1,272 matches
-
Din Tribuna 1919). * Dreptul Țărănimii este ziarul despre care Glasul Bucovinei (nr.329/1920) spunea că „după încetarea din viață a ziarului Bucovina, având aceeași tendință și aceeași cinste profesională, îl acuză pe deputatul Ion Nistor că ar primi o leafă și de la firma Anhanck, ceea ce e total neadevărat.” * Foaia ordinelor Foaia Ordinelor a Direcțiunii regionale a poștelor, telegrafelor și telefoanelor din Bucovina, anul 23, nr. 6 din 1920 (Reviste și ziare primite la redacție din „Cugetări” nr.13/6 iulie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru secretarii comunali - Comanda se face la administrația ziarului Gazeta Bucovinei Cernăuți, ziar care avea ca proprietar și editor însăși Societatea politică Concordia; redactor responsabil Vasile Marco. „Pentru ocuparea postului de secretar în comuna Arborea din districtul Rădăuți condițiile sunt: leafă de 400 florini anual, locuință, 32 florini pentru încălzit și 30 de prăjini ogor. Se cere cauțiune 300 florini, cunoașterea deplină a limbii germane și române scris și vorbit” - spunea ziarul (aflăm că 100 kilograme de grâu costa 6,20
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sărbătoare satele noastre, ici copiind un desen de pe o mobilă veche, colo fotografiind o poartă țărănească, iar mai departe cumpărând o ladă afumată descoperită de el în fundul vreunui pod pentru care plătea bucuros oricât i se cerea din puțina sa leafă”... (G.Rotică, necrolog din 1921 despre profesorul arhitect Ion Ștefureac în Glasul Bucovinei din 7 iulie 1936 - care a colaborat și la Junimea literară, unde a publicat un studiu despre construcția 121 caselor românești în Bucovina - Junimea literară, anul V
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
regatul face o economie enormă! Dv., ca om de calcule, veți înțelege îndată. Să nu regretăm dar, stimate domnule, când prin sacrificiul nostru, fie chiar silit, se poate aduce atâta folos Statului, înecat aproape în ruină prin atâtea risipe, atâtea lefuri exagerate și pensiuni exorbitante”. ... Convins că împărtășiți și dumneavoastră sentimentele mele patriotice, sunt și rămân al dv. Devotat servitor, I.L. Caragiale, fost impegat cl.I în administrația Centrală R.M.S. Trecând peste bruma de patriotism pomenită, gazetarii de la Poporul consemnau știri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
parlamentar? Din calcule făcute reiese că un parlamentar încasează anual aproximativ 312.000 lei. Din costurile lor personale, ce profit dau ei țării în schimbul acestor bani?” Adică erau mult mai mulți bani decât cei 230.220 lei (140.220 lei leafa și 90.ooo lei pensiune) cât ar fi primit Caragiale - și alții ca el, alegătorii, ca funcționar la stat în 30 de ani de serviciu și alți 30 de ani de viață ca pensionar! Ziarul Poporul se ocupa și de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bucată de pâine, i se cere învățătorului să facă operă culturală, când se hrănește cu murături de căpătat și n-are săpun săși spele fața și necăjitul lui trup; în timp ce colegii lor de la Ministerul de Finanțe primesc mai mult decât lefurile la zi, primesc chiar prima de recompense de felul măiestrit cum au izbutit să înșele și să-i lipsească de lefuri pe colegii lor mulți și în mizerie din îndepărtatele colțuri ale țării...” Soluția: „Să ne strângem rândurile și prin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
săpun săși spele fața și necăjitul lui trup; în timp ce colegii lor de la Ministerul de Finanțe primesc mai mult decât lefurile la zi, primesc chiar prima de recompense de felul măiestrit cum au izbutit să înșele și să-i lipsească de lefuri pe colegii lor mulți și în mizerie din îndepărtatele colțuri ale țării...” Soluția: „Să ne strângem rândurile și prin acțiune să facem să fim auziți și respectați.” General în rezervă dr. A. Maniu semnând articolul „Contra politicianismului” apreciază că „metodele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de școală din țara noastră, când, sus, se manipulează banul public cu atâta ușurătate, iar jos, lumea e lăsată pradă mizeriei, când se creează atâtea posturi de necesitate mai mult decât dubioase... iar nouă, învățătorilor ni se taie suma din leafă și suntem sugrumați de neplata cu lunile a acestei lefi minuscule... astăzi nu ne prea arde de lecții model și de chestiuni teoretice, de metodică.” ...” Ne vom schimba atitudinea când vor veni alte vremuri, când legile și drepturile vor fi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
