5,821 matches
-
patru faruri și radiocasetofon luat de ocazie, dar bine întreținută. Drumul nu a fost lung. Doar opt kilometri ne despărțeau de locul unor noi aventuri, atât al capturilor, cât mai ales al posibilei reluări a senzațiilor de nedescris, petrecute în largul mării, sau acasă pe canapeaua din sufragerie. Mă gândeam și la ceea ce îmi spusese recent, că încă nu și-a spus ultimul cuvânt în domeniul plăcerilor sexuale. După nici un sfert de oră, deja eram pe malul lacului Limanu. Am coborât
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
Regiunii Porților de Fier , singurul reper material și documentar, ce reflectă modul de viață al izolatului turco musulman de pe Ada-Kaleh și care se valorifica periodic expozițional și publicistic ,cât și permanent . Despre istoricul constituirii, structura și desrierea fonduluivezi mai pe larg Varvară M.Măneanu, Tezaur din Ada Kaleh, Editura MJM, Craiova , 2005, 119p. +24 pl. Demersul expoziționalpe care ni-l propunem are ca scop de a populariza și face cunoscute publicului larg colecțiile ce reflectă și civilizația altor etnii . Astfel , tradiția
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
Mărioaro, ți-o bătut ceasul. Nu te mai vindeci tu decît cu zamă de clopot. De aici înainte lopatinul și gropatinul ți-s doctoriile. Nu mai vezi tu iarba verde la primăvară. Acuși ieși cu tălpile înainte și o să faci larg în casă. Popa o să-ți cînte aleluia, neamurile o să dea colac și lumînare și...gata. Firul rupt nu se mai toarce cîtu-i lumea! C-așa-i făcută lumea asta. Astăzi mîncăm și bem, și mîne nu mai sîntem. Cîndu-i să
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
iarăși direcția motorului. Mergeam în necunoscut. La un moment dat am zărit iar luminile ca niște ghemotoace galbene. Înseamnă ca ne întorceam spre mal, așa că am întors să încercam să le ținem mereu în pupa, astfel să ne îndreptăm spre larg. Motorul torcea frumos. Parcă nici nu existase incidentul care ne-a dezorientat de nu mai știam încotro mergem. După timpul parcurs ar fi fost normal sa fi ajuns în zone bune de pescuit. Nici vorbă. Lăsam motorul la ralanti să
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
unde ne aflam. Din nou am trecut peste parâma cu plase rupte, smulse cine știe de pe unde de furtună și purtate spre mal și apoi pornind motorul am încercat să mergem paralel cu digul. Trebuia astfel să ne îndreptăm spre larg. Cu toate că încercam să ținem barca direcționată spre larg, barca a mers tot unde a vrut ea. După încă un sfert de oră de mers în necunoscut sperând că suntem suficient de în larg să găsim zone cu piatră și scoică
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
nisipului ierbinte și fin perechile de îndrăgostiți își acoperă sufletele cu ale mării valuri spumoase și înfocate inimioarele și inițialele desenate pe nisipul mării un legământ de iubire al îndrăgostiților sunt sărutate de valurile vizitatoare iar apoi sunt însoțite în largul mării unde Poseidon le va închide și le va păstra cu grijă în seiful dragostei eterne.. Referință Bibliografica: Dorul Mării / Viorel Vintilă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1114, Anul IV, 18 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel
DORUL MĂRII de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347522_a_348851]
-
cu formele cam plinuțe pentru înălțimea ei, nu prea mult totuși sub cea a Anei. Era pentru prima dată la mare și văzând imensitatea întinderii de apă, s-a minunat ca un copil. Cum bătea un pic de vânt dinspre larg, îi plăcea să se joace, aruncându-se în valuri, ținând-o pe Ana de mână, să nu fie luată de curent. Primul contact cu apa a fost ca un fior, dar umezindu-și întregul corp, devenise o plăcere, ca apoi
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
spate a picioarelor. Atunci descoperi privirea Anei atent îndreptată spre dig. - Ce-ai văzut așa de interesant Ana de nu-ți mai iei ochii din direcția digului? - Aa, nimic.. mă uitam așa să văd cum pleacă barca cu turiști în larg... - Parcă nu spre barcă te uitai! Ai descoperit vreun mascul care să-ți capteze atât de mult atenția? - Nu neapărat, doar că mi s-a părut că-l văd pe omul apărut în vis. - Care din ei? Cel care te
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
