3,106 matches
-
defini mizele. Cei care domină un câmp îi definesc mizele, au mijloacele de a-l face să funcționeze în profitul lor. Nici un capital nu poate "circula", nu poate fi "investit" la adevărata lui valoare dacă nu e (re)cunoscut, legitimat. Legitimarea implică și procesul de instituire a legitimității. Copiii din clasele defavorizate vin la școală cu un capital lingvistic sărac și altfel decât cel utilizat la școală. Dacă și capitalul economic și cel social sunt precare, ele nu pot fi reconvertite
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
toate variațiile sale, este un concept indubitabil legat de societatea modernă. Și aceasta pentru că acest tip de societate "oferă condițiile de posibilitate pentru apariția ideologiei"16. După cum există, la începutul acestui secol, autori care, identificând ideologia cu un tip de legitimare socială ce nu-și găsește fundamentele în principii aflate în afara societății înseși (cum ar fi zeii, spre exemplu), subliniază că termenul nu este un produs cultural ce aparține exclusiv modernității, fără a face însă vreo concesie în privința "europenității" sale: Această
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
face însă vreo concesie în privința "europenității" sale: Această caracterizare a condițiilor pentru ideologie [aparținând lui Claude Lefort, n.m. D.Ș.] nu poate fi redusă la un fenomen modern; este, dimpotrivă, unul european în mod distinct. Deși este adevărat că principiul legitimării în Atena sau Roma Antică se fundamenta pe un apel la tradiție și la zei, filosofii, sofiștii și juriștii au învățat să pună în discuție, în grade variate, această formă de legitimare. Pentru mulți gânditori antici locul legitimității unui tip
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în mod distinct. Deși este adevărat că principiul legitimării în Atena sau Roma Antică se fundamenta pe un apel la tradiție și la zei, filosofii, sofiștii și juriștii au învățat să pună în discuție, în grade variate, această formă de legitimare. Pentru mulți gânditori antici locul legitimității unui tip de societate nu putea fi văzut într-un apel la ceva aflat în afara societății. Mai mult, ar fi dificil să pretindem că nici Grecia și nici Roma nu se recunoșteau ca societăți
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
colectiv. Caracterul social al ideologiei, ce poate fi regăsit la nivelul problemelor pe care le implică existența grupurilor și relațiile dintre acestea în cadrul societății. E vorba de probleme legate de poziția grupurilor în societate, de interesele lor, de modelele de legitimare pe care acestea le folosesc și, nu în ultimul rând, de chestiunile legate de fenomenul dominației sociale. Caracterul sociocognitiv al ideologiei, rezultat din faptul că ideologia poate fi, în aceeași măsură, împărtășită (de către membrii unui anumit grup social), dar și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Problema (a) Politica (b) Puterea (c) Lumea în întregul său 3. Subiectul (a) Clasa socială (b) Orice grup (c) Orice grup sau individ 4. Poziția (a) Dominantă (b) Subordonată 5. Funcția (a) Explicație (b) Represiune (c) Integrare (d) Motivare (e) Legitimare 6. Motivația (a) Bazată pe interese (b) Lipsită de interese (c) Non-expedientă (fără interese pe termen scurt) 7. Structura cognitivă/afectivă (a) Coerență (internă) (b) Contrast (extern) (c) Abstracție (d) Specificitate (e) Ierarhie (f) Stabilitate (g) Cunoaștere (h) Sofisticare (i
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologiei, câtă vreme se presupune că aceasta deține, întotdeauna, un program pe care intenționează să-l pună în practică. Ideologia are și funcția de a legitima, deci de a construi argumente care să justifice anumite idei sau acțiuni. Funcția de legitimare poate să transpară în acest sens neutru, sau poate fi regăsită, atunci când distorsionează realitatea, într-un sens negativ. În cele mai multe definiții ale conceptului de ideologie, principala motivație care este implicată e dată de interese; în tradiția marxistă, de interesele de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
necesar că fenomenul ideologic nu poate fi redus la acela al relațiilor de clasă. Cu alte cuvinte, ideologia nu apare numai în contextul relațiilor dintre o clasă dominată și o clasă dominantă, ci peste tot acolo unde este prezentă necesitatea legitimării autorității. Marx a analizat fenomenul ideologic exclusiv prin prisma funcției sale de disimulare sau, mai curând așa cum arată Paul Ricoeur -, a înțeles ideologia ca "distor-siune-comunicare"119. Este adevărat, ideologia are rolul de a legitima, uneori recurgând chiar la disimulare: "Acolo
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la disimulare: "Acolo unde există putere, există o revendicare de legitimitate. Și acolo unde există o revendicare de legitimitate, există recurgerea la retorica discursului public într-un scop de persuasiune"120. Dar nu aceasta este calitatea esențială a ideologiei. Dimpotrivă, legitimarea, acțiunea justificatoare proprie ideologiei, chiar și prin apel la disimulare, este, în realitate, o prelungire a funcției sale integratoare. În opinia mea, atunci când discutăm despre calitatea integratoare a ideologiei, ce poate fi identificată prin acele teorii sau activități care au