public cu atâta ușurătate, iar jos, lumea e lăsată pradă mizeriei, când se creează atâtea posturi de necesitate mai mult decât dubioase... iar nouă, învățătorilor ni se taie suma din leafă și suntem sugrumați de neplata cu lunile a acestei lefi minuscule... astăzi nu ne prea arde de lecții model și de chestiuni teoretice, de metodică.” ...” Ne vom schimba atitudinea când vor veni alte vremuri, când legile și drepturile vor fi sfinte pentru oricine și când nu vom avea nevoie să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să ne reamintim că scriitori exemplari pentru națiune au fost triste exemple de colaboraționism, în fond, antinațional. Să nu uităm că alți scriitori, cel puțin la fel de valoroși ca Sadoveanu sau Arghezi, înfundau pușcăriile comuniste, în timp ce ei își păstrau proprietățile, primeau lefuri grase, își publicau operele etc. Dacă ne-am referi numai la Vasile Voiculescu, care va și muri din cauza regimului de detenție, sau la Lucian Blaga, alungat de la catedră, scos din viața literară pentru că a refuzat să semneze pactul cu diavolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
țața Și ajungi din potcovar În guvern, subsecretar ! Ce frumos e când vin rușii Și îți spun din dosul ușii Cum să vorbești cum să taci Și pe apostolul să faci ! (...) Ce frumos e să ai ceafă Și de la soviete leafă Să fii frate cu dușmanu’ Și să-ți zică Sadoveanu ! — Pe Zavaidoc l-au înmormântat la Cernica, era grav bolnav, sărmanul, mai bine că nu l-ai văzut, Cristi. Mai bine că nu l-ai văzut... Bombele i-au distrus
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
astăzi, după ce se zvârcolește în fața egumenului și a noastră, zice că ne trece cum nu, dar ne dă a înțelege că un bacșiș bun i-ar trebui. Are aerul că-și târguește bacșișul. Ne privește pieziș, zâmbește: el n-are leafă, el are numai mâncare, altul care să ne conducă nu e, că un bacșiș face să-i dăm... "Îți dau bacșiș ouăle clocite pe care ni le-ai dat eri!" i-am răspuns. S-a dus în odaia lui sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
David Corbea Nechifor Țurcan Nistor Crețu Griga Neculai a Lolăi Costea Andronic Lohan Căliman a făcut năvod de oameni Iftodie Salomia Cueaghiuc podvezi p. domnie Albu Antimia găzduire de oșteni Drăgălina Condrea Măricuța jold-îndatorire de Negru Costânda a sluji în leafă Măgdălina reparare de cetăți Roșu Tudosia cositură de fân Nicula Fulger Anghelina cărătură de vin domnesc Gheorghiță Plotnu Toader Hârea Cujbă Cristina Zamfira Ilisafta Anisia Pelin Marghita Prohira Mălina Stan Păstrăv Grigorașcu Jora Pascalina Ionașcu Aramă Onofrei Anghelușa Ștefan Mertic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mei dădeau concurs la Baea cu elevii lui Neculai Stoleriu și a Preotului Ioan Cojan de la Sasca. Eram învățător tânăr la Sasca Mare când mi-a sosit cel dintâi stup sistematic sistem Layens, de la Iași. Am trimis 30 lei din leafa de 40 lei pe lună, Dlui Director I.Mitru al Școalei Normale de învățători "Vasile Lupu" din Iași. Și el a dat bani stolerului Batcu de pe strada Sărăriei și mi-a făcut un stup cu 5 rame și lucrat foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la treabă cu entuziasm și bine intenționat. Multe va fi făcut și dres pentru urbea-i de erecțiune (ca să ne exprimăm precum Costachi Ciopi): fluidizarea traficului, asfaltarea drumurilor, disciplinarea taximetriștilor și a comercianților stradali, Ateneul Patafizic de la care iau deja leafă directorială Danilov și Pelicanul Ursachios, curățenia piețelor și a căminelor de veterani, sponsorizarea unor proiecte culturale, caragialescul Partid al Moldovenilor, atât de scump Conului Leonida și Efimiței sale, apropierea de Iliescani, vila de la Bucium. Bine intenționat fu dânsul la început
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
l-o fi făcut nițcai mai oportunist, mai pârâcios, mai puturos, mai refuznic la efort ori inițiativă personală îndrăzneață, ceea ce, prin comparație cu, bunăoară, Francia, nu e rău de tot. Nici acolo nu le place să muncească, grevează mereu pentru lefuri mari și reducerea zilelor de travaliu, așteaptă totul de la Guvern, Președinte, Sindicate, Asigurări Sociale, iar uvrierii calificați, informaticienii, medicii de mare clasă și inginerii și-i atrag de unde se nimerește, inclusiv din Europa orientală, unde, încă, se mai știe carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
montaj către Răchițeanu C., care și el înclină spre stânga, fiind în trecut țărănist, că de ce nu se face pâine albă mai eftină ca să o poată mânca și cei cari muncesc în fabrică, nu numai boierii care au bani mulți, lefuri mari, că el îi sătul de când îi rob, că a ajuns să nu mai aibă ce mânca de multă grijă ce are cei mari. În chestia rachiului ce am raportat, el spune că a venit garda financiară și a găsit
