2,011 matches
-
Dar nici nu mi-a trecut prin minte să adorm, căci știam prea bine ce urmează. După vreun sfert de oră de liniște, o liniște groasă s-o tai cu cuțitul după vacarmul de până atunci, s-a aprins o lanternă. Erau, evident, Lulu și Bazil, care au început obișnuitele bancuri tâmpite. Unuia i-au uns lentilele ochelarilor cu cremă de ghete. Altuia i-au pus bocancii la nas, cu toți ciorapii murdari pe care i-au putut aduna. Turnau apoi
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
-mea. Cel mai mare succes îl avea un tip - mai târziu am auzit că fusese Bazil - care-și trăsese peste cap o mască de cauciuc, o bestială mutră de gorilă. Mai erau câteva stafii banale, cu cearșafurile pe cap și lanterne dedesubt, plus arabi, variațiuni pe baza acelorași cearșafuri. Nu lipsea negrul dat cu cremă de ghete .Țopăiau drăcește cu toții pe o muzică dezlănțuită, cu oarece arome indiene. Eram atât de amețit, încît încercam să dansez și eu cât de cât
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
încep să prindă contururi după ce-mi obișnuiesc ochii cu, mă întind pe spate și deasupra mea, nu departe pe boltă, ultimul Pantocrator, aș fi putut să aprind luminile în biserică, dar îmi place lumina asta concentrată în fascicol a lanternei pe chipul aspru al Pantocratorului, cât să fi stat astfel, am adormit, Vis, se făcea că ceva foarte aproape de mine mă trezește, îmi deschid ochii și-mi ridic privirea înspăimântată spre muntele de alb de deasupra mea, nu era zăpadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
îndemână peste chipul meu, dar nu-l pot face să dispară, apoi mă mânjesc eu însumi de vopsele, pe față, pe trup, și mă trezesc brusc, în zvârcolelile mele vărsasem ulcioarele cu albastrul și roșul din mantia Pantocratorului, la lumina lanternei mă văd tot uns de vopsele, lângă mine sulul cu cartoane al meșterului Luca stropit de vopsele, îl înhaț, nepăsător la toată vopseaua ce se întărește pe mine și cobor de pe schelă, ies din biserică cu o liniște în suflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
privesc fascinat acest foc de paie, până nu mai rămâne decât scrumul, Am văzut și eu, Daniel, în noaptea aceea focul, Apoi mă întorc în biserică să pictez, mi-am făcut mortarul și m-am apucat de lucru la lumina lanternei, a doua zi dimineață Daniel va fi fericit că Pantocratorul a rămas definitiv pe boltă, Am fost și n-am fost fericit în dimineața aceea, mi-amintesc lăsându-mi spatele în iarbă, încep să se coboare umbrele, clopotele de vecernie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
s-a transformat într-un șuvoi migrator. Un lung șir indian ocupa latura de nord a șoselei. Erau oameni cu catrafusele înfășurate în pături și aruncate pe umeri. Fiecare al cincilea sau al șaselea emigrant avea o lampă sau o lanternă și toți copiii mici erau înfășurați și cărați în cârcă de mamele lor. Când am trecut de ultimul deal din afara orașului, am zărit la poalele lui Ensenada, scăldată într-o pată de neon care, încetul cu încetul, înghițea toate luminițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
așa că acum arăta ca oricare altă parașută îmbrăcată în negru. I-am încătușat mâinile la spate și m-am văzut în groapa de nisip, pradă viermilor, alături de partenerul meu. Sirenele urlau din toate părțile. Pe fereastra spartă se vedeau luminile lanternelor. De undeva, de te miri unde, Lee Blanchard își reluă replica din timpul revoltei costumelor zoot: — Cherchez la femme, Bucky! Ține minte treaba asta! CAPITOLUL TREIZECI ȘI CINCI Ne-am prăbușit împreună. În urma împușcăturilor mele, apărură patru echipaje de poliție. Le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dreptunghiuri monotone de piatră, punctate din loc În loc de lumini palide, care apăreau și dispăreau din cauza ploii. O noapte de groază. O echipă de căutători Încropită În grabă Își făcea drum cu băgare de seamă de-a lungul maluluiu, luminând cu lanternele când Într-o parte, când În cealaltă, deși era mult prea Întuneric pentru a găsi ceva. O să dea bine totuși la știrile de dimineață. Trăgându-și nasul, Logan Își Îndesă și mai adânc mâinile În buzunare și se Întoarse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
