6,066 matches
-
Privates.” „Musicality-&-Clave” și „Recognize-the-Rhythms” sunt două dintre cursurile cunoscute la nivel mondial. La Época cuprinde totodată o colecție de filme, muzică și lecții despre istoria Mambo și Salsa, în care, Josué Joseph se concentrează pe înțelegerea ritmurilor de muzică latino și punctează regulile muzicii tradiționale latine. Cei doi artiști au creat un adevărat brand, La Época, cunoscut în comunitatea dansatorilor internaționali și accesibil tuturor dansatorilor contemporani. În cadrul festivalului History of a lost Love, desfășurat între 21-23 noiembrie, la București, Josué
Josué Joseph, fondatorul conceptului La Época, vine în România [Corola-blog/BlogPost/93421_a_94713]
-
speciale la achiziționarea biletelor. Detalii la contact@lectiidedans.ro. Feel&Dance Feel&Dance este o școală de dans ce și-a început activitatea în 2005, unde se predau dansuri de Societate (Vals lent și Vienez, Foxtrot, Cha cha, Jive, Samba), Latino (Salsa & Bachata), Tango Argentinian. În 2014 a obținut certificarea de club sportiv de la Ministerul Tineretului și Sportului și de la Federația Română de Dans Sportiv. Ioana Lupescu, Președintele și Antrenorul principal al clubului, este membru activ din 1997 în Federația Română
Josué Joseph, fondatorul conceptului La Época, vine în România [Corola-blog/BlogPost/93421_a_94713]
-
și Sportului și de la Federația Română de Dans Sportiv. Ioana Lupescu, Președintele și Antrenorul principal al clubului, este membru activ din 1997 în Federația Română de Dans Sportiv - arbitru, antrenor și dansator cu o vastă experiență în dansurile de Societate, Latino și în Tango-ul Argentinian. Sponsori: Redd’s Mojito, Today Advertising, designer Adriana Agostini, Marcon~Calișe, Tetra Vision Parteneri: PRO BUFTEA MODERNĂ - Asociație Culturală, Royal Travel, designer Christina Andrei, beautician Roxana Obretin Contact: delia.nan@lectiidedans.ro; contact@lectiidedans.ro
Josué Joseph, fondatorul conceptului La Época, vine în România [Corola-blog/BlogPost/93421_a_94713]
-
locuri importante din Capitală. Delegația a depus coroane și la mormântul lui Eminescu (”grande poeta nazionale”). Și, în sfârșit, un ultim detaliu semnificativ. În revistă italiană, ”L’ Ideea” (periodic săptămânal, literar, artistic, teatral...) se publică în anul 1915 poemul ”Inno Latino”14 (Imnul Latin), sub semnătură lui Paolo Parodi, unde sunt elogiate personalități precum Dante, Descartes, Cervantes și ......Michele Eminescu. Și, acum, vin și întreb: Cine și când a creat mitul lui Eminescu, domnule Lucian Boia ? În final, mai adaug un
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
o prințesă poloneză. După moartea tatălui său, peregrinează un timp prin Țara Românească după care se stabilește în Polonia. Studiază la cele mai înalte școli ale timpului: la Frăția Ortodoxă din Kiev, la Academia din Zemosc și la Sorbona. Cunoaște latina, greaca, slavona, polona, ucrainiana, ceea ce îl va ajuta în activitatea sa de cărturar. Rangul nobiliar pretindea de regulă și mânuirea armelor, motiv pentru care ia parte la două lupte ale polonezilor contra turcilor: la Țuțora în 1620 și la Hotin
SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
-
măcar asupra textului înainte de a-l fi încheiat. După care l-a parcurs fugitiv prin ochelarii groși, aducându-și-l la doar câțiva centimetri de ochi, și, mulțumit, a ținut să adauge cu mâna sa la sfârșit câteva cuvinte în latină: ad hominis et societatis utilitatem. În cele din urmă, și-a așternut dedesubtul lor semnătura citeț, cu grafia impecabilă a fiecărei litere: Gheorghe I. Tohăneanu. Într-o zi a sfârșitului de octombrie, cu vreme blajină, mi-am abătut pașii spre
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
de la Teatru Național București: Anca Țurcașiu, Andrei Duban, Liliana Pană, Dragoș Ionescu și Dan Tudor, în regia lui Dan Tudor. În a treia zi au fost lansate revistele:” Ardealul Literar” din Deva, director Mariana Pândaru Bârgău, “ Eupholion“ din Sibiu,”Gens latina “, din Alba Iulia, “Cenaclul de la Păltiniș “, “Lumina slovei scrise “,de la Sibiu,”Poarta de su Feleac“ din Cluj, director fondator al muzeului Gheorghe Căpușan și “Gând Românesc”. director Virgil Șerbu Cisteianu. Seara la Sinagogă a fost prezentată piesa de teatru” Haimanaua
SCRIITORI CLUJENI LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383216_a_384545]
-
sistematic Biblia - parte importantă a programului lor de reformă religioasă -, conducătorii Reformei au promovat înființarea a numeroase școli primare, care ofereau o educație de bază - scris, citit, aritmetică și religie - pentru copii, în limba proprie a acestora. Spre deosebire de textele în latină învățate pe de rost în școlile catolice, studiul Scripturii în limba maternă a elevului deschidea o fereastră spre lumea ideilor: istoria, mitologia creștină puteau deveni, după 3-4 ani de școală, parte din viața fiecăruia. Atât băieții, cât și fetele puteau