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dintr-o notă amintesc de revolta ucenicilor de la ateliere, „complet goi”, în urma unui incident la etuva de deparazitare, care s-a soldat cu distrugerea hainelor de lucru. În rest, atmosfera pare relativ calmă, muncitorii arătându-se, în continuare, nemulțumiți de lefurile mici și de faptul că Poliția nu lua măsuri eficiente împotriva celor care furau din locuințele cartierelor muncitorești. De multe ori hoțul, prins în flagrant, urma să fie eliberat de agenții de poliție, spre revolta păgubiților. Rapoartele continuă și în
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fideli. Unul dintre ei, care locuia în Huși, la 3 noiembrie 1741, deci în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat (1733-1735; 1741-1743; 1748-1749; 1769), a fost ridicat la gradul de vechil beșleagă, cu obligația de a-i apăra pe concetățenii săi. Ca leafă „nu i s-a făcut nimică, nici tain, fiind șăzător la Huși”. IV. ILUSTRE POPASURI ÎN ZONA HUȘILOR 1. Domni moldoveni la curtea domnească Vechea așezare Huși a cunoscut o dezvoltare progresivă, depășind stadiul de sat, devenind târg, în cursul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
condiții grele se deplasau locuitorii pe străzile orașului, care nu erau pietruite și nu aveau trotuare. Ziarul hușean „Prutul” (1887) atrăgea atenția cititorilor asupra situației grele în care se afla administrația orașului: „N-avem șosele, ...banii s-au întrebuințat pe lefuri; școlile primare sunt aruncate prin case care amerițe viiața copiilor ce le frecuantează; iluminatul e numai de formă, la 300 metri câte un felinar și prin mahalale să poată merge numai când e lună (!); la o populație de 20.000
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
răzvrătirii și unealta prăpăditoarelor cugetări”. Mai mult decât atât, este acuzat de mituirea unui anume Țimbulechi, „cinovnic al Isprăvniciei, ca să dea glas pentru d-lui aga Lascarachi Roset, dându-i formulariu pentru bilet și făgăduindu-i a-l așăza cu leafă în calita de scriitor la Tribunal”. La 11 august 1847, în adresa Secretariatului de Stat nr. 1645 către Hătmănia Moldovei, este relatată activitatea unionistă lui Anastasie Panu în timpul alegerilor de deputat al ținutului Fălciu, iar prin anaforaua Sfatului Extraordinar (nr.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ții? La care Gregorine a răspuns" En su casa" în casa lui! Despre întâlnirea lui cu Fidel, Grego-rine avea să spună: "Mie Batista nu mi-a dat nimic. Dar Fidel a venit să mă vadă și mi-a dat o leafă specială și un televizor"! Transportat la Finca, pe șosea, Pilar avea să fie restaurant în mai multe rânduri în Cuba, ultima oară în 2008. Este plasat lângă piscină, arată bine, dar la ultima vizita privindu-l mi-a venit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
silit să rămână în rezervă, fiind pus la cercetășie în județul Botoșani, a știut să instruiască elevii la marșuri și cântece. Regele, admirându-i opera, l-a adus în București, l-a pus la Straja țării ca ministru inamovibil cu leafă excepțională și dispensă d-a supune cheltuielile Strajei, de mai multe milioane, la Curtea de Conturi, sau de a da vreo socoteală de ele. Acum să vedem cum se va închega această guvernare. Generalul Antonescu este singurul care poate stăpâni
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ca oficialitate, la judecăți, mai menționează: "Numărul judecătorilor... nu era hotărât, schimbându-se tot cursul anului. În timpul activității sale (a lui Moroiu, n.n.) afirma că erau 12, dar că niciodată nu se întruneau mai mulți de 3 sau 4, din cauza lefii prea mici: Lipsiți de orice cultură juridică, ei pronunțau hotărârile folosindu-se numai de puținele cunoștințe dobândite prin practică". Ne putem cu ușurință imagina într-un asemenea cadru pe bolnavul psihic, inculpat atât de frecvent în cauze penale. El urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
guvernul francez în urma cererei lui Grigore Ghika Vodă, pentru a reorganiza sistemul închisorilor noastre, a sosit de curând în Iași și are trebuință de un secretar care să cunoască bine limba franceză. Fără multă greutate, acceptai această pozițiune socială, căci leafa era de 500 lei vechi pe lună, o avere de om pe vremea aceea, plus locuința, încălzitul, luminatul și masa la directorul penitenciarului, Paul Menestrier numit odată cu mine la sosirea lui Despérières. Pentru un început nu putea să fie mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]