ridică la suprafață nu o mai văzu pe colega ei. Unde ai dispărut, Cristino? se întrebă Ana. Mare i-a fost mirarea când o văzu ținându-se de umerii unui flăcău la vreo trei - patru metri depărtare de ea, spre larg. - Hei! Cristina! Unde pleci în larg? Apa este adâncă și nu știi să înoți, strigă Ana la fată. Cristina nu mai auzea nimic. Cât Ana s-a scufundat să-și armonizeze temperatura întregului corp cu cel al apei reci, un
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
văzu pe colega ei. Unde ai dispărut, Cristino? se întrebă Ana. Mare i-a fost mirarea când o văzu ținându-se de umerii unui flăcău la vreo trei - patru metri depărtare de ea, spre larg. - Hei! Cristina! Unde pleci în larg? Apa este adâncă și nu știi să înoți, strigă Ana la fată. Cristina nu mai auzea nimic. Cât Ana s-a scufundat să-și armonizeze temperatura întregului corp cu cel al apei reci, un tânăr mai înalt ca ea, o
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
înoți, strigă Ana la fată. Cristina nu mai auzea nimic. Cât Ana s-a scufundat să-și armonizeze temperatura întregului corp cu cel al apei reci, un tânăr mai înalt ca ea, o luase de subțioară și o trase spre larg. Cum nu mai simțea nisipul sub picioare, de teama înecului se ținea strâns de gâtul acestuia țipând fără vlagă. - Lasă-te în grija mea, nu pățești nimic. - Mi-e fricăă..., nu știu să înot.... - Știu eu. Lucrez la salvamar. Uite
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
a prins la „înghesuială” și a profitat măgarul, atâta tot. - Ei na, ca să vezi? se miră din nou Ana. - Simplu. Când tu te-ai scufundat să te uzi pe corp, m-a prins de mijloc și m-a aruncat spre larg. Cum nu mai ajungeam cu picioarele la nisip, m-a prins în brațe să mă ridice la suprafață, eu involuntar de teama înecului, l-am prins de gât și măgarul a profitat de situație. Ana începu să râdă cu hohote
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
Ieșind din apă, fetele s-au șters de stropi cu prosoapele și s-au întins la soare să mai prindă ceva culoare. Aveau pielea ca de găină din cauza răcelii apei. Adia un vânt din nord care adusese curenți reci din larg și răcise apa. Buzele Cristinei erau vineții. - Stai jos să te mai încălzești. Ești ca o vânătă în loc de roșie. Îți este frig? Sau ești emoționată că ți-a dispărut instructorul de înot, își tachină Ana colega de cameră în continuare
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
puțin nervos, se urcă la volanul Fordului și ieși din parcare îndreptându-se spre strada care ducea la căminele studențești. Andrada care îl aștepta, auzind claxonul coborî imediat. La ieșirea din holul de acces în cămin, Cris, cu ușa din dreapta larg deschisă, întâmpină o brunetă cu ochii negri ca tăciunele, subțire și grațioasă ca o trestie tânără aflată în îmbrățișarea caldă a adierii molcome a vântului din diminețile de vară, cu umerii firavi, înaltă, trecută de un metru șaptezeci. Fata avea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
de stuf, pescuia deja Toni Bocu, un coleg de serviciu, pescar cu experiență la apa dulce. Lângă el, pe direcția mea, încă doi bărbați, fiecare cu sculele sale. Mi-am montat sculele, am aruncat cu o lansetă multă nadă în larg, am mai nădit și lângă stuf, pentru fixă și m-am pus pe așteptat prima captură. Se luminase bine, însă peștele nu se grăbea să muște. Am avut la un moment dat o trăsătură la lansetă și când am înțepat
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
somnul, toate Să înceapă să-i tihnească? N-ai cumva, un loc la tine, Vreo firidă luminoasă S-o primești la adăpost De lume-asta arțăgoasă? De-ai primi-o-n ochii tăi, Blânzi, adânci și temători S-ar simți în largul ei, I-ar da vieții, dragi culori! De-ai păstra-o-n palma ta, Mângâiere-o să devină Și s-așezi pe frunte-aș vrea Infinita ei lumină. Crăciunița Azi sunt mândră Crăciuniță, Mi-am pus roșie rochiță, Cu desaga
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
la groapă Cerul mă mângâie cu ninsoarea-i calmă. Lacrima și neaua îmi sărută geana In fața durerii și timpu-i nemișcat. Clipa-ndoliată respiră-n veșnicie Un suflet se înalță, spre cer, cu-n oftat... Ai devenit un Astru în largul Infinit. In fiecare clipă te simt așa aproape! Ființa ta iubită, simt, cum își dorește Viața noastr-aici s-o vezi îndeaproape. Mi-e inima pustie, gândul... răzvrătit. Cine-i vinovat pentru-a mea durere? O pâlpâiere slabă se chinuie în
ODIHNEȘTE ÎN PACE! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350084_a_351413]
-
