2,103 matches
-
6 din Legea nr. 92/1992 , republicata, întrucât aceste dispoziții "vizează o precizare referitoare la drepturile prevăzute în ansamblu de art. 103 ale magistraților reîncadrați după pensionare și constituie o problemă de oportunitate și de opțiune, exclusiv de competență autorității legiuitoare". Avocatul Poporului apreciază că prin dispozițiile legale criticate "nu s-a creat o discriminare între magistrații pensionați cărora le-au încetat raporturile de serviciu și cei care au continuat activitatea, ci, dimpotrivă, continuarea activității a reprezentat un beneficiu lăsat de
DECIZIE nr. 222 din 11 iulie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 2/1991 privind cumulul de funcţii, ale art. 103 alin. 5 şi 6 şi ale art. 156 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, precum şi ale art. 12 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143862_a_145191]
-
executare reglementată de "Cartea V Despre executarea silită", face parte din Codul de procedură civilă - art. 371^1-580. Or, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege. Este deci la latitudinea autorității legiuitoare să stabilească competența instanței de a fixa cuantumul cauțiunii cerute pentru suspendarea executării silite, în funcție de specificul fiecărei cauze. În ceea ce privește susținerea că posibilitatea instanței de a stabili cuantumul cauțiunii poate duce la arbitrariu, Curtea reține că aceasta este o problemă de
DECIZIE nr. 150 din 9 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143316_a_144645]
-
din Legea fundamentală și a celor din tratatele internaționale la care România este parte, implică acceptarea ridicării excepției de neconstituționalitate și direct în fața Curții Constituționale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Reglementarea prin lege implică definirea de către însăși autoritatea legiuitoare a termenilor pe care îi folosește, cu condiția să nu fie vorba de termeni definiți prin Constituție, în acest caz legiuitorul având obligația să nu se abată de la sensul termenilor în cauză, stabilit prin Legea fundamentală. Libertatea legiuitorului de a
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
și regulile asedete în Constituțiunea de facilă. Articolul 32 Puterea legislativă se esercita colectiv de către Domn și representatiunea națională. Representatiunea națională se împarte în duoe Adunări: Senatul și Adunarea deputaților. Ori-ce lege cere învoirea a caror trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sanctiunei Domnului de cat după ce va fi discutat și votat liber de majoritatea ambelor Adunări. Articolul 33 Inițiativa legilor este dată fie-căreia din cele trei ramure ale puterei legislative. Totuși orice lege relativă la
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
ramure ale puterei legislative. Totuși orice lege relativă la veniturile și cheltuelile Statului s-au la contingentul armatei, trebuie sa fiee votată mai anteiu de Adunarea deputaților. Articolul 34 Interpretațiunea legilor cu drept de autoritate, se face numai de puterea legiuitoare. Articolul 35 Puterea esecutiva este încredințată Domnului, care o esercita în modul regulat prin Constituțiune. Articolul 36 Puterea judecătorească se esercita de Curți și Tribunale. Hotărîrile și sentințele lor se pronuncia în virtutea legei și se esecuta în numele Domnului. Articolul 37
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
administra��iune generală, judetena sau comunala nu pot fi indatoratore de cat după ce se publică în chipul otarat de lege. Articolul 128 Constituțiunea de facia nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. Titlul VII Articolul 129 Puterea legiuitoare are dreptul de a declara că este trebuința a se supune revisiunei dispositiunile din Constituțiune anume aretate. După acesta declarațiune, citită de trei ori din 15 în 15 dile în ședința publică și primită de ambele Adunări, acestea sînt disolvate
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
constituie crimele cele mai grave față de popor și sînt pedepsite prin lege cu toata asprimea. Titlul III ORGANELE SUPREME ALE PUTERII DE STAT Marea Adunare Națională Articolul 42 Marea Adunare Națională, organul suprem al puterii de stat, este unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste România. Articolul 43 Marea Adunare Națională are următoarele atribuții principale: 1. Adopta și modifică Constituția Republicii Socialiste România; 2. Reglementează sistemul electoral; 3. Adopta planul național unic de dezvoltare economico-scial, bugetul de stat și contul general de
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
că aceasta este neîntemeiată. Curtea reține că, potrivit art. 125 și 128 din Constituție, legiuitorul este unică autoritate competența să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești în cadrul procedurii de judecată, precum și modul de exercitare a acestora. În virtutea acestei competențe legiuitorul stabilește hotărârile judecătorești împotriva cărora pot fi exercitate căile de atac și condițiile în care pot fi folosite aceste căi. În ceea ce privește încheierile, ca specie de hotărâri judecătorești luate în cursul procesului, dar care nu soluționează fondul cauzei, acestea nu pot
DECIZIE nr. 182 din 20 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144805_a_146134]
-
a instanțelor de judecată, prevăzute de art. 2 din Codul de procedură civilă, afirmata de autorul excepției, Curtea reține că aceasta necorelare, chiar dacă ar fi reală, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci este de resortul exclusiv al autorității legiuitoare. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al art.
