B. paeoniae. Putregaiul cenușiu al lalelelor B. tulipae (fig. 200). Prevenire și combatere. În culturile de plante floricole se va evita excesul de umiditate, folosind irigarea prin brazde. În seră și solarii se va asigura aerisirea corespunzătoare și evitarea îngrășării excesive cu azot, ce predispune plantele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Rovral 50 WP-0,2 %, Sumilex 50 PU-0,1 %;Teldor 500 SC0,08% (0,8 l/ha). Repetarea tratamentelor se va face la interval de 7 zile, alternând produsele, pentru a nu se ajunge la rase fiziologice rezistente. 11.2. Bolile lalelelor Viroze 11.2.1. Mozaicul frunzelor la lalele, begonie, nemțișor, petunie, flox, mușcatăCucumber mozaic virus Virusul mozaicului castraveților a fost descris în 1916 și acum este cunoscut în toată lumea ca producând boli deosebit de grave la diferite plante de cultură, plante
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Teldor 500 SC0,08% (0,8 l/ha). Repetarea tratamentelor se va face la interval de 7 zile, alternând produsele, pentru a nu se ajunge la rase fiziologice rezistente. 11.2. Bolile lalelelor Viroze 11.2.1. Mozaicul frunzelor la lalele, begonie, nemțișor, petunie, flox, mușcatăCucumber mozaic virus Virusul mozaicului castraveților a fost descris în 1916 și acum este cunoscut în toată lumea ca producând boli deosebit de grave la diferite plante de cultură, plante ornamentale și specii lemnoase. Poate fi semnalat pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Virusul mozaicului castraveților a fost descris în 1916 și acum este cunoscut în toată lumea ca producând boli deosebit de grave la diferite plante de cultură, plante ornamentale și specii lemnoase. Poate fi semnalat pe ochiul boului, pe nemțișor, petunii, flox, zinii, lalele, mușcate. În asociere cu alte virusuri este prezent pe lalele, crin și gladiole,producând viroze grave. Simptome. Pe frunze apar pete inelare sau striuri de culoare galbenă ce dau aspectul de mozaic în contrast cu zonele verzi ale frunzei. Zonele decolorate cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este cunoscut în toată lumea ca producând boli deosebit de grave la diferite plante de cultură, plante ornamentale și specii lemnoase. Poate fi semnalat pe ochiul boului, pe nemțișor, petunii, flox, zinii, lalele, mușcate. În asociere cu alte virusuri este prezent pe lalele, crin și gladiole,producând viroze grave. Simptome. Pe frunze apar pete inelare sau striuri de culoare galbenă ce dau aspectul de mozaic în contrast cu zonele verzi ale frunzei. Zonele decolorate cu timpul se înroșesc, apoi devin brune și se usucă. Pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zone pe care apar în scurt timp pete de arsură. La flox, se remarcă o reducere accentuată a limbului frunzelor virotice până la aspectul de “șiret”. La cârciumărese, frunzele manifestă o transparență nervurilor însoțită de mozaic și pete de decolorare. La lalele, frunzele virotice sunt deformate cu brunificări paralele cu nervurile, florile au petalele cu pete decolorate iar pe bulbi apar pete inelare brunecenușii, adâncite în țesut (fig. 201). Acest virus în asociere cu virusul pătării lalelelor produce marmorarea gravă a crinului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și pete de decolorare. La lalele, frunzele virotice sunt deformate cu brunificări paralele cu nervurile, florile au petalele cu pete decolorate iar pe bulbi apar pete inelare brunecenușii, adâncite în țesut (fig. 201). Acest virus în asociere cu virusul pătării lalelelor produce marmorarea gravă a crinului. În asociere cu virusul latent al crinului, produce pătarea necrotică a crinului, iar în asociere cu virusul mozaicului galben al fasolei, produce dungarea albă a gladiolelor. La mușcată simptomele de mozaic se observă doar pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se va recolta numai de la plantele sănătoase, observate pe întreaga perioadă de vegetație. Plantele din cultură sau seră se vor stropi cu insecticide organo-fosforice pentru combaterea afidelor ce transmit virusul. 11.2.2. Pătarea clorotică inelară și în benzi la lalea, ochiul boului, gladiole, gerbera, narcise Tabacco “rattle” virus Simptome. Pe frunzele de ochiul boului, apar pete inelare de decolorare, dar și benzi decolorate sau “frunze de stejar” de culoare galbenverzuie. Florile nu sunt afectate, dar creșterea plantelor este oprită. La
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau “frunze de stejar” de culoare galbenverzuie. Florile nu sunt afectate, dar creșterea plantelor este oprită. La flox, frunzele virotice au pete clorotice, apoi brune, de forme variate. Narcisele atacate de acest virus prezintă o marmorare pe frunze și tulpini. Lalelele au pe frunze pete de decolorare paralele cu nervurile, iar la florile de culoare roșie, se observă pe petale, dungi brune cu nuanțe de un roșu închis pe margine. Florile virotice de culoare albă sau galbenă prezintă dungi cu aspect
