1,271 matches
-
trebui să depună eforturi pentru a completa ghidul respectiv cât mai repede posibil în scopul de a facilita adoptarea de către statele membre a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive. (16) În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional " A legifera mai bine"10, statele membre sunt încurajate să stabilească, pentru ele și în interesul Comunității, propriile tabele care ilustrează, în măsura în care este posibil, concordanța între prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: SECȚIUNEA I
32006L0025-ro () [Corola-website/Law/295034_a_296363]
-
să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor prezentei directive și să se asigure că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile respective ar trebui să fie eficiente, proporționale și descurajatoare. (24) În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional "A legifera mai bine"13, statele membre sunt încurajate să elaboreze, pentru ele însele și în interesul Comunității, propriile tabele, care să ilustreze, pe cât posibil, concordanța dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere, și să le facă publice. (25) Măsurile necesare pentru
32006L0066-ro () [Corola-website/Law/295074_a_296403]
-
reprezentantului Președintelui României, autor al sesizării în Dosarul nr. 359E/2017, care face precizarea că aspectele învederate instanței constituționale cu privire la conflictul juridic de natură constituțională între autoritatea executivă și autoritatea legiuitoare constituie critici formulate din perspectiva competenței autorității care a legiferat, iar nu critici de neconstituționalitate a actului normativ în sine. Astfel, Guvernul are competența plenară de reglementare secundară, inerentă activității executive. Legiferarea primară delegată se poate realiza doar în condițiile prevăzute de Constituție, în temeiul unei legi de abilitare adoptate
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
cerințelor constituționale referitoare la competența sa de legiferare primară. 14. Reprezentantul Președintelui României susține că Curtea Constituțională trebuie să constate că a existat un conflict juridic între autoritatea executivă și autoritatea legiuitoare și să stabilească jaloanele în cadrul cărora Guvernul poate legifera, atâta timp cât persistă o stare de incertitudine cu privire la existența, pe viitor, a unor efecte juridice ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 , aflată în procedură decizională parlamentară, alături de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2017 , act normativ abrogator
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
pentru atingerea obiectivelor Constituției. Instituțiile Uniunii aplică principiul proporționalității în conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. ARTICOLUL I-12 Categorii de competențe (1) În cazul în care Constituția atribuie Uniunii competență exclusivă într-un domeniu determinat, numai Uniunea poate legifera și adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic, statele membre putând să facă acest lucru numai în cazul în care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea în aplicare a actelor Uniunii. (2) În cazul în care Constituția îi
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
în cazul în care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea în aplicare a actelor Uniunii. (2) În cazul în care Constituția îi atribuie Uniunii o competență partajată cu statele membre într-un domeniu determinat, Uniunea și statele membre pot legifera și adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic în acest domeniu. Statele membre își exercită competența în măsura în care Uniunea nu și-a exercitat competența sau a hotărât să înceteze să și-o mai exercite. (3) Statele membre își coordonează politicile
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
pedepsele aplicabile exclusiv inculpatului persoană fizică, a luat în considerare numai situația acestuia și, pe cale de excepție, nu a mai reglementat instituția asistenței juridice în raport cu inculpatul persoană juridică. A aprecia în sens contrar înseamnă a adăuga la lege și a legifera prin practica instanțelor de judecată. De asemenea, au susținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 136 alin. (2) din Codul penal, pedeapsa principală aplicabilă persoanei juridice este numai amenda, iar pedeapsa amenzii nu este prevăzută de dispozițiile art. 90 din Codul de
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel". În măsura în care, prin reducere la absurd, legiuitorul ar fi recurs la această din urmă formulare, ar fi cert că apoziția determină doar cel deal doilea substantiv-subiect. Cum însă Parlamentul nu a legiferat o astfel de variantă, s-a apreciat că sintagma "salarizat la același nivel" apare că explică singurul substantiv-subiect existent în precedent, care la rândul său mai este explicitat și de atributele "din aparatul de lucru al Parlamentului", respectiv "din celelalte
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
