1,772 matches
-
Guvern asupra acestui proiect. 3. Prezenta sesizare supune controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională Legea educației naționale adoptată de către Parlament. Constatarea adoptării Legii educației naționale în condițiile descrise în sesizare este apreciată ca fiind o încălcare a competenței de legiferare a Parlamentului. 4. Curtea constată, în acest sens, că adoptarea Legii educației naționale s-a realizat în urma retragerii, de către unii dintre semnatari, a susținerii moțiunii de cenzură depuse ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educației naționale, act
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 19 ianuarie 2010. Constatând neconstituționalitatea Legii educației, adoptată prin aceeași procedură a angajării răspunderii Guvernului, în temeiul prevederilor art. 114 din Constituție, Curtea Constituțională a statuat că "la această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă în extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obișnuită sau în procedura de urgență nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
uzuală sau de urgență". Considerentele deciziei citate își mențin valabilitatea, cu atât mai mult, cu cât noua Lege a educației naționale a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, în timp ce proiectul de lege, având același inițiator, se afla în proces de legiferare, la Senat, în calitate de Cameră decizională. Neconstituționalitatea extrinsecă rezultă, în al doilea rând, și din perpetuarea viciilor de neconstituționalitate constatate prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituție, asupra proiectului Legii educației naționale este neconstituțională și a declanșat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, în condițiile în care proiectul de lege se afla în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională. Astfel, prin exercitarea de către Guvern a unei competențe, cu nerespectarea cadrului constituțional, s-a încălcat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. Dacă un fapt ilicit are consecințe ilicite, tot astfel, un fapt neconstituțional are consecințe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
baza edictării dispozițiilor art. 114 din Constituție". Se mai arată că "acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreționar ar semnifica transformarea acestei autorități în putere legiuitoare, interferând cu atribuțiile de legiferare ale Parlamentului". II. Cu referire la criticile de constituționalitate intrinsecă, se arată că legea criticată "încalcă definițiile fundamentale" prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât derogă "de la principiile constituționale și de la alte norme legale peste care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
răspunderii Guvernului este o "procedură complexă ce implică raporturi de natură mixtă, deoarece, pe de o parte, prin conținutul său este un act ce emană de la executiv și, pe de altă parte, prin efectul său, fie produce un act de legiferare - așa cum este în speța de față -, fie se ajunge la demiterea Guvernului. Așa fiind, angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, care, neurmând procedura parlamentară obișnuită, este practic adoptată tacit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, care, neurmând procedura parlamentară obișnuită, este practic adoptată tacit în absența dezbaterilor, Guvernul ținând cont sau nu de amendamentele făcute. La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă în extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obișnuită sau în procedura de urgență nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
vigoare, este evident că Guvernul trebuia să folosească o procedură constituțională care să permită adoptarea legii până la data de 1 ianuarie 2011. Este discutabil dacă legea criticată ar fi putut fi adoptată până la termenul fixat prin folosirea procedurii obișnuite de legiferare prevăzute de art. 75 din Constituție sau prin adoptarea sa în procedură de urgență, conform art. 76 alin. (3) din Constituție. Or, neadoptarea legii criticate în acest termen ar fi dus la costuri sociale foarte grele în privința personalului salarizat din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
pe calea unei inițiative legislative, și apoi de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. Curtea constată că, procedându-se astfel, Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială a fost adoptată cu încălcarea normelor constituționale referitoare la procedura de legiferare, și anume a principiului constituțional al bicameralismului Parlamentului României, consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție, precum și a competențelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală. IV. În sfârșit, Curtea observă că în legătură cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197485_a_198814]
-
