1,571 matches
-
parte, a înregistrat adjective invariabile existente în limba, dar care nu fuseseră incluse în ediția precedentă. Simțite că învechite și nemaifiind utilizate de vorbitorii actuali, următoarele adjective invariabile nu mai apar înregistrate în DOOM2: afif "care nu are niciun ban, lefter", biv "fost", izabel "(de) culoarea cafelei cu lapte, galben-murdar", maia (etnic), ultimul înregistrat că maya. Neologice în totalitate, marcate în DOOM2 printr-un semn distinctiv care să indice noutatea lor ("*"), preluate selectiv din surse lexicografice apărute ulterior primei ediții, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
intensivizării tehnologiei mărului, a cultivării unor soiuri sensibile, a aplicării îngrășămintelor cu azot în cantități prea mari sau administrate unilateral și a apariției unor tulpini a agentului patogen, pagubele sunt din ce în ce mai mari, atacul extinzându-se în toate zonele pomicole (Gh. Lefter și N. Minoiu, 1990). Simptome. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetație, începând de la dezmugurire și până la căderea frunzelor, cu intensitate mai mare în cursul lunii mai și la începutul lunii iunie. Sunt atacate frunzele, florile, lăstarii și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ajunse la maturitate pot germina dacă se găsesc în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 15-25oC, optima fiind de 19-20oC. Infecția pe organele mărului are loc dacă acestea sunt umectate o perioadă de 4-18 ore și în funcție de temperatură (Gh. Lefter și N. Minoiu, 1990). Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență în scoarța ramurilor ca pseudostrome, acestea intră în vegetație, în primăvară formează conidii și astfel se asigură infecțiile primare pe toate organele tinere ale pomilor. După Victoria Șuta
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și într-o orientare secundară reprezentată de studiile aplicate. Preocuparea autorilor lor este de a sesiza corespondențe sau similitudini între universul literar și cel pictural. Orientarea se poate repera în studiile lui Zoe Dumitrescu Bușulenga și ale lui Ion Bogdan Lefter. În monografia dedicată lui Ion Creangă, apărută prima dată în 1963 și apoi republicată în 2000, Zoe Dumitrescu Bușulenga indică similitudini între portretistica expusă în lumea autorului român și cea din tablourile lui Breughel sau Bosch: De altfel cei mai mulți dintre
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în care se petrece dezlănțuit, cu băutură, joc și cântec sau acelea în care personajele se încaieră"58. În același timp, lumea pe dos din basmul Harap Alb își găsește echivalentul vizual în opera lui Douanier Rousseau 59. Ion Bogdan Lefter pornește discuția despre picturalitatea operei lui Creangă de la observația lui George Călinescu din monografia Ion Creangă. Viața și opera: "El nu știe să descrie, nu vede pictural, nu poate desprinde din priveliști o stare, într-un cuvânt, nu are sentimentul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sa asupra lumii și a literaturii. Nu e pictural în accepția peisagistică și naturistă a cuvântului pentru că materia prozei sale nu mimează cu atare picturalitate. Paginile sale nefiind deloc statice n-aveau cum să înrămeze neclintite priveliști 61. Ion Bogdan Lefter explică vizualitatea operei lui Creangă prin asocierea dintre strategiile literare de reprezentare prezente în universul literar cu cele reperabile în universul picturii naive: Privite cu atenție la puterea lor de reprezentare, cea teribil de vie și de mobilă, istoriile de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pe structura lor, și nu pe receptarea acestora. Importante, din perspectiva originalității demersului și a fineții filiațiilor stabilite între universul literar și cel plastic, sunt studiile dedicate operei lui Ion Creangă, semnate de către Zoe Dumitrescu Bușulenga și, respectiv, Ion Bogdan Lefter. Studiile românești despre relația text literar/imagine, respectiv ilustrație, accentuează nu atât asupra rolului acesteia în receptarea textului literar, cât asupra statutul ilustratorului în calitate de cititor al textului: graficianul citește textul și îl interpretează. Astfel, numai studiul lui Ion Frunzetti se