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
ani de școală, parte din viața fiecăruia. Atât băieții, cât și fetele puteau avea parte de acest nivel minim de educație. Mai departe, la nivele de școală mai avansate, mergeau de obicei băieții, abia acum apucandu-se de greacă și latină care făceau încă parte din bună educație a unui bărbat în secolul al XVI-lea. Amintiri despre școala românească „Altă școală nu era atunci decât a mănăstirilor și bisericilor. Pentru citire și pentru cantare deci, pentru învățarea limbii slavone, care
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
lucruri neînțelese de copii. A scris el însuși cărți destinate a-i ajuta pe școlari să învețe lucruri dificile - de pildă latină. Una dintre lucrările lui, Orbiș Sensualium Pictus (Lumea vizibilă în imagini - 1658), care dădea numele obiectelor atât în latină, cât și în limba maternă a elevului, s-a numărat printre cele dintâi cărți ilustrate scrise anume pentru copii. Este vremea celor dintâi lucrări de psihopedagogie, cum a fost numită disciplină mai tarziu. Filosoful britanic John Locke a lansat teoria
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
așa. Meritul de a fi impus acest concept i se datorează pedagogului elvețian Johann Heinrich Pestalozzi, la rândul lui inspirat de Locke și Rousseau. Secole de-a rândul, educația copiilor în primii ani începea cu memorarea unor lungi pasaje în latină, pe care, neintelegandu-le, aceștia le stâlceau în toate felurile. Pestalozzi a întemeiat în Elveția și Germania nu numai școli pentru copii, ci și cursuri de pregătire pentru profesori. Ideile sale au fost preluate și introduse în întreaga Europa și
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
consecințe putea avea asupra lor acea cosmologie deformată. Păreau niște somnambuli ori parcă se aflau sub efectul unui narcotic. De câteva clipe, predicatorul intona un psalm necunoscut, la care cei de față răspundeau, În antifon, mormăind niște fraze Într-o latină de neînțeles. Izbuti să descifreze doar o formulă, repetată de mai multe ori: „Mater salva nos!“, referitoare la un nume de neînțeles, aidoma șuieratului unui șarpe. Aruncă Încă o privire În jur. Era cu putință ca nimeni să nu fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Înarmați cu niște furci de care atârnau niște fâșii de pânză stacojie. La dreapta, sobri În tunicile lor albe Împodobite cu aripi mari din pânză aurie, tot atâția Îngeri, cu fețele prostite Într-o beatitudine idioată, psalmodiau laude Într-o latină anapoda. — Îngerii Încearcă să le smulgă diavolilor sufletul mortului. Ia te uită! mai zise omul de lângă el. Într-adevăr, la stânga era mare agitație. Ceata de diavoli Înconjurase fantoșa, Împungându-l cu furcile și sfâșiind În mai multe locuri suprafața de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
amenința cu sulița celebrele cuvinte latinești: noli tangere meos circulos - să nu te atingi de cercurile mele! Nu este imposibil, prin urmare, ca printre grecii din timpul lui Alexandru cel Mare să fi existat călători la Roma, deprinși să vorbească latina sau care știau măcar un număr oarecare de cuvinte. Alegerea unei vocabule dintr-o limbă străină era chiar potrivită pentru o organizație secretă, iar Centrum suna destul de bine, nu? Am abandonat chestiunea veridicității asasinării lui Alexandru cel Mare În Împrejurările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pension de un negustor, nu știam decât două cuvinte: Mamă și Vater. Negustorul mă găsise în niște tufe pe lângă Turda, plângeam și mâncam mure. Ce-ai văzut în album e la mișto. La pension n-am dus-o rău: învățam latina și-o pieptănam pe maica Ravena, pe numele ei adevărat contesa Danuta Wodynska, o mândrețe de femeie, foarte credincioasă, că de-aia și intrase la mănăstire: se ruga o dată la castelul ei și s-a pogorât un înger, dar dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Episodul 89 DESPINA (IIÎ Altfel, în afara acelor pomenite mai sus, Despina era o fată cu totul și cu totul normală, evlavioasă, cu frică față de Dumnezeu și respect față de turci, crescută în spiritul solidei educații feudale de-atunci, știind oleacă de latină, oleacă de greacă, puțină franceză, având o dădacă poloneză de frontieră care rupea turca, cântând binișor la cobză, gătind onorabil, ba chiar posedând în micul pavilion de lângă conac o lunetă nemțească prin care, în nopțile senine de vară, cerceta, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