DECIZIE nr. 237 din 12 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144962_a_146291]
-
Bancorex - Ș.A., care au condus la încetarea personalității sale juridice. De asemenea, nu a fost abilitat să emită acte normative cu caracter individual, care constituie atributul puterii executive, ci numai acte normative cu caracter general, ce constituie prerogative ale autorității legiuitoare. - Depășind limitele abilitării, Guvernul a încălcat dispozițiile art. 16 alin. (2) din Constituție. - Ordonanță Guvernului nr. 39/1999 încalcă dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituție, pentru că Guvernul nu putea să reglementeze în materia dreptului procesual civil, nefiind abilitat prin
DECIZIE nr. 174 din 12 iunie 2002 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior - Bancorex - S.A. şi fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română - S.A., cu modificările ulterioare, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 702/2001 , în ansamblul sau, precum şi a dispoziţiilor art. 1, 2, 6, 7, 8 şi 9 din aceeaşi ordonanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145410_a_146739]
-
că unele orașe pot fi declarate, prin lege, municipii, legea de declarare a unui oraș drept municipiu neavând în acest caz caracter general. Întrucât, potrivit art. 58 alin. (1), "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării", rezultă că acesta, în virtutea legitimității sale, poate adopta legi cu caracter general sau individual. De altfel, se reține că ordonanța criticată nu are natură unui act juridic individual. Or, în cazul examinat nu s-au aplicat în concret
DECIZIE nr. 174 din 12 iunie 2002 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior - Bancorex - S.A. şi fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română - S.A., cu modificările ulterioare, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 702/2001 , în ansamblul sau, precum şi a dispoziţiilor art. 1, 2, 6, 7, 8 şi 9 din aceeaşi ordonanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145410_a_146739]
-
pot face apel și, respectiv, recurs sunt elaborate în conformitate cu prevederile art. 128 din Constituție, referitoare la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești în condițiile legii, adică așa cum sunt acestea reglementate prin lege organică adoptată de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țarii [art. 58 alin. (1) din Constituție]. În conformitate cu prevederile art. 130 din Constituție, în sistemul procesului penal român, cu excepțiile prevăzute de lege, procurorul este titularul acțiunii publice, iar nu persoană vătămată. Fiind singurul în drept, în conformitate cu interesele generale
DECIZIE nr. 261 din 24 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. 3, art. 362 alin. 1 lit. d) şi ale art. 385^2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145927_a_147256]
-
1) Dreptul la apărare este garantat. (2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."; ... - Art. 58 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țarii."; - Art. 114 alin. (1) și (4): "(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. [...] (4) În cazuri excepționale, Guvernul poate adopta ordonanțe de
DECIZIE nr. 247 din 17 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145227_a_146556]
-
administrat în cauză. Constituția României nu lasă nici o îndoială asupra faptului că întreaga competența a Ministerului Public izvorăște din lege, iar nu din mandatul pe care l-ar avea de la vreuna dintre autoritățile statului din sfera executivă sau din puterea legiuitoare. Iar pentru că acest mandat legal, de reprezentant al întregii societăți, să poată fi îndeplinit, Constituția așază la baza funcționarii Ministerului Public principiul "imparțialității" specific organelor puterii judecătorești. 1.3. Teza că procurorii sunt agenți ai puterii executive, deoarece își desfășoară
DECIZIE nr. 259 din 24 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 409, 410, art. 411 alin. 4 şi ale art. 412 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145215_a_146544]
-
art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, în art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și în art. 24 referitoare la dreptul la apărare. Consideră că, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituție, Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare a țării, are latitudinea de a stabili prin lege anumite categorii de persoane sau de litigii scutite de plata taxei judiciare de timbru, fără ca prin această să se creeze discriminări. Referitor la art. 21 din Constituție, indicat de autorul excepției
DECIZIE nr. 29 din 22 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 , aprobată prin Legea nr. 112/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130334_a_131663]
-
cu încălcarea dispozițiilor art. 114 alin. (1) și (4), ale art. 58 alin. (1) și ale art. 43 alin. (1) din Constituție, întrucat: nu a existat un caz excepțional; actul normativ putea fi adoptat numai de către Parlament, ca unică autoritate legiuitoare în România; ordonanță criticată este în contradicție cu obligația statului de a lua măsuri de protecție socială care să asigure un nivel de trai decent; ordonanță reglementează într-un domeniu rezervat legilor organice, deși această interdicție constituțională este general valabilă
DECIZIE nr. 316 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 şi ale art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146662_a_147991]
-
