1,133 matches
-
Dar ceea ce nouă ni se poate părea de la sine evident nu era deloc evident pentru predecesorii noștri. După cum am văzut în Capitolul 2, pînă nu foarte demult, posibilitatea ca cetățenii să aleagă și să respingă, prin alegeri, reprezentanții împuterniciți să legifereze a rămas în mare măsură străină atît de teoria cît și de practica democrației. Am văzut, de asemenea, că alegerea reprezentanților s-a dezvoltat îndeosebi în Evul Mediu, cînd monarhii și-au dat seama că pentru a impune taxe, a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mult mai atractive și structurate comparativ cu România, fapt subliniat chiar de un reprezentant al presei catolice românești la Vatican). O consecință a desfășurării unor astfel de evenimente a fost luarea anumitor decizii în cadrul Conciliului Vatican II; acțiunile susțineau și legiferau viziunea Bisericii cu privire la presa catolică și la rolul acesteia în societatea contemporană și au demonstrat principalele scopuri ale Bisericii referitoare la presă, printre care: unitatea presei catolice, apărarea Bisericii prin presă, continuarea evanghelizării și a activității misionare și a apostolatului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de literatură decât se aștepta autorul nedumerit al acestei recenzii belicoase. Un alt fel de literatură, pe care acest premiu Nobel o consfințește. Numai că, în literatură, din păcate (știa Eliot ce știa), orice consfințire e o condamnare. S-a legiferat, trebuie încălcat. Poate un nou Harold Pinter bate la ușă chiar pe când se scrie acest articol... Interesant este că Pinter dăduse replica la acest viitor atac încă din 1966, când afirmase în interviul acordat lui Lawrence M Bensky (The Paris
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
brusc, aceasta având vechimea și tradiția ei. Medicii preoți practicau medicina în temple și cei laici în popor, empiric. Bolnavii săraci erau duși direct în piețe publice, unde farmaciștii naturiști își etalau leacurile și își ofereau sfaturile. Codul lui Hammurabi legiferează în 9 articole practicarea medicinei, remunerarea, penalizarea eșecurilor în cazul pacientului sclav cu achiziționarea plătită a altui sclav. Medicina empirică se luminează și ea de o îndelungată și selectă experiență. Cifra 7, cifra destinului, este invocată ca și poziția și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
își arogă primatul față de spirit și transcendent. Or, filosofia socratică, și cum vom vedea și cea creștină și în general cele spiritualiste, ne învață că starea de conștiință determină starea de existență și Jurământul hippocratic în acest sens, depune mărturie, legiferează și ne învață să-l respectăm. FILOSOFII SUNT ZEI TEREȘTRI Dacă filosofii nu sunt și medici, sigur ei luminează orizontul de intuire, percepere și acțiune al medicilor. Spre deosebire de egipteni, grecii sunt și filosofi, creatori de școli, de sisteme de reflexie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
proiectele de legi solicitate de domnitor și a le susține În Parlament În numele acestuia. În fine, până În momentul când cele două Camere, rezultate din alegeri efectuate În conformitate cu noua lege electorală, urmau a fi convocate, domnitorul putea emite decrete, adică putea legifera <ref id="13"> 13 Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 245-247; Dumitru Ivănescu, op. cit., p. 162-165.</ref>. Este cazul să precizăm că atribuțiile sporite ale domnitorului, chiar dacă au schimbat echilibrul constituțional dintre puterile statului, nu au condus la instaurarea unui regim
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
rezolvate în cîteva ore. Chiar și femeile urmau să fie împroprietărite, deoarece (cum spunea Iorga) dăduseră dovadă de înțelegere și curaj atît în luptă cît și în politică 90. Dar, după părerea lui Iorga, toate acestea nu erau ușor de legiferat. Brătianu i-a spus: "Moșierii se vor revolta!" La care Iorga a replicat: "Va trebui atunci să-i împușcăm pe moșieri de dragul țăranilor, așa cum au fost mai înainte împușcați țăranii de dragul moșierilor". Iorga l-a determinat pe rege să aprobe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
departe de Numa Pompilius sau de horați și curiați ca și evreii de macabeeni. Iorga spunea întotdeauna că, dacă evreii vor să aibă relații mai bune cu românii, acest lucru trebuie să fie rezolvat pe calea inimii, el neputînd fi legiferat. La sfîrșitul verii lui 1929, în timpul tulburărilor sîngeroase care au izbucnit la Ierusalim, Iorga a declarat că nimeni nu se putea aștepta la nimic de la palestinieni, care rămăseseră tot timpul barbari, dar că Ierusalimul era la fel de sacru pentru toate cele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Nici unul dintre aceste obiective nu era mărturisit deschis. Guvernul laburist a pretins până la sfârșit că susține valorile fundamentale și apără instituțiile statului asistențial, În vreme ce inaugura În practică o ruptură atent calculată, Încercând să Înfăptuiască pe furiș ceea ce predecesorii nu putuseră legifera În mod deschis. Strategia nu a funcționat: laburiștii au