1,939 matches
-
în literatura pedagogică mondială, figurează și problematica nivelului ortografic și de punctuație al elevilor. Regulile de scriere corectă a limbii, deci ortografia și punctuația, pot fi însușite și puse în aplicare doar atunci când se recunoaște bine structura limbii respective, fonetica, lexicul, morfologia și sintaxa, deoarece în funcție de acestea se stabilesc principiile scrierii unei limbi. Se știe că procesul de formare a deprinderilor de scriere corectă este un proces de lungă durată. Începe chiar din clasa I, iar la sfârșitul clasei a IV
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
lungul anilor numeroase dificultăți în recunoasterea ei. Cunoscută și chiar practicată din perioada preistorică “arta de a îngriji” are un caracter universal, dar recunoașterea ca profesie sa produs la jumătatea secolului al XX-lea. Profesia de asistent medical/nursă în lexicul anglo-saxon reprezintă în egală măsură știință și artă, nursingul cunoscând în lunga sa perioadă de evoluție 3 etape distincte: - Un sistem de îngrijiri bazat pe vindecătorii tradiționali și autoângrijire, cu interpretarea fenomenelor legate de boală prin prisma tradițiilor religioase și
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
D. 2006. Latin Word Order. Structured Meaning and Information. Oxford: Oxford University Press. Diesing, M. 1990. "Verb Movement and the Subject Position in Yiddish", Natural Language & Linguistic Theory 8, 1, 41-79. Dimitrescu, F. (ed.) 1978. Istoria limbii române: fonetică, morfosintaxă, lexic. București: Editura Didactică și Pedagogică. Dobrovie-Sorin, C. 1994. The Syntax of Romanian. Berlin: Mouton de Gruyter. Dobrovie-Sorin, C. 2001. "Head-to-Head Merge in Balkan Subjunctive and Locality", în: M. L. Rivero, A. Ralli(eds), Comparative Syntax of Balkan Languages. Oxford: Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
evreii mai elevați din Cluj nu aveau de fapt o limbă maternă, ci mai multe limbi materne. Cei foarte bigoți aveau limba maternă idiș, care este o germană stricată În care se amestecau cuvinte ebraice, dar foarte puțin. Deci În lexic, ponderea cuvintelor ebraice originale este foarte mică. Marea majoritate a populației evreiești băștinașe, nu cei care au venit după război, aveau ca limbi materne germana și maghiara. Aproape toți vorbeau românește, mai mult sau mai puțin bine. Dar ăsta nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
exprimă numai prin aceiași termeni. ... (2) Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie. ... (3) Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire. ... Exprimarea conținutului normativ Articolul 38 (1) Textul articolelor trebuie să
LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127746_a_129075]
-
în totalitate: 2 p./parțial: 1 p.). 4 puncte 3. Corectitudinea limbii utilizate (punctele se acordă numai dacă scrisoarea se încadrează în limita minimă de rânduri cerută): ● corectitudinea exprimării: 1 p. (0 p. pentru două sau mai multe greșeli de lexic sau de sintaxa); ● ortografie și punctuație: 1 p. (0 p. pentru trei sau mai multe greșeli cumulate). 2 puncte Partea a III-a (34 de puncte) A. Conținut 1. Prezentarea mijloacelor/procedeelor de caracterizare existente în text: caracterizare directă - de către
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
explicații: 1 p.). 4 puncte B. Redactare (pentru acordarea punctajului, compunerea trebuie să aibă cel putin o pagină) 5. Unitatea compoziției (introducerea: 1 p; cuprinsul: 1 p.; încheierea: 1 p.). 3 puncte 6. Coerentă textului (claritatea enunțului: 1 p.; varietatea lexicului: 1 p.; sintaxa adecvată: 1 p.). 3 puncte 7. Registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului compunerii. (1p. + 1p. + 1p.) 3 puncte 8. Ortografia (0-1 greșeli: 3 p.; 2 greșeli: 2 p.; 3 greșeli: 1 p.; 4 și mai
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
art. 9, 10, 11 și 12 din prezentele norme metodologice; i) întrebuințările prevăzute pentru preparatul periculos sau preparatele periculoase respective; ... j) fișa tehnică (fișele tehnice) de securitate întocmită(e) conform anexei nr. 5 la prezentele norme metodologice; Secțiunea B Ghid lexic pentru stabilirea denumirilor alternative 1. Notă introductivă Acest ghid lexic are la bază procedura de clasificare a substanțelor periculoase (împărțirea substanțelor în grupe de substanțe) prevăzută în anexa nr. 2 normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului