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
accentuând asupra similitudinii formale dintre cele două arte. Receptarea textului literar, mai exact, a măsurii în care imaginea influențează lectura, nu se regăsește printre subiectele de interes în critica românească. Singure studiile semnate de Zoe Dumitrescu Bușulenga și Ion Bogdan Lefter creează premisele pentru un interes hermeneutic susținut în domeniul interferențelor text/imagine, preocupare de altfel concretizată după anul 2000 prin publicarea câtorva volume ce râmân în continuare un reper al cercetării românești în domeniu: Dan Grigorescu (Povestea artelor surori: relațiile
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
povestiri, în revista Arta, nr. 12/1989. Frunzetti, Ion, Despre unele probleme ale ilustrației de carte pentru copii, în revista Arta, nr. 4/1962. Grigorescu, Dan, Sistem al artelor și sistem al judecăților critice, în revista Arta, nr. 9-10/1980. Lefter, Ion Bogdan, Vizualitatea operei lui Creangă, în revista Arta, nr. 12/1989. Marcus, Solomon, Preliminarii la intertextualitatea vizualului, în revista Arta, nr. 5/1985. Pavel, Amelia, Thomas Mann și arta plastică, în revista Arta, nr. 9/1975. Pavelescu, Aurelian, Dialog
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
140, 141, 151, 157, 165, 168, 196, 197 J Janssens, Pieter Elinga, 12, 13, 17, 86, 87, 91, 92, 93, 94, 96, 100, 103, 104, 105, 106, 108, 186 K Klein, Arthur H., 158 Krieger, Murray, 16, 24, 80 L Lefter, Ion Bogdan, 74, 76, 77, 80, 81 Livescu, Cristian, 87 Lund, Hans, 26, 27 M Mancaș, Mihaela, 42, 82 Manolescu, Nicolae, 46, 62, 129 Marcea, Pompiliu, 187, 188 Marcus, Solomon, 72 Marin, Ileana, 82 Marquez, Gabriel Garcia, 59, 60, 61
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Elemente de viziune plastică în opera lui Ion Creangă", în revista Arta, nr. 2/1989, p. 11. 58 Ibidem. 59 Idem, p. 12. 60 George Călinescu, Ion Creangă (Viața și opera), Editura Eminescu, București, 1987, p. 252. 61 Ion Bogdan Lefter, "Vizualitatea operei lui Creangă", în revista Arta, nr. 12/1989, p. 27. 62 Ibidem. 63 Amelia Pavel, "Thomas Mann și arta plastică", în revista Arta, nr. 9/1975, p. 18. 64 Ibidem. 65 Amelia Pavel, Traiectorii ale privirii, Editura Meridiane
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de altfel, criticul l-a practicat. SCRIERI: Hierofantul, București, 1999; Modernități, București, 2001; Poezii, Drobeta -Turnu Severin, 2002; Spectacolul literaturii, București, 2003. Repere bibliografice: Ruxandra Ivăncescu, Poezia ca eternă sărbătoare, VTRA, 2001, 4-5; Valeriu Filimon, Hierofanie arhetipală, L, 2001, 21-23; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 295-296; Maria-Ana Tupan, Un antropolog al modernității, LCF, 2002, 13; Otilia Hedeșan, Antropologia ca fascinație, O, 2002, 19; Horia Gârbea, Secolul religios și hiero-fantele, LCF, 2002, 23; Ion Pop, Scormonind prin sensurile modernității, „Piața literară
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
bolnavii mintal și alte piese), Brașov, 2001; Poeme ulterioare, București, 2000; Caii la fereastră. Ultimul Godot, Brașov, 2002; Le Roi, le rat et le fou du roi, [Carnières-Morlanwelz], 2002; Caii la fereastră. Ultimul Godot, București, 2002. Repere bibliografice: Ion Bogdan Lefter, Șansa inocenței jucate, LCF, 1980, 50; Constanța Buzea, „La noapte va ninge”, AFT, 1980, 12; Ion Pop, Doi poeți tineri, ST, 1980, 12; Constantin Pricop, „La noapte va ninge”, CL, 1981, 1; Dan Cristea, Matei Vișniec, LCF, 1981, 16; Eugen