pierdut din susținători, fără a putea să-și revendice realizările. În august 1977, din cauza bugetului redus drastic de guvernul laburist, numărul șomerilor din Marea Britanie depășise 1,6 milioane și creștea În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai era vorbită dincolo de granițele țării, franceza trebuia să aibă monopolul În interiorul lor. O petiție semnată În iulie 1992 de 250 de personalități (printre care Régis Debray, Alain Finkielkraut, Jean Dutourd, Max Gallo și Philippe Sollers) solicita ca guvernul să legifereze utilizarea exclusivă a limbii franceze În conferințele și Întâlnirile organizate pe teritoriul francez, filmele realizate cu fonduri franceze etc. Altfel, avertizau ei, „«anglogloții» ne vor face pe toți să vorbim engleza sau, mai bine zis, americana”. Guvernele franceze, indiferent de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a avuției statului socialist. Capitalismul românesc a debutat și el cu cele câteva zeci de mii de întreprinzători în care își puneau speranțele teoretice Schumpeter la începutul secolului și Kornai la sfârșitul său. Aproape imediat după revoluție, noua guvernare a legiferat posibilitatea liberei inițiative și, practic de a doua zi, zeci și apoi sute de mii de mici întreprinzători și-au făcut brusc apariția în economia și societatea românești. Există și acum și vor exista în continuare, de vreme ce funcționarea economiei depinde
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de zile, guvernul PSD s-a străduit să ofere scutiri de taxe și datorii, subvenții ale prețurilor, contracte guvernamentale prioritare, acces preferențial la privatizare și chiar monopoluri, începând cu 2002, guvernul PSD este nevoit să atace însăși infrastructura capitalului național. Legiferează obligativitatea separării afacerilor de politică, acceptă un calendar al renunțării la subvenții, consacră principiul privatizării prin investitor strategic european, declanșează campania anticorupție, realizează macrostabilizarea, susține creșterea monedei naționale, aduce reforma bancară în faza finală și, în final, cedează capitalului european
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de asociere și afaceri colective, dreptul la grevă și dreptul de a impune greve patronale, care reprezintă chestiuni de ordin național (How is the European Union meeting social and regional needs?, 1996, p.7) În anii ’90, singurele documente care legiferau politica socială în spațiul Uniunii Europene erau Carta Drepturilor Sociale Fundamentale ale Muncitorilor, adoptată în 1989, și acordul de politică socială din 1992 anexat ca protocol Tratatului de la Maastricht din 1991. Un prim plan de acțiune în domeniul ocupării forței
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
14 Septembrie 1941 (Monitorul Oficial No. 218)592. III. Măsuri referitoare la limitarea activității evreilor și în alte domenii ale vieții economice. Pe lângă cele două mari acțiuni de românizare a vieții economice privind fie capitalul, fie munca, s'a mai legiferat în același scop și o serie de măsuri privind unele probleme limitate sau aspecte mixte, a căror însemnătate și cuprindere reiese din însăși titlul lor: Decretul-Lege pentru interzicerea achiziționării obiectelor de cult de la magazinele evreești din 17 Septembrie 1940 (Monitorul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a Armatei noastre. Rezultă deci că, sub imperiul acestei Legi, nu se făcea nici o distincție asupra originii etnice și deci nici o excepție de la obligațiile militare. Această situație a durat până la 8 August 1940 când sub impulsul curentului naționalist, s'au legiferat restricțiuni pentru evrei și în această privință, și anume prin: 2/. Decretul-Lege No. 2650 din 8 August 1940600, care reglementa situația juridică a evreilor din România, precizând cine sunt socotiți evrei în sensul acestei legi, după cum am arătat la Cap
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sustragere... Cetățenii își exprimă nemulțumirea mai cu seamă prin acțiuni individuale de eludare a legii sau sabotaj economic, ascultînd emisiuni ale posturilor occidentale de radio și efectuînd zboruri ocazionale și individuale în străinătate"698. Pe 23 decembrie 1953, Eisenhower a legiferat CSN 174, noua politică americană pentru Europa de Est, asigurîndu-se că România era, în continuare, privită ca fiind "cel mai sovietizat" dintre statele-satelit. Disputele propagandistice româno-americane Evenimentele petrecute la București reflectau și ele etapele procesului ce a dus la adoptarea Noii Viziuni