NORME METODOLOGICE din 23 ianuarie 2003 (*actualizate*) privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor periculoase**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147949_a_149278]
-
i) întrebuințările prevăzute pentru preparatul periculos sau preparatele periculoase respective; ... j) fișa tehnică (fișele tehnice) de securitate întocmită(e) conform anexei nr. 5 la prezentele norme metodologice; Secțiunea B Ghid lexic pentru stabilirea denumirilor alternative 1. Notă introductivă Acest ghid lexic are la bază procedura de clasificare a substanțelor periculoase (împărțirea substanțelor în grupe de substanțe) prevăzută în anexa nr. 2 normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 490/2002
NORME METODOLOGICE din 23 ianuarie 2003 (*actualizate*) privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor periculoase**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147949_a_149278]
-
utilizat pentru fixarea, prelucrarea și transmiterea de informații”, consemnează C. Gorgos. Sub aspect psihologic, limbajul articulat este un fenomen specific uman, constituit filogenetic în procesul antropogenezei, ca mijloc de comunicare în orice împrejurare, fiind însușit de către fiecare persoană în copilărie. Lexicul și regulile gramaticale, după care se combină elementele lexicale (totalitatea semnelor, semnalelor, simbolurilor folosite), cât și din punct de vedere semantic, toate elementele limbajului nu pot fi izolate, ci în sinteze de bază: cuvânt, propoziție, ca fiind purtătoare de sens
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
gramaticale a limbajului cercetările au relevat că mai mult decât în alte domenii ale vieții psihice există mari diferențe individuale, ce se datoresc în primul rând condițiilor de viață și de educație. În condiții normale de educație, preșcolarul își însușește lexicul de bază al vârstei, încât cerințele impuse limbajului de relațiile copilului cu cei din jur sunt pe deplin satisfăcute (cca 4000 cuvinte - 5-6 ani) în care predomină: substantive: 1700 1900; verbe: 399-592; adjective: 141-258; adverbe: 92-148; alte cuvinte: 123-145. Dintre
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
e, i, o , u iar dintre consoane, se produc omisiuni sau înlocuiri ale grafemului: n, l, r, t, b-p, f-v, c-g, d-t, s-ș, z-j. Fenomen masiv este și omiterea de silabe și cuvinte, atât în plan lexic cât și grafic. De asemenea inversiunile de grafeme din interiorul cuvintelor au o pondere relativ ridicată la debilii mintali, ceea ce face imposibilă activitatea de analiză și sinteză fonetică. Repetările de cuvinte sau doar de silabe se datorează particularităților de inerție
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
oglindă, ceea ce face imposibilă corespondența dintre limbajul interior și cel expresiv. Din punct de vedere psiho-motric trebuie ca scrierea să preceadă scrisul, ambele activități având cerințe comune: progresia stânga-dreapta; orientarea sus-jos în pagină; însușirea deprinderii de „rând”; formarea câmpului vizual lexic corespunzător câmpului grafic în care este necesară și deprinderea respectării distanțelor. Factorul important care condiționează remedierea acestor tulburări este nivelul intelectual și integritatea senzorială, afectivă și socială, căci așa cum se știe, scrisul și lexia presupun o maturitate afectivă (J. de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
oral și ales în cel scris. Aceasta se manifestă sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți de pronunție a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în angajarea dialogului, având un flux verbal neadecvat. În dislexia instrumentală percepția auditivă și vizuală este tulburată, iar ca urmare au loc dificultăți de exprimare orală și scrisă, stil infantil
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
INTRODUCERE ÎN GRAMATICĂtc "INTRODUCERE ~N GRAMATIC|" Limba este un sistem de sisteme care generează, în actul lingvistic, structuri specifice dar interdependente. Numite în mod curent, în lingvistică, nivele de organizare, ierarhică și integratoare, a sistemului general al limbii, fonetica, morfologia, lexicul, sintaxa au caracter sistemic și se desfășoară în structuri tocmai în temeiul acestui caracter de sistem al fiecărui nivel în parte și al limbii în ansamblu. Fiecare din aceste sisteme există și funcționează, în interiorul raportului om-limbă-lume, • în baza unor unități