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
Poezia tânără, R, 1981, 4; Mircea Mihăieș, „La noapte va ninge”, O, 1981, 9; Mircea Mihăieș, Mitologii citadine, O, 1983, 9; Poantă, Radiografii, II, 119-123; Felea, Aspecte, III, 147-151; Mihai Dinu Gheorghiu, Ceai fără zahăr, CRC, 1985, 16; Ion Bogdan Lefter, Arhaic, simbolic, concret, RL, 1985, 20; Horia Gârbea, Partida de ceai, independența textului, AFT, 1986, 11; Mincu, Eseu, 60-64; Coșovei, Pornind, 147-151; Alex. Ștefănescu, Condamnat la glorie în contumacie, RL, 1992, 8; Gellu Dorian, „Vreau să rămân pe cei doi
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
2001, 14; Al. Cistelecan, Ultimele poeme închipuite ale lui Matei Vișniec, „Cuvântul”, 2001, 4; Dumitru Țepeneag, Ion Simuț, Un român la Paris, în 2001, CNT, 2001, 23; Bogdan Crețu, Comic și tragic în comedia lui Matei Vișniec, DL, 2001, 41; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 280-283; Manolescu, Lista, I, 375-380; Pop, Viață, 187-190; Mircea Iorgulescu, Vedeniile lui Matei Vișniec, „22”, 2002, 14; Cristina Modreanu, Survolând dramaturgia românească..., ALA, 2002, 615; Bogdan Crețu, Grotescul în dramaturgia lui Matei Vișniec, CL, 2002
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
George Vulturescu, APF, 2000, 9; Bucur, Poeți optzeciști, 224-228, 233-236; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 103-109; Grigurcu, Poezie, II, 548-560; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 465-469; Regman, Ultime explorări, 100-105; Rotaru, O ist., V (2000), 513-518; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 299-301; Gheorghe Grigurcu, Un poet al Nordului, RL, 2002, 35; Marius Victor Chivu, „Nord, și dincolo de Nord”, OC, 2002, 127; Vasile, Poezia, 305-311; Constantin Ciopraga, Căutând cuvântul magic - George Vulturescu, CL, 2003, 10. Ct. C.
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
Zamfir, Vasile Chifor, Nicolae Mecu, Mircea Martin, Monica Spiridon, Roxana Sorescu, Mihai Dinu Gheorghiu, Ștefan Aug. Doinaș (eseuri și medalioane), Gheorghiță Geană, Ov. S. Crohmălniceanu, Mircea Scarlat, Petru Creția (contribuții îndeosebi în legătură cu editarea operei eminesciene), Dan C. Mihăilescu, Ion Bogdan Lefter, Radu Călin Cristea, Cristian Moraru ș.a. Interesul tot mai mare manifestat pentru teoria, istoria și critica literară va conduce în 1979 la inițierea seriei „Caiete critice”, la început un simplu supliment, evoluând însă rapid spre statutul unui periodic de sine
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Lucrările premiate - aparținând poeților Ioan T. Morar, Marin Lupșanu, George Vrânceanu, Nicolae Sava, prozatorilor Gheorghe Crăciun, Ovidiu Hurduzeu, Daniel Vighi, Andrei Grigor, Maria Mailat, Dan Culcer, Paul Tumanian și eseiștilor Mihai Dinu, Ștefan Borbély, Nicolae Oprea, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Iova ș.a. - vor fi publicate ulterior în revistă, în cele mai multe cazuri constituind și începutul unei colaborări consistente, prin care s-a asigurat celei mai noi generații, a optzeciștilor, o reprezentare pe măsura potențialului ei. Primul număr din V.r
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
ce favoruri aș fi putut obține din partea lui Marin Mincu, nici ce se înțelege la noi prin independența criticului literar. Dar asta-i altă discuție... Avem în față o carte apreciată la apariție, în 1984, de Nicolae Manolescu, de I.B. Lefter, de Cornel Moraru și de mulți alții. Ar trebui pus accentul foarte sănătos pe data de apariție a cărții: 1984. Fără referire la romanul lui Orwell, ci, mai curând, la paradigma scriiturii din epocă, la noutățile pe care le propunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