după tejghea și-aduse un pahar cu apă. Hangiul îl bău pe nerăsuflate, apoi puse capul pe masă și începu să hohotească și mai sfâșietor, cutremurându-se tot. Văzând că omul nu are de gând să sfârșească, Metodiu spuse în latină: — Nu vă supărați, am vrea să servim masa... Ce ne-ați putea oferi? — Magna pars mei victus în lacte, caseo, carne consistit - răspunse printre sughițuri hangiul. — Atunci, caseum et carnem - comandă Metodiu. — O, ho, ho, ho! - gemu din rărunchi hangiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
prietine - răspunse Barzovie-Vodă. Cu cât e omul mai ignorant, cu atât e mai supus și mai credincios - asta de la romani am învățat-o. Oricât ar părea de ciudat, credința ta față de mine, spătare, vine din necunoașterea celor cinci declinări din latină. — S-ar putea ca așa să fie - zise spătarul - adică eu cunoscând cât ești de învățat, să mă sfiesc a-ți tăia capul. — Dar eu - interveni țigăncușa în discuție - deși nu știu cele cinci declinări, i-aș fi mai credincioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-se brusc cu rigorile sistemului monahal, cu sculatul la cinci și culcatul în chilie, adolescența noastră, care prinsese să se dezvolte, s-a prăbușit. — Unde mai pui că de citit nu știam citi, de scris nu știam scrie, iar greaca, latina și germana erau două limbi moarte și una foarte guturală - completă Amada. — Am avut - spuse Fibbia înlăcrimată - o adolescență cum nu dorim nici la dușmanii noștri. Episodul 159 DRAMA SURORILOR ACETOSA — Când adolescența noastră, prăbușindu-se, a luat sfârșit - urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu se mai dădeau pe-acolo. Recoltele boierului crescură. Când urâțelul împlini nouă ani, fu adus un dascăl grecesc chior. închizându-și des singurul ochi teafăr și ferindu-se să-și privească prea mult elevul, acesta îl învăță rapid elina, latina, geometria, nițică filozofie și arta conducerii maselor, deși în sine sa dascălul se îndoia că va exista vreodată o masă de oameni capabilă să-l privească și să-l asculte pe Răducu mai mult de câteva clipe fără s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cepele, apoi se dumiriră și-ncurcându-și halebardele, o luară la fugă zăngănind cu putere din armuri. După ce zgomotul alergării lor se stinse, papa, reținându-și cu greu tendința de a mângâia capetele plecate dinaintea lui, spuse cu glas întretăiat în latină. — îndreptați-vă, fraților, și ia ziceți-mi: ați trecut bătrânul Danubiu? Episodul 205 O STRATEGIE UNICĂ îN FELUL EI — Am trecut Danubiul, sanctissime - răspunse Metodiu într-o latină perfectă, ciceroniană - căci mari nevoi și nu mai puțin mari speranțe ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de a mângâia capetele plecate dinaintea lui, spuse cu glas întretăiat în latină. — îndreptați-vă, fraților, și ia ziceți-mi: ați trecut bătrânul Danubiu? Episodul 205 O STRATEGIE UNICĂ îN FELUL EI — Am trecut Danubiul, sanctissime - răspunse Metodiu într-o latină perfectă, ciceroniană - căci mari nevoi și nu mai puțin mari speranțe ne-au mânat încoace. Dar înainte de a ne deschide sufletul înaintea luminăției și bunătății voastre, îngăduiți-ne, mie, nevrednicului Metodiu, și mai tânărului meu frate întru credință, Iovănuț, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
exercițiu de stil și de limbă; aspiram să devin poet și mă preocupa creația literară. Rusa ne-o predau ofițerii albi, emigranți ai anilor douăzeci, care, În absența profesorilor de specialitate, ne Învățau cu aceeași pricepere matematica, fizica, chimia, franceza, latina. După susținerea examenului de bacalaureat am intrat la Universitatea din Belgrad, pe care am absolvit-o ca șef de promoție al secției nou Înființate de literatură comparată. Am funcționat ca lector de limbă și literatură sîrbo-croată la Strasbourg, Bordeaux și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Îți ferești privirea, chiar fugi cînd nu mai ai ce zice.“ Acum se va stîrni sfada lor teologică despre Elohim, despre pedeapsă, căință, sensul vieții, renunțare, despre trup și suflet, cu trimiteri scolastice și citate În ebraică, greacă, coptă și latină. „Sufletul este alfa și omega“, zise Petru. „E bine tot ce Încuviințează Dumnezeu.“ „Fapta nu este bună sau rea În sine“, adăugă Simon. „Morala este statornicită de oameni, iar nu de Dumnezeu.“ „Fapta de milostenie este zălogul veșniciei“, zise Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
curînd era miezul nopții - să poftească frumos acasă, totul avea să fie În regulă. Copilul avusese un coșmar (pronunțînd cauchemar În dicțiune franceză, foarte apăsat, de parcă astfel cuvîntul În sine avea forță de convingere, ca un diagnostic medical pronunțat În latină), trebuia să i se dea sare amară („uite, luați-o, puteți să păstrați tot flaconul, dar vă rog, doamnă Brener, doar n-o să vă Închipuiți că acum, În miez de noapte, o s-o pornesc cu jandarmii În pădure, să verific
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]