democrație participativă Controlul poporului asupra statului se va realiza nu numai prin alegerea directă, de către popor, a tuturor reprezentanților săi în toate componentele, în toate autoritățile statului, dar și prin creșterea participării directe a poporului, a cetățenilor la procesul de legiferare, de stabilire a normelor de conviețuire socială. În acest sens, proiectul de revizuire prevede că poporul are dreptul, oricând, să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la orice problemă de interes național, sau local, cetățenii av��nd dreptul la inițiativă legislativă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
statului prevăzute de prezenta lege, ca și celelalte legi necesare pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei legi." 191. Articolul 155 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Proiectele de legi și propunerile legislative în curs de legiferare la data intrării în vigoare a prezentei legi se dezbat și se aprobă potrivit dispozițiilor prezentei legi." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va calcula
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
din Codul de procedură civilă nu încalcă dispozițiile constituționale referitoare la dreptul la apărare, în condițiile în care părțile pot fi asistate de avocat. Posibilitatea ca mandatarul să pună concluzii în instanță, la fel că avocatul, este o problemă de legiferare, iar nu de constituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 11 iulie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 1.461/ C/2002, Tribunalul Caraș-Severin a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148272_a_149601]
-
mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea Constituțională a statuat că "urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare". Mai mult, Curtea a statuat că nu se constituie într-o situație extraordinară cazurile "cu implicații financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătorești. Aceste aspecte țin de oportunitatea adoptării reglementării" ( Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233985_a_235314]
-
în concepția legiuitorului din anul 1968. Plecind de la noțiunile de patrimoniu obștesc și titular al acestuia vom constata că, indiferent de localizarea unui prejudiciu, în raport cu o entitate economică sau alta, patrimoniul obștesc era cel vătămat. De asemenea, se susține că legiferarea infracțiunii de abuz în serviciu corespundea concepției constituționale care consacră economia socialistă; tratarea din punct de vedere constituțional actual nu poate fi ruptă de concepția actuala a legiuitorului, care consacră economia de piață, în actualul context nemaiputându-se folosi noțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111839_a_113168]
-
a completa democrația reprezentativă cu virtuțile democrației participative; prin urmare, exercitarea puterii politice va asigura participarea și controlul cetățeanului asupra instituțiilor și procesului de luare a deciziilor, prin respectarea normelor și regulilor democratice, în concordanță cu prevederile Constituției. Activitatea de legiferare trebuie să aibă în vedere un cadru conceptual unitar și coerent, pe deplin compatibil cu legislația europeană, cu principiile acquisului comunitar, cu sistemul de reglementări propriu Uniunii Europene. Aplicarea strictă și severă a legilor față de toți cetățenii și în toate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138932_a_140261]
-
în privința cărora nu s-a putut ajunge la o soluție la un nivel decizional inferior. De asemenea, potrivit art. 15 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliul European reprezintă acel mecanism al Uniunii Europene care, fără a avea competențe de legiferare acordate prin tratatele constitutive, constituie nucleul decizional la cel mai înalt nivel în materia politicilor Uniunii Europene. În acest sens, se învederează faptul că la nivelul Consiliului European s-au luat decizii istorice, precum "introducerea alegerilor directe, extinderea comunităților, acorduri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
Deputaților prin intermediul serviciului și administrează repertoarul organizațiilor neguvernamentale interesate de activitatea legislativă, publicat pe site; ... p) transmite membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaților, comisiilor, grupurilor parlamentare și secretarului general observațiile și propunerile cu privire la inițiativele legislative dezbătute, în legătură cu desfășurarea procedurii de legiferare, precum și cu alte aspecte pe care reprezentanții societății civile le semnalează; ... r) întocmește anual un raport privind relația cu societatea civilă, pe baza activităților desfășurate în cadrul serviciului; ... s) administrează conținutul paginii proprii de pe site-ul Camerei Deputaților. Articolul 83 Centrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182414_a_183743]
-