intensivizării tehnologiei mărului, a cultivării unor soiuri sensibile, a aplicării îngrășămintelor cu azot în cantități prea mari sau administrate unilateral și a apariției unor noi tulpini a ciupercii, pagubele sunt din ce în ce mai mari, atacul extinzându-se în toate zonele pomicol (Gh. Lefter și N. Minoiu, 1990). Simptome. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetație, începând de la dezmugurire și până la căderea frunzelor, cu intensitate mai mare în cursul lunii mai și la începutul lunii iunie. Sunt atacate frunzele, florile, lăstarii și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de ploaie), la temperaturi ce sunt cuprinse între 2-35șC. Pentru ca sporii să germineze și să producă infecții pe diferite organe ale plantei gazdă, în afară de umiditatea accentuată, mai este nevoie de o temperatură cuprinsă între 6-26șC, optima fiind de 20șC (Gh. Lefter și M. Minoiu, 1990). Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța pomilor sau ca miceliu de rezistență în solzii mugurilor. Sursa de infecție din primăvară o constituie sporii ce se formează pe miceliul de pe ramuri. Multe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pagube foarte mari în livezi și depozite. Se întâlnește pe măr, păr, gutui și mai puțin pe moșmon și piersic. Atacă sporadic un număr mare de specii lemnoase ce aparțin la diferite familii botanice (E. Rădulescu și col., 1972, Gh. Lefter și N. Minoiu, 1990). Simptome. Ciuperca parazitează ramurile, florile și fructele în diferite faze de dezvoltare. Primăvara, în timpul înfloritului, unele ramuri tinere încep să se veștejească, iar frunzele și florile se brunifică și se usucă. Atât pe scoarța ramurilor atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a vindecării de romantism, pe când antiromanticul Caragiale creează opere ale neputinței ieșirii din romantism" a unei lumi rătăcite în Tâmpitopole (p. 122, 123). Citându-l pe Mircea Tomuș, autor al unui studiu despre Caragiale, este pusă în discuție starea lui Lefter Popescu din Două loturi care trăiește "cea mai teribilă dintre treziri". El trece de la iluzia norocului la cea a nenorocului. Întâlnim în acest capitol ipoteze estetice interesante, unele îndrăznețe, cum ar fi de pildă prezența bovarismului la Caragiale, ca reflex
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
p. 133). Dincolo de aceste speculații mai mult sau mai puțin mitologice, există în opera lui Caragiale suficiente momente când motivul norocului este evocat. Cetățeanul turmentat își aruncă norocul în gârlă; pe Cațavencu îl părăsește norocul, acesta trecând de partea Zoei. Lefter Popescu, Anghelache, Zoe, Zița, protejatul din Lanțul slăbiciunilor etc. trăiesc sub zodia acestui cuvânt și a comicului stârnit de el. III. Caragiale abisal este capitolul care dă titlul cărții și e tratată aci tema propriu-zisă, făcându-se aprecierea că "redusă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Incapacitatea de a găsi locul inconștientului, al puterii în ultima instanță, îi transformă pe oameni în nevrozați, în inși veșnic în alergare după himere. Personajele lui Caragiale trăiesc o necontenită sarabandă a exteriorității, ei sunt prinși în "lanțul slăbiciunilor"", precum Lefter Popescu, Costăchel Gudurău ș.a. (p. 162). Astfel, capacitatea stilistică a lui Caragiale caricaturizează două personaje ale lui Poe, regele și Dupin, adică Trahanache și Pristanda, primul ca simbol al puterii înșelate iar al doilea nu-și găsește locul. Demonstrația autorului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]