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ceva care ne precede și, în același timp, ne orientează. Aici putem regăsi, așa cum anunțam mai sus, funcția esențială a ideologiei, și anume aceea integratoare. Mai mult decât atât, putem deduce că, înainte de a servi fenomenului de dominație, fie prin legitimare, fie prin disimulare, deci înainte de a avea funcții politice, ideologia, înțeleasă în această manieră, deține o funcție eminamente socială, întrucât "orice grup durează, dobândește consistență și permanență grație imaginii de sine stabile și durabile pe care și-o dă. Această
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
naște fenomenul dominației. Tocmai de aceea ideologia-disimulare interferează cu toate celelalte trăsături ale ideologiei-integrare, în particular cu caracterul de netransparență asociat funcției mediatoare a ideologiei"124. Ceea ce se poate observa în acest context este faptul că, în sublinierea funcției de legitimare pe care ideologia o deține în mod fundamental, Ricoeur urmărește să evite "paradoxul lui Mannheim", rezultat din extinderea erorii epistemologice pe care a lăsat-o moștenire Marx, atunci când a opus ideologia științei marxiste. Așa cum am dezvoltat mai sus, paradoxul poate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Ricoeur o realizează asupra conceptului de ideologie este aceea de a face posibilă conexiunea dintre acest rol fundamental și cel considerat a fi superficial, acela de distorsionare a realității sociale. În acest sens, gânditorul francez recurge la modelul weberian al legitimării autorității într-o societate dată, incluzând ideologia pentru a explica motivația consensului existent între pretenția celor care vor să conducă și credința în autoritatea instituită legitim a celor care se supun. Cum însă în orice societate există întotdeauna o distanță
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aceste seturi de structuri, comunitatea umană ar fi imposibilă"131. Reiese, din această înțelegere socio-culturală a conceptului, că ideologia reprezintă o sursă de identitate și integrare a oricărei culturi, având deci un rol constructiv și nefiind doar o sursă de legitimare a autorității sau, așa cum a fost înțeleasă de către concepția negativă, în posteritatea lui Marx, doar o sursă de distorsiune. Așa cum subliniază Ricoeur, calitatea integratoare a ideologiei poate fi identificată prin intermediul acelor teorii sau activități care au rolul "de a difuza
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
identitatea comunității"132. Ce este important, în contextul în care ideologia primește semnificație pozitivă prin ideea că putem decela cauza apariției sale din necesitatea de integrare proprie oricărei comunități, este faptul că distorsionarea realității trece în plan secund, în măsura în care servește legitimării. Fără îndoială, Ricoeur întemeiază această legitimare a autorității într-un sens weberian, plecând de la asumpția de raționalitate a actorilor sociali, proprie atât celor care emit pretenții de conducere, cât și celor care văd în acestea din urmă o poziție justificată
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în contextul în care ideologia primește semnificație pozitivă prin ideea că putem decela cauza apariției sale din necesitatea de integrare proprie oricărei comunități, este faptul că distorsionarea realității trece în plan secund, în măsura în care servește legitimării. Fără îndoială, Ricoeur întemeiază această legitimare a autorității într-un sens weberian, plecând de la asumpția de raționalitate a actorilor sociali, proprie atât celor care emit pretenții de conducere, cât și celor care văd în acestea din urmă o poziție justificată. Ce se întâmplă însă așa cum a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o eliminăm nici pe aceea ca un eventual consens inițial să se erodeze și să determine, cu timpul, preeminența funcției de distorsionare a ideologiei (transformată astfel în pură propagandă) asupra celei de integrare. În acest din urmă caz, funcția de legitimare a autorității social-politice s-ar menține, dar integrarea ar fi operată nu prin consens, ci prin propagandă și, în ultimă instanță în caz de opoziție socială față de autoritate -, prin represiune. O astfel de eventualitate are șanse foarte reduse de a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în ultimă instanță în caz de opoziție socială față de autoritate -, prin represiune. O astfel de eventualitate are șanse foarte reduse de a apărea, desigur, în societățile pluraliste, acolo unde practicile sociale și aranjamentele instituționale au consolidat sisteme social-politice în care legitimarea autorității este înnoită periodic și, odată cu ea, funcția însăși de integrare a ideologiei își poate repune în joc surplusul de valoare a puterii. Nu există însă o astfel de posibilitate în societățile în care represiunea, deopotrivă ideologică în sens propagandistic