dintre provocările esențiale cu care se confruntă România. Efectele preconizate ale fertilității reduse, ale ratei mari a migrației și ale creșterii speranței de viață în următoarele câteva decenii vor influența profund economia României și societatea în general. Chiar dacă au fost legiferate și implementate diferite politici ca răspuns la procesul actual și preconizat de îmbătrânire a populației, până acum aceste demersuri au fost de obicei limitate la anumite domenii de politică. De-a lungul timpului, a devenit din ce în ce mai clar că este nevoie
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277466_a_278795]
-
libertăți fundamentale, fără a exista o justificare rațională care să reprezinte, în special, existența unui raport adecvat între aceste măsuri, situația de fapt și scopul urmărit. Autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că "suntem în prezența unui exces de putere nejustificat", legiferat prin art. 130 alin. (2) lit. b) pct. 11 și 14 din Legea nr. 295/2004 , față de scopul urmărit de legiuitor și având în vedere principiul proporționalității consacrat de art. 53 din Constituție. 8. Tribunalul Arad - Secția de contencios administrativ
DECIZIE nr. 526 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 pct. 14 şi ale art. 130 alin. (2) lit. b) [pct. 11 şi pct. 14] din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276877_a_278206]
-
consideră că se impune a se stabili dacă dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 reglementează un drept distinct de drepturile salariale stabilite prin Legea-cadru nr. 284/2010 și dacă, în raport cu art. 4 din anexa nr. VII la această lege, care legiferează salarizarea polițiștilor, sporul de izolare se raportează la salariul funcției de bază sau la salariul de funcție. 33. Dezlegările menționate se impun întrucât reclamanții solicită acordarea drepturilor reprezentând sporul de izolare prevăzut de art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 27
DECIZIE nr. 30 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278267_a_279596]
-
325A/2016. 3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se arată că "cele două proiecte de lege" determină cheltuieli suplimentare ale bugetului general consolidat, fără respectarea prevederilor art. 138 alin. (5) din Constituție. Se învederează faptul că "dreptul parlamentarilor de a legifera" trebuie să se circumscrie cadrului constituțional, ceea ce înseamnă că, atunci când aceștia își exercită dreptul antereferit și acordă drepturi bănești pentru anumite categorii de persoane, trebuie să țină seama de art. 138 alin. (5) din Constituție referitor la indicarea sursei de
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
sus [paragrafele 48-49 ale prezentei decizii], Parlamentul are competența de a reglementa drepturi de natură legală, drepturi care, în mod inevitabil, au consecințe bugetare. Prin modul de formulare a criticii de neconstituționalitate, se pune la îndoială dreptul Parlamentului de a legifera în domenii care au consecințe bugetare. În concepția Guvernului, întrucât senatorii și deputații nu au dreptul să inițieze legea bugetului de stat, înseamnă că aceștia nu au dreptul să inițieze legi cu efecte bugetare. Or, o atare optică nu poate
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). 27. Pe cale jurisprudențială ( Decizia nr. 710
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
alin. (3) din Constituție. De asemenea, art. 1 pct. III. pozițiile 1 și 3 din legea criticată, prin referirea expresă la Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, certifică încălcarea dispozițiilor legale referitoare la interdicția de a se legifera în domeniul legilor organice, fapt subliniat și de Consiliul Legislativ prin punctul 4 din Avizul nr. 1/2017. Se mai arată că reglementările la care face referire art. 1 pct. V din legea criticată sunt de domeniul legii organice, conform
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
din Constituție 39. Curtea reține că, potrivit art. 4 alin. (2) lit. d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, agricultura și pescuitul țin de competențele partajate ale Uniunii Europene cu statele membre. În acest caz, Uniunea și statele membre pot legifera și adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic în acest domeniu, cu observația că statele membre își exercită competența în măsura în care Uniunea nu și-a exercitat competența. Statele membre își exercită din nou competența în măsura în care Uniunea a hotărât să înceteze
DECIZIE nr. 683 din 23 noiembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279167_a_280496]
-
faptul că resursele naturale includ produse petroliere, gaze naturale și combustibili solizi, care sunt surse esențiale de energie, dar și principalele surse de emisii de dioxid de carbon; întrucât Tratatul nu a prevăzut în altă parte autoritatea necesară pentru a legifera aspectele energetice ale programelor prevăzute în prezenta directivă, trebuie să se recurgă, de asemenea, la art. 235 din Tratat; întrucât sectoarele rezidențiale și terțiare absorb aproximativ 40% din consumul final de energie din Comunitate și se dezvoltă în continuare, evoluție
jrc2209as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87362_a_88149]