poate susține, cel puțin la nivel teoretic, că actele administrative de nivel secundar ale Consiliului sunt emise cu depășirea atribuțiilor sale legale. De aceea, acestea nu constituie izvor de drept și nu pot conduce la "crearea dreptului", în sensul de legiferare, așa cum susține autorul excepției. Cât privește modalitatea de interpretare și aplicare a acestor texte de lege, Curtea reamintește că autoritățile publice trebuie să respecte cadrul constituțional mai înainte menționat și că nu poate forma obiectul controlului de constituționalitate modalitatea individuală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249339_a_250668]
-
anterior, prezenta directivă nu poate depăși nivelul necesar pentru atingerea acestor obiective. (14) Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și respectă principiile recunoscute în special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. (15) În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional pentru o legiferare mai bună8, statele membre sunt încurajate să stabilească, pentru ele și în interesul Comunității, propriile tabele care să ilustreze, pe cât posibil, concordanța dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere, și să le facă publice. (16) Prin urmare, Directivele 78/660
32006L0046-ro () [Corola-website/Law/295055_a_296384]
-
Capitolul I Dispoziții privind pregătirea, elaborarea și avizarea proiectelor de acte normative Articolul 1 Reglementarea relațiilor sociale prin acte normative se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc. Articolul 2 (1) Actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției României, cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicata, precum și cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179834_a_181163]
-
ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, nu a fost anulată printr-o altă hotărâre judecătorească ori prin vreun act normativ ulterior, căci atunci când s-a dorit suprimarea unui drept, chiar dobândit printr-o hotărâre judecătorească, legiuitorul a făcut-o prin legiferarea expresă. Pierderea unui drept nu se poate deduce pe cale de interpretare, ci se impune prin legiferare. 58. În consecință, această hotărâre irevocabilă trebuie să se bucure în continuare de atributele conferite de lege unui titlu executoriu, acest drept existând efectiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265801_a_267130]
-
prin vreun act normativ ulterior, căci atunci când s-a dorit suprimarea unui drept, chiar dobândit printr-o hotărâre judecătorească, legiuitorul a făcut-o prin legiferarea expresă. Pierderea unui drept nu se poate deduce pe cale de interpretare, ci se impune prin legiferare. 58. În consecință, această hotărâre irevocabilă trebuie să se bucure în continuare de atributele conferite de lege unui titlu executoriu, acest drept existând efectiv și permanent, lună de lună. 59. Ulterior datei de 22 decembrie 2011 (data publicării în Monitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265801_a_267130]
-
lună de activitate, or din interpretarea gramaticală a acestui text de lege, general acceptată și confirmată de practica judecătorească, rezultă că legiuitorul a avut în vedere indemnizația avută în drept, iar nu veniturile efectiv încasate. De altfel, în activitatea de legiferare, este vizată întotdeauna o stare de drept, iar nu una de fapt. 66. Așa cum s-a arătat anterior, în momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare, magistrații din prezenta cauză aveau în patrimoniu dreptul la creșterile salariale prevăzute de Ordonanța Guvernului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265801_a_267130]
-
vigoare. ● Aplicarea și interpretarea coerentă legislativă în cazul conflictului în timp al normelor ori al conflictului între norme superioare și inferioare. ● Adoptarea proiectelor de modificare a codurilor (civil, penal, procedură penală și procedură civilă). ● Renunțarea la excesul în utilizarea mecanismului legiferării în regim de urgență, inclusiv definirea legală amănunțită și limitativă a domeniilor în care se poate reglementa prin ordonanțe de urgență. Îmbunătățirea politicii de resurse umane în magistratură ● Modificarea dispozițiilor legale privitoare la organizarea judiciară și statutul magistraților prin : - stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206115_a_207444]
-
spectacole în parteneriat cu administrația publică locală și crearea de instituții (de spectacole, de proiecte sau gazdă) cu repertoriu multidisciplinar (spectacole de teatru, muzică, balet, arte vizuale etc.). ● Elaborarea de inițiative legislative pentru salarizarea personalului din instituțiile de cultură și legiferarea statutului artistului în România. ● Integrarea programatică a patrimoniului cultural material și imaterial în cadrul turismului cultural național și internațional. ● Susținerea prezenței și a rolului Bisericii în societate, pornind de la principiul recunoașterii contribuției Bisericii la binele comun al societății. ● Sprijinirea dezvoltării comunităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206115_a_207444]