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
prezența unui relativism etic, chiar în condițiile în care la aceste diferite interpretări ale binelui se ajunge, așa cum sugerează Rorty, prin persuasiune, și nu prin forță 183. Cum nu este străină de fenomenul dominației, implicat atât de persuasiune (cu funcție de legitimare, după cum am văzut la Ricoeur), cât și de forță (atunci când se manifestă ilegitim), prezența ideologiei este, aici, implicită, chiar și în cazul unei comunități liberale: "Din unghiul nostru de vedere, tot ceea ce contează pentru politicile liberale e convingerea larg împărtășită
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
îmbunătățească, în scopul de a le adapta realităților prezente. Raportată la existența unui astfel de interes, în funcție de care membrii unei comunități decid, printr-o discuție liberă, ceea ce este bine pentru ei, prezența ideologiei este din nou vizibilă, ca modalitate de legitimare a credințelor despre binele comunitar. Problema este, așa cum am văzut și când am adus în atenție "argumentul discuției libere", că, având instituții, aranjamente, practici și valori diferite, comunitățile diferite pot avea, în interesul util de a și le îmbunătăți, credințe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și pe care îl putem numi "argumentul utopiei". În evidențierea sa plec de la constatarea că, în timp ce ideologiei îi este atribuit un statut de "inutilitate" (deși am văzut că utilitatea ideologiei e prezentă implicit și în conturarea discuției libere, și în legitimarea interesului unei comunități de a ajunge la ceea ce crede că este bine pentru ea, ca rezultat al acestei discuții), conceptul de utopie este folosit de Rorty atunci când autorul redă principalele coordonate teoretice ale concepției sale. Propunându-și să redescrie țelurile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de certitudini decât cele pe care ni le pot oferi, însă pe termen scurt, datele proprii ingineriei sociale graduale. Dacă Rorty reproșează ideologiei o "inutilitate" cauzată de semnificația sa negativă acceptând însă în mod implicit prezența ideologiei ca modalitate de legitimare a interesului comunitar și, în baza acestuia, a credinței despre ceea ce este "bine" pentru membrii ei la fel de bine se poate reproșa utopiei, fie aceasta și una liberală, periculozitatea seducției politice pe care o degajă. Utopia legitimează inexistentul, inducând ideea unei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se poate reproșa utopiei, fie aceasta și una liberală, periculozitatea seducției politice pe care o degajă. Utopia legitimează inexistentul, inducând ideea unei integrări într-o societate promisă care este contrapusă celei actuale, în vreme ce ideologia își poate depăși semnificația negativă prin legitimarea intereselor comunității prezente și prin integrarea neforțată a membrilor acesteia într-o societate în care ei își pot defini singuri "binele". Chiar neutilizând, decât pasager, conceptul de ideologie, dar lăsându-i simțită prezența implicită, Rorty îl "pozi-tivează", astfel încât concepția pragmatistă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lăsându-i simțită prezența implicită, Rorty îl "pozi-tivează", astfel încât concepția pragmatistă asupra ideologiei se apropie foarte mult de concepția pozitivă dezvoltată din perspectivă socio-culturală de Ricoeur. Mai mult, aș sugera că, în cadrul concepției pragmatiste, ideologia creează nu doar condiții de legitimare a intereselor comunității și de integrare a membrilor acesteia, ci și condiții de posibilitate pentru cunoaștere, în sensul pe care i-l acordă Rorty, atunci când spune că, "(...) pentru pragmatist "cunoașterea" este, asemeni "adevărului", doar un compliment făcut credințelor pe care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că, renunțând la înțelegerea negativă a conceptului, există șansa de a evidenția principalele sale valențe epistemologice și, prin aceasta, de a-l reinventa. Căci, așa cum subliniază Paul Ricoeur, înainte de a se recomanda prin funcția de distorsiune-comunicare sau prin aceea de legitimare a autorității, ideologia are la bază funcția de integrare socială. Ea conferă unui individ sau unui grup social posibilitatea de a-și construi o identitate socială, și tot ea este cea care plasează, în imaginarul social al unei comunități, sensul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
proiecției holiste. Păstrând ideea că ideologia, ca element important al universului simbolic valabil pentru orice societate, constituie și o formă de cunoaștere a realității, argumentez că integrarea individului în ordinea socială dată se realizează pe baza funcțiilor de integrare și legitimare pe care ea le deține. 2.1. Ideologia ca figură centrală a imaginarului social Studiile consacrate imaginarului în teoria socială și politică sunt nevoite să plece de la un paradox care, în mod inevitabil, se extinde ulterior și asupra componentelor acestora
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]