-
menționate sunt date cu citarea părților, fiind astfel respectate dreptul la apărare și principiul contradictorialității. Aceste norme sunt în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 129, precum și cu cele ale art. 126 alin. (2) care conferă legiuitorului dreptul de a legifera cu privire la competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată. De altfel, această opțiune a legiuitorului a fost impusă de exigența soluționării cu celeritate a procesului dedus judecății, aceasta fiind una dintre caracteristicile acțiunii în contencios administrativ. În privința normelor legale vizând aplicarea
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor, art. 48 alin. (1) din Constituție, deoarece judecătorul i-a încălcat dreptul și îndatorirea de a asigura creșterea, educația și instruirea copilului, art. 61 și art. 73 din Constituție, deoarece Parlamentul nu a legiferat un program de vizitare și art. 124 din Constituție, întrucât competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domeniul legislativ este transmisă unei autorități unipersonale din puterea judecătorească, judecătorul emițând hotărâri cu putere de lege. În acest sens
DECIZIE nr. 573 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274960_a_276289]
-
situația determinată de constatarea neconstituționalității legii în ansamblul său, Curtea a reținut că pronunțarea unei astfel de decizii are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecința fiind încetarea procesului legislativ în privința respectivei reglementări. Prin urmare, opțiunea legiuitorului de a legifera în materia în care Curtea Constituțională a admis o sesizare de neconstituționalitate cu privire la o lege în ansamblul său presupune parcurgerea din nou a tuturor fazelor procesului legislativ prevăzut de Constituție și de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. 48. Având
DECIZIE nr. 581 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275273_a_276602]
-
statul dispune de organismele competente să realizeze astfel de activități de reabilitare și că acesta are nu numai obligația legală, dar și obligația morală de a asigura continuitatea moștenirii culturale, care este parte a tezaurului umanității. Se susține că a legifera obligația statului de a lua, în situații excepționale, prin Ministerul Culturii și Cultelor, măsuri speciale de protecție a monumentelor istorice, fără a legifera obligația statului de a-și exercita dreptul de preempțiune cu privire la imobilele ce reprezintă monumente istorice clasate în
DECIZIE nr. 420 din 16 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (4), art. 26 alin. (1) pct. 19 lit. b) şi c) şi alin. (2) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276436_a_277765]
-
morală de a asigura continuitatea moștenirii culturale, care este parte a tezaurului umanității. Se susține că a legifera obligația statului de a lua, în situații excepționale, prin Ministerul Culturii și Cultelor, măsuri speciale de protecție a monumentelor istorice, fără a legifera obligația statului de a-și exercita dreptul de preempțiune cu privire la imobilele ce reprezintă monumente istorice clasate în grupa A, și, respectiv, B de risc, lipsește de eficiență juridică textul de lege reglementat și condamnă monumentele istorice la pieire. Se conchide
DECIZIE nr. 420 din 16 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (4), art. 26 alin. (1) pct. 19 lit. b) şi c) şi alin. (2) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276436_a_277765]
-
și a libertăților fundamentale și art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice sunt de natură să îmbogățească conținutul dispozițiilor constituționale referitoare la liberul acces la justiție și dreptul la apărare, apreciază că Parlamentul are îndatorirea de a legifera norme corespunzătoare pentru asigurarea reală a respectării acestor drepturi, în lipsa cărora nu se poate concepe existența statului de drept. Fără îndeplinirea acestor îndatoriri, normele constituționale menționate ar avea un caracter pur declarativ, situație inadmisibilă pentru un stat care împărtășește valorile
DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură civilă, după caz. Ca atare nu se poate reține susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate cu privire la faptul că nu sunt legiferate norme legale care să prevadă că actul normativ din care fac parte dispozițiile criticate se completează cu dispoziții privind regulile comune în materie. 21. Față de cele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa contrarietate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit.
DECIZIE nr. 309 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273858_a_275187]
-
Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că "în activitatea de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea însă competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu" și, de asemenea, că "puterea judecătorească, prin Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării lui unitare de către instanțele judecătorești
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]