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al unor congresmeni în ce privește acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" Uniunii Sovietice avea să se schimbe. Între timp, la Capitol Hill, Camera Reprezentanților și Senatul își încheiaseră audierile privind adăugarea la Legea administrării exporturilor, din 1969 a unui paragraf care legifera crearea unui Consiliu pentru Politica Economică Internațională (CPEI). Dacă acesta ar fi fost aprobat, el ar fi schimbat caracterul neoficial al CPEI și ar fi garantat Consiliului o autoritate statutară și, implicit, mai multă legitimitate acțiunilor sale1500. Dezbaterile s-au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Sovietice "Clauza națiunii celei mai favorizate"1589. Deși Mills avea să comenteze mai tîrziu pe această temă, Administrația a considerat că sprijinul lui este suficient pentru a asigura aprobarea pachetului de legi. Avînd suportul lui Mills, Camera Reprezentanților avea să legifereze dreptul președintelui de a acorda Clauza și chiar dacă Senatul respingea această prevedere, Mills era "convins că comitetul consultativ pentru legea comerțului va repune în drepturi" "Clauza națiunii celei mai favorizate". Așa stînd lucrurile, Administrația nu prea vedea de ce ar fi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a Congresului, dacă Bucureștiul nu renunța la practicile sale represive. Văzînd că numărul congresmenilor incomodați de sprijinul continuu acordat României era din ce în ce mai mare, președintele Reagan și-a dat seama că în curînd aveau să se adune suficiente voturi pentru a legifera suspendarea Clauzei. Acest proces avea să eludeze restricțiile Chadha și să forțeze președintele să accepte legea sau să o interzică prin veto. În al doilea caz, Congresul ar fi putut să facă abstracție de acest veto. Interdicția exprimată astfel de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Mai mult decît atît, "introducerea explicită a altor condiții, pe lîngă emigrare, cum ar fi respectarea drepturilor religioase și a celor ale minorităților ar fi făcut pîrghia mai eficientă sau mai puțin eficientă?" și, în sfîrșit, dacă s-ar fi legiferat lărgirea criteriilor Jackson-Vanik, aceasta ar fi afectat negativ viitorul relațiilor Washingtonului cu Moscova și cu alte țări din blocul estic? Deși sistemul avea lipsurile lui, după părerea lui Hoyer, era mai bun decît alternativele propuse 2391. Cei ce s-au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Regulamentelor era "consolidarea ordinii existente și menținerea privilegiilor boierilor" (p. 203). Dincolo de natura sa profund conservatoare, Regulamentul a avut un puternic efect centralizator și unificator, setând premisele pentru unirea politică înfăptuită în 1859. Până atunci însă, prevederile sale conservatoare care legiferau privilegiile boierești prin menținerea clăcii și șerbiei au fost contestate cu ocazia mișcărilor revoluționare declanșate de generația pașoptistă. Simbolizând "triumful ideii de națiune" pentru intelectualii români (Hitchins, 1998, p. 285), anul 1848 constituie un moment de răscruce în cristalizarea naționalismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Hohenzollern-Sigmaringen, ca soluție de rezervă după refuzul lui Filip de Flandra, primul ofertat în acest sens. Carol continuă procesul de modernizare inițiat de Cuza, într-un ritm mai puțin imperios, prin adoptarea Constituției din 1866, elaborată după modelul belgian, care legifera monarhia constituțională ereditară. Totuși, România continua să rămână sub suzeranitate otomană. Retensionarea "Problemei orientale", precipitată de izbucnirea răscoalelor anti-otomane din Balcani, și decizia Rusiei de a reglementa relația cu Imperiul Otoman în favoarea sa, au constituit fundalul în care românii s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
masă prin legislație și ii) înrolarea efectivă a populației de copii. Sub aspect strict legislativ, România se află pe o poziție meritorie într-un clasament al națiunilor europene care au introdus obligativitatea educației primare. Cu toate însă că România a legiferat formal obligativitatea educației publice primare înaintea Ungariei, spre exemplu, rata efectivă de înrolare a populației de școli în 1870 era ridicol de mică, atingând doar 7 procente, comparativ cu cele 40 de procente reușite de autoritățile maghiare. Examinând raportul cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au adus succese în trecut, chiar dacă o asemenea rezistență avea să se dovedească ca fiind dezavantajoasă pe termen lung" (Ramirez și Boli, 1987, p. 4); c) construirea retorică a educației, cale urmată în acele state care s-au grăbit să legifereze obligativitatea educației primare, dar, în ciuda declamațiilor în acest sens, nu au fost în stare să își concretizeze la nivel faptic angajamentele de ordin juridic. Cazurile care configurează categoria statelor care au construit sistemul educațional mai întâi formal, întârziind în traducerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 1600 semnificații naționaliste. Concesia pe planul unității politice este însă compensată pe planul unității spirituale. Adevărata moștenire lăsată posterității de Mihai Viteazul nu a fost nici politică, nici națională ori socială (faimoasa "legătură" a lui Mihai prin care a legiferat iobăgia în Transilvania probează că principele nu a fost interesat de emanciparea țărănimii românești), ci eclezială: "Favorizarea elementului romănesc s-a făcut în direcția culturală, în biserică. A scutit pe preoți de sarcinile servile. [...] A legat întreaga biserică ardelenească de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]