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virozate au pe frunze pete galbene sau brune, în dreptul cărora țesuturile bonave se brunifică, apoi apar rupturi, frunzele prezentând pe margine crestături specifice. Pe flori, la toate plantele din diferite genuri, apar striuri și pete de decolorare ca și la lalele (fig. 202 ). În cazul atacului pe gerbera, pe frunze apar pete de decolorare, liniare sau inelare fără ca florile să fie afectate. Transmitere răspândire.Virusul infectează un număr însemnat de plante gazdă din flora cultivată și spontană. În natură virusul este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi semănate sau plantate numai în sol necontaminat sau dezinfectat cu nematocide, iar în câmp, la observarea simptomelor, plantele se vor scoate și se vor arde, iar culturile se vor stropi periodic cu insecticide. 11.2.3. Boala “Augusta” a lalelelor și încrețirea frunzelor de floxTobacco necrosis virus Simptome. Plantele de flox virozate prezintă frunze încrețite cu pete necrotice, neregulate ca formă. Țesuturile din dreptul petelor sunt rugoase și frunza are un aspect mozaicat. Dungi brune-necrotice apar și pe tulpinile îngroșate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
necrotice, neregulate ca formă. Țesuturile din dreptul petelor sunt rugoase și frunza are un aspect mozaicat. Dungi brune-necrotice apar și pe tulpinile îngroșate cu internodii scurte. Înflorirea este sistată din momentul instalării bolii și plantele se usucă foarte devreme. La lalele, virusul produce boala "Augusta" ce constă în pete de decolorare pe frunze, însoțite de o creștere încetinită a plantelor. Transmitere-răspândire. Virusul are o răspândire generală, având un cerc larg de plante gazdă. În natură, se transmite prin sporii ciupercii de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
natură, se transmite prin sporii ciupercii de sol Olpidium brassicae și de la un an la altul prin părți vii de plantă, virotice. Prevenire și combatere. Solul în care se seamănă sau se plantează florile va fi dezinfectat, iar în cazul lalelelor se vor planta numai bulbi sănătoși. 11.2.4. Pătarea lalelelor Tulip breaking virus Simptome. Plantele virotice se recunosc abia la înflorire, deoarece simptomele foliare uneori lipsesc. La unele plante, frunzele au dungi longitudinale verzi închis sau alb-argintii, iar în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de la un an la altul prin părți vii de plantă, virotice. Prevenire și combatere. Solul în care se seamănă sau se plantează florile va fi dezinfectat, iar în cazul lalelelor se vor planta numai bulbi sănătoși. 11.2.4. Pătarea lalelelor Tulip breaking virus Simptome. Plantele virotice se recunosc abia la înflorire, deoarece simptomele foliare uneori lipsesc. La unele plante, frunzele au dungi longitudinale verzi închis sau alb-argintii, iar în final frunzele sunt gălbui sau argintii. Înflorirea este întârziată cu 7
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
7 10 zile, iar la apariția lor, florile au petalele cu pete, benzi decolorate sau întreaga petală este decolorată. Întrucât benzile decolorate contrastează cu roșul, rozul sau violetul florii, apariția acestor flori virotice este dorită. În comerț ele sunt numite lalele “Rembrandt”. Deși plantele sunt virotice, ele rămân viabile câțiva ani. Transmitere-răspândire. În timpul vegetației, virusul este transmis de către afide. Prin sucul rămas pe uneltele de tăiat, virusul se poate transmite cu ușurință. Prevenire și combatere. Plantele virotice se vor elimina din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
combatere. Plantele virotice se vor elimina din cultură și se vor arde. Uneltele de tăiat se vor dezinfecta cu fosfat trisodic 10 %. Cultura va fi stropită cu uleiuri minerale pentru a împiedica așezarea insectelor sau cu insecticide specifice distrugerii afidelor. Lalelele mai pot fi atacate de: Tulip white streak virus-dungarea albastră; Tulip halo necrosis virus-necroza aureolată. Bacterioze 11.2.5. Cancerul bacterian al lalelelor Corynebacterium oortii Cancerul lalelelor a fost descrisă în străinătate, în 1969, pe lalele cultivate în seră, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
va fi stropită cu uleiuri minerale pentru a împiedica așezarea insectelor sau cu insecticide specifice distrugerii afidelor. Lalelele mai pot fi atacate de: Tulip white streak virus-dungarea albastră; Tulip halo necrosis virus-necroza aureolată. Bacterioze 11.2.5. Cancerul bacterian al lalelelor Corynebacterium oortii Cancerul lalelelor a fost descrisă în străinătate, în 1969, pe lalele cultivate în seră, iar la noi Gh. Marinescu o semnalează în 1983, din județul Ilfov. Simptome. Bacteria atacă toate organele plantei formând pe bulbi pete albe, ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]