camerele și prezentatorii lor cu mutre serioase. Poliția locală emisese comunicatul standard pentru acest tip de situații, bineînțeles fără vreun detaliu semnificativ. Naiba știe despre ce Își vor face reportajele. Logan se Întoarse cu spatele la ei și privi din nou către lanternele tremurătoare ale echipei de căutare, care Înainta anevoios În Întuneric. Nici măcar nu ar fi trebuit să fie cazul lui. Cel puțin nu În prima zi după ce se Întorsese. Dar toți ceilalți din Departamentul de Criminalistică erau fie la vreun curs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
dispărea În viscolul din ce În ce mai puternic. Mai bine ar fi fost treacă peste partea aceea neplăcută și să termine odată. Era un ger cumplit afară și, imediat ce Logan opri farurile mașinii, se făcu Întuneric. Sări Înapoi În mașină și scoase o lanternă de sub un teanc de afișe cu fața lui Peter Lumley pe ele. Dă Doamne să fie el. Să nu fie un alt amărât mic. Nu Încă unul. Lanterna lumina Întunericul exact cât să vadă Logan pe unde calcă. Zăpada se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
farurile mașinii, se făcu Întuneric. Sări Înapoi În mașină și scoase o lanternă de sub un teanc de afișe cu fața lui Peter Lumley pe ele. Dă Doamne să fie el. Să nu fie un alt amărât mic. Nu Încă unul. Lanterna lumina Întunericul exact cât să vadă Logan pe unde calcă. Zăpada se făcuse morman, astupând șanțurile și găurile, așa că era foarte ușor să aluneci și să cazi. Logan bâjbâi prin iarbă spre adăpostul numărul doi, cu fulgii mari de nea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
chinuindu-se să ajungă la mașina sa prin zăpadă. Imediat ce ușa fu Închisă, ieșiră la iveală țigările, iar doctorul se Înfășură În fum. — Norocosul naibii. Se Întoarse cu spatele la locul crimei și o porni prin viscol, Îndreptându-se către fermă, cu lanterna luminând ca un baton alb, rotindu-se și Învârtindu-se, marcându-i progresele prin iarba Înaltă. După zece pași, pantalonii Îi erau uzi fleașcă până la genunchi, iar pantofii plini de apă Înghețată. Până să ajungă la ușa din față, dinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
obosi să ciocăne, ci doar se opinti și Împinse ușa umflată. Pe dinăuntru, casa era chiar mai degradată decât se așteptase. Dat fiind că nimeni nu locuise acolo cine știe de când, locul devenise un mausoleu de mucegai. Străbătu holul cu lanterna, descoperind resturile de tapet și mobilă. Ici și acolo, tencuiala se dusese de pe pereți, descoperind lemnele de sprijin de dedesubt. Ciuperci negre se adunaseră În jurul găurilor ca muștele lângă o rană deschisă. Scările nu mai aveau covoare și una dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ca să alunge usturimea palmei. Îmi pare rău! N-am vrut să... Se Întinse Înainte, dar Jamie McCreath, cu ochii cât cepele, se trase Înapoi, acoperindu-și fața cu mâinile Înmănușate. Strichen o privi pe agenta Watson În lumina slabă a lanternei. Zăcea pe-o parte, gemând prin căluș, cu sângele curgându-i stacojiu din mușcăturile de pe picioare. E numai vina ta! Scuipă pe beton de la gustul sângelui ei. M-ai făcut să dau În el! O gheată izbi stomacul lui Jackie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
urmă, reuși să se ridice-n picioare și s-o ia spre ușă. Se opri În prag. În nici un caz nu putea s-o lase așa pe Watson. Se Împletici Înapoi spre locul unde se afla aceasta, luminată de o lanternă căzută. Urme roșii furioase Îi Înfloreau pe stomac și pe coapse, iar o pereche de urme de mușcături sângerau liber pe podeaua de beton. Își simți coastele mișcându-i-se din loc pe sub piele când Îi desfăcu legăturile și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Logan Îi Înveli umerii goi cu haina lui și se repezi afară din cabană În zăpadă. Torțe se mișcau rapid pe toată marginea carierei și sunetul câinilor care lătrau Își găsea ecou În stâncile făcute de mâna omului. Mai multe lanterne se apropiau dinspre sud, iar lumina lor făcea ca zăpada care cădea să strălucească de parcă ar fi luat foc. O siluetă alunecă oprindu-se, la mai puțin de două sute de picioare distanță. Strichen. Se răsuci, bâjbîind cu copilul care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cădea să strălucească de parcă ar fi luat foc. O siluetă alunecă oprindu-se, la mai puțin de două sute de picioare distanță. Strichen. Se răsuci, bâjbîind cu copilul care se zvârcolea, căutând un loc unde să fugă, cu fața luminată de lanterna puternică. — Hai, Martin, spuse Logan, șchiopătând prin zăpadă către el, cu o mână Încleștată pe organele interne care ardeau. S-a terminat. N-ai unde să fugi. Poza ta e peste tot, toată lumea știe cum te cheamă. E gata. Silueta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