alin. (1): "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent."; - Art. 58 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țarii."; - Art. 114 alin. (1) și (4): "(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. [...] (4) În cazuri excepționale, Guvernul poate adopta ordonanțe de
DECIZIE nr. 316 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 şi ale art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146662_a_147991]
-
a Guvernului nr. 166/2001 a fost emisă cu respectarea normelor constituționale. Delegarea legislativă a Guvernului este o prerogativă acordată de dispozițiile art. 114 alin. (4) din Constituție, prin care nu se contrazice principiul potrivit căruia Parlamentul este unică autoritate legiuitoare. Situația excepțională care a determinat emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2001 a constituit-o constatarea făcută de executiv, după adoptarea bugetului de stat pe anul 2002, că resursele financiare bugetare sunt insuficiente pentru plata imediată a diferențelor
DECIZIE nr. 316 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 şi ale art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146662_a_147991]
-
omisiuni, deoarece, dintr-un legislator negativ, ce este de natură rolului și funcției Curții Constituționale în asigurarea supremației Constituției, aceasta s-ar transforma într-un legislator pozitiv, ce este de natură și rolul funcției exclusive a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituție". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului
DECIZIE nr. 324 din 26 noiembrie 2002 din 26 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147013_a_148342]
-
ordonanțe în vigoare, rezultă că, în nici un caz, controlul de neconstituționalitate nu poate privi omisiuni, deoarece, altminteri, Curtea Constituțională s-ar transforma în legislator pozitiv, rol ce revine, prin definiție, Parlamentului, care, prin natura și funcțiile sale, reprezintă unică autoritate legiuitoare a țării, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituție. Aceste considerente subzista și în cauză de față, neexistând elemente noi care să le infirme și care să justifice îndepărtarea Curții de la practica să, citată în prezența decizie. Pentru motivele arătate
DECIZIE Nr. 116*) din 16 noiembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112364_a_113693]
-
de drept, în Adunare Constituanta pentru adoptarea Constituției României. Prezidarea lucrărilor Adunării Constituante se face de către președintele Adunării Deputaților și președintele Senatului, prin rotație. Pînă la intrarea în vigoare a Constituției României, parlamentul își va desfășura activitatea și că adunare legiuitoare. După intrarea în vigoare a Constituției, parlamentul va hotărî organizarea de noi alegeri în termen de cel mult 1 an. Capitolul 7 Președintele României Articolul 81 Validarea alegerii Președintelui României se face de Curtea Supremă de Justiție, în plenul sau
DECRET-LEGE nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106943_a_108272]
-
omisiuni, deoarece, altminteri, în loc să îndeplinească atribuțiile ce șunt de natură rolului și funcției Curții Constituționale în asigurarea supremației Constituției, Curtea s-ar transforma într-un legislator pozitiv, ce este de natură și rolul funcției exclusive a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării, astfel cum statuează art. 58 alin. (1) din Constituție. În acest sens, Curtea s-a pronunțat, mai recent, prin Decizia nr. 47 din 3 mai 1995, definitivă ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 96 din 24 octombrie
DECIZIE Nr. 76*) din 19 iunie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114476_a_115805]
-
nu implică doar menționarea ca atare prin lege a ajutorului de șomaj și a altor forme de asistență socială, ci și reglementarea condițiilor de acordare a acestora. Or, Legea nr. 1/1991 are tocmai un asemenea obiect de reglementare, autoritatea legiuitoare stabilind inclusiv persoanele care nu beneficiază de ajutorul de șomaj. Exceptarea de la acordarea ajutorului de șomaj a "absolvenților învățământului liceal care urmeaza forme superioare de pregătire profesională" nu poate fi considerată o măsură de natură să afecteze "un nivel de
DECIZIE Nr. 95*) din 18 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114569_a_115898]
-
Constituționale nr. 6/1992, prin care, într-un alt context, s-a decis ca o dispoziție legală prin care se suspendă cursul judecății sau executarea hotărîrilor judecătorești definitive referitoare la anumite cauze determinate este neconstituțională, aratindu-se că din moment ce nici autoritatea legiuitoare nu poate dispune suspendarea executării hotărîrilor judecătorești referitoare la anumite cauze determinate, cu atat mai mult o asemenea măsură nu poate fi luată de către o altă autoritate. 2. Împotriva acestei soluții a declarat recurs în termen procurorul general, solicitând admiterea
DECIZIE Nr. 96 din 24 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114574_a_115903]
-
supremației Constituției, urmează să admită, în parte, recursul și să modifice decizia atacat�� în sensul interpretării textului din Codul de procedură civilă în concordanță cu dispoziția constituțională. Desigur, la o viitoare modificare a Codul de procedură civilă, Parlamentul, unica autoritate legiuitoare, va putea să stabilească o reglementare asemănătoare celei din Codul de procedură penală, inlaturind astfel o deosebire care, teoretic, nu se justifică. Această și în lumina faptului că în recomandările de armonizare a dreptului procesual civil din țările Uniunii Europene
DECIZIE Nr. 96 din 24 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114574_a_115903]