depus iarbă de mare în adâncitura stâncii unde s-a format un loc comod pentru relaxare. Așezată în căușul ocrotitor, palma lui Dumnezeu, cum îi zic eu, privesc, minute în șir, întinderea nesfârșită a mării, zborul pescărușilor, jocul delfinilor în larg și mersul norilor pe cer, care iau forme ciudate, copleșindu-mă cu figurile ce par a fi create de mâna unui sculptor nevăzut. Fiind pe înserate, soarele se retrage spre asfințit, obosit de hoinăreala de peste zi. Înainte de a-și închide
MEDITAŢIE LA MALUL MĂRII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361845_a_363174]
-
asfințitului. Se aude clipocitul valurilor și, din când în când, strigătul speriat al câte unui pescăruș întârziat. E clipa de grație! Taina amurgului pe care o împărtășesc cu stânca, cu marea, cu pescărușii și cu marinarii de pe vapoarele aflate în larg. Mă las în voia visării și simt cum briza mării îmi mângâie chipul îngânându-mi cântece ciudate, aduse, pe aripa vântului și a pescărușilor, de pe tărâmuri îndepărtate, purtând în clepsidra versurilor aromele exotice ale acelor ținuturi. Devin fluidă ca argintul
MEDITAŢIE LA MALUL MĂRII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361845_a_363174]
-
nici chemarea necesară să mă apuc de pregătit momeli și scule... M-am decis, totuși, să merg până pe faleză să văd cât este marea de agitată, poate de aici, din oraș, mă deruta zgomotul și aș fi putut ieși în larg. Parcă mă chema destinul să părăsesc comoditatea odihnitoare a patului, pentru o plimbare matinală pe malul mării, sub clar de lună, o plimbare solitară, fără o iubită. Ajuns pe faleză, în dreptul bărcilor noastre, am văzut că se mișcă o umbră
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361875_a_363204]
-
genunchi, Zărăzărică al lui Vâjâitu despletind romanțele sărăciei. Cântă penibil de strident, dar asta e. Îmi aduce cafeaua o fată tânără cu genunchii goi, în timp ce eu mă uit gânditor spre tavan. Cred că nici ea nu se simțea prea în largul ei, că i-a scăpat chitanțierul din mână. Întorc capul spre zidul din spate unde nu mai aveam nimic de văzut, ca să se aplece nejenată să-l ridice. Mai târziu vine și Marius, băiatul lui Ilie și îi fac semn
O CAFEA BUNĂ, CAP.13 de ION UNTARU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361901_a_363230]
-
clipei, fără insolente plângeri, Cu o alintare nudă să mai torni un vin în cupe, Când ne bântuie furtuna, o să-mi cânți în cor cu îngeri Simfonia unor vorbe care gândul să-mi ocupe. Și cu valurile-n brațe, până-n largul diafan, Sus pe crestele în spume, tu să fii a mării nimfă, Eu rămas doar cu mirarea unui ucenic profan Să simt cum iubirea-mi urcă-n sânge și în limfă. Poate atunci a sosit valul până-n ochii tăi marini
SIMFONIA UNOR VORBE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361974_a_363303]
-
viața aceasta trecătoare și s-a mutat la cereștile lăcașuri, la Sfinții Mucenici și Mărturisitori pe care atât de mult i-a iubit și după care atât de mult a râvnit. Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Poiana Largului - Călugăreni (Petru Vodă), județul Neamț, la 10 Februarie 1919. S-a închinoviat la Mănăstirea Durău, județul Neamț în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de răsărit în al doilea război mondial, apoi a fost întemnițat pentru legionarism
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
Printre alte lumi în zbor Toate dorurile dor Adevărul e un mit! Dragul meu coleg, surprins Observația sagace Numai omul care tace O remarcă într-adins Și pe puntea asta nouă Cu blazonul la catarg, Cap compas un punct în larg Să tăiem oceanu-n două! Drept aceea îmi și mut Orizontul și speranța Cum spunea și doamna Banța: Zbor, înseamnă azimut! Și mă leg încă dator Cumințel ca un școler Ori prin trudă, ori prin fler, Treptele să le măsor Vine
UN COCOR DINSPRE PUIEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362067_a_363396]
-
a fost o simfonie, / Acum, doar triste amintiri”/ („Cândva”) Nu lipsesc nici peisaje romantice, marine și nocturne, în cadrul cărora se consumă iubire discretă și înălțătoare: „Se lasă noaptea pe valuri, / E geana mării ochi de cristal, / ... Mai poposesc vapoare în larg, / Si noi modelăm iubirea-n nisip, / Un vers se naște pe-naltul catarg, / Un altu-ți coboară pe chip”/ Urmând firul liric în acest diapazon, avem in față poezie care înnobilează sufletul și produce emoție estetică. *** In al treilea ciclu poetic
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]