-napoi. Neobservat, Jamie McCreath se ridică-n picioare și o luă la fugă. — NU! Martin se răsuci și-l văzu pe micuț porinid ca din pușcă prin zăpadă, cât de repede Îl țineau piciorușele. Numai că Jamie nu fugea spre lanternele polițiștilor. Spre câinii care lătrau. Se-ndrepta direct către carieră. Martin sări după el, cu lama cuțitului lucindu-i În mână, urlând: — Vino-napoi! E periculos! Cu fălcile Încleștate de durere, Logan porni după ei, dar avea destul de mult teren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
să împrăștie noaptea... atunci, întunericul nu are cum să mai influențeze împrejurimile. M-am convins de asta într-o zi când treceam prin vale, frigul și înghețul își puseseră plasele peste drum, însă eu îmi vedeam de direcția mea, aprinsesem lanternele și perseveram alergând cu spiritul curajului înspre răsăritul de la orizont... când am observat deodată șarpele cu ghiare de întuneric, rânjind la mine de prin tufe. Ce vrei, slugă a întunericului? l-am întrebat ridicându-mi viziera coifului pentru a mă
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
încercat să mă concentrez, să-mi amintesc de splendoarea culorilor răsăritului și imaginea limpede a Libertății luminoase. M-am ferit de proiectilele ce veneau dinspre tufele unde se ascundea jivina necinstită care se furișa paralel cu mine și am îndreptat lanterna spre locul unde se pitise. Am ridicat ramura luminoasă ca o sabie în cealaltă mână, gata de atac. Știu că nu-ți place lumina, așa că, poftim, ia lumină să te saturi și să pleci! Ești doar un personaj nesemnificativ în fața
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
mea e nelimitată, a rânjit strâmbându-se la mine sfidător. Ba nu e nelimitată, i-am răspuns cu convingere, doar lumina însăși e nelimitată. Puterea ta se oprește unde începe infinitul arborelui universal. Acesta-i adevărul. Și i-am băgat lanterna în ochi. Atunci, s-a întors cu spatele și a sărit departe în tufe, mârâind și țipând: Vom mai vedea cine o să câștige în lumea asta și cine o să decidă asupra evoluției spiritelor! Încă nu s-a terminat lupta! Să
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
plutesc pe deasupra lumii, depășind iluzia lumii concrete și ajungând să constituie esența arborelui care ne identifică și care este de fapt adevărata noastră viață în acest univers. Lumina... Lumina Lumina este pretutindeni în jurul nostru... lumina sufletelor, lumina soarelui, candele și lanterne, razele din ape, stele și idei, gândurile, privirile și căldura zâmbetelor, bucuria vieții, adevărul și bunătatea... oricum ar fi, căutăm lumina permanent și avem nevoie de ea, în orice fel și în orice exprimare a sa, pentru că lumina este esența
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
ușa de după colț, cea despre care le vorbise paznicul, folosindu-și în același timp stația pentru a chema întăriri. Brusc, zări o siluetă nemișcată în capătul coridorului și se opri. Dintr-o singură mișcare, ținti cu arma și lumină cu lanterna locul unde zărise arătarea. - Sfântă Fecioară! îngăimă bătrânul îngrijitor, scăpând mătura din mână. Franciscovich mulțumi lui Dumnezeu în gând că își menținuse calmul și nu apăsase pe trăgaci. - Ai văzut pe cineva ieșind pe ușa aia? - Ce se-ntâmplă? - Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
auzi succesiv bubuituri, scârțâituri și șoapte schimbate cu Thom. Apăru, într-un final, în camera de oaspeți. Era îmbrăcată cu pijamalele ei favorite - tricou negru și boxeri de mătase - dar avea două accesorii atipice pentru dormit. Pistolul ei Glock și lanterna de forma unui tub lunguieț pe care o folosea și în timpul anchetelor. Le puse pe ambele pe noptieră. - Tipul ajunge în toate locurile mult prea ușor, spuse ea, urcându-se în pat lângă el. Am verificat fiecare centimetru din casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
căci toate aveau forma literei V și erau prevăzute cu capac. Sachs știu de la început că aceste capace nu puteau declanșa detonatorul, pentru că analiza metalului le dezvăluise faptul că folosise un cronometru la fabricarea bombei. Scoase dintr-un buzunar o lanternă și lumină interiorul murdar și urât mirositor al pubelei. Era deja mai mult de jumătate plină cu ambalaje de la mâncare și pahare de plastic goale; nu putea vedea fundul. Îl ridică puțin de la pământ: era prea ușor chiar și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]