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de semne gramaticale, care asigură raportul dintre planul semantic și planul expresiei, fie în interiorul nivelelor morfematic și sintactic, într-o relativă (sau absolută) autonomie, fie în desfășurarea interdependenței dintre cele două nivele: morfeme, elemente de relație etc. Clasele gramaticale ale lexicului (clase lexico-gramaticale), categorii gramaticale de gradul I, numite în mod curent părți de vorbire, constituindu-și și relevându-și propria identitate în dinamica sistem-structură, proprie funcționării limbii, se diferențiază între ele din cele patru perspective: • semantică, descrisă de poziția unităților
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
orientează structura celorlalte, prin actualizarea interferenței sistem lexical - sistem gramatical concomitent în sfera cuvântului și în sfera enunțului. Raportul lexic-morfologie-sintaxă primește dezvoltarea: proprie, în esența ei funcțională, oricărui enunț lingvistic de tip analitic. Au plecat visătorii pământului. (1) (2) (3) Lexic Morfologie (1) 'a pleca' ® (1) verb indicativ (2) substantiv (3) substantiv (2) 'visători' perf. compus, nominativ genitiv (3) 'pământ' ¬ pers. III, pl. art. hot., pl. art. hot., sg. ¯ ¯ Planul expresiei - Planul semantic (1) au plecat - predicat (1) 'perfect' (2) 'nominativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicat (1) 'perfect' (2) 'nominativ' (3) 'genitiv' (2) visătorii - subiect pers. III, pl. 'determ. def.' 'determ. def.' (3) pământului - atribut 'determ. def.' pers. III, pl. pers. I, sg. Planul semantic Planul expresiei Sintaxă Cum se vede din această dezvoltare, raportul lexic (spațiu al denumirii cunoașterii noastre despre lume, prin limbă, considerată în sine, dintr-o perspectivă statică) - sintaxă (spațiu al comunicării cunoașterii noastre despre lume) este mediat de morfologia cuvântului. Pe de o parte, identitatea lexicală a cuvântului are o componentă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vechi, și cealaltă din fondul neologic. 2.1. Construcția multiplicativă provenind de la numeralul cardinal unu nu există, pentru că numeralul unu nu se pretează la multiplicare ca urmare a sensului său. 2.2. Numeralul multiplicativ întreit cunoaște o răspândire mare în lexicul religios, dovada fiind faptul că peste 70 % dintre cele 946 de înregistrari pe internet în care poate fi regăsit aparțin unor site-uri având conținut religios. Față de celelalte multiplicative, întreit dovedește o foarte mare libertate de topică. Utilizat adverbial, numeralul
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
de școlarizare. Etapă pregătitoare cititului are ca obiective esențiale: elaborarea schemei corporale proprii și a partenerului, corectarea tulburărilor de lateralitate, orientarea, organizarea și structurarea spațio temporală, corectarea tulburărilor de articulare, dezvoltarea auzului fonematic și a unor abilități cerute de actul lexic. Pregătirea pentru scris necesită coordonarea oculo-motorie, formarea și antrenarea conduitelor perceptiv-motrice, de organizare și structurare spațio-temporală, formarea și dezvoltarea câmpului grafic, precum și formarea abilităților implicate în actul grafic. Dislexo disgrafia este frecvent întâlnită la școlarul cu deficiență mintală la care
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
anumit cuvânt este mai lipsit de suport concret, cu atat mai mult el va fi utilizat mai sporadic de către copilul cu deficiență mintală. Apar astfel mari diferențe între numărul cuvintelor înțelese și rostite, dar și dificultăți în organizarea și structurarea lexicului. 14 În ceea ce privește aspectul semantic, remarcam la micul școlar cu deficien]\ mintală dificultăți în definirea cuvintelor-noțiuni care desemnează mărimea, relațiile spațiale, caracteristicile psihice etc. Acesta are probleme și în utilizarea antonimelor și sinonimelor, chiar dacă i se oferă exemple în acest sens
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
poezii simple. Exercițiile de atenție auditiva și vizuală se realizează prin analiza și sinteză la nivel de propoziție, cuvânt, silaba, sunet. Metodica predării-învățării disciplinelor din aria curriculara Limba și Comunicare instituie, ca metodă de bază pentru învățarea achizițiilor de tip lexic și grafic, metoda fonetica analitico-sintetică. În perioada preabecedară, această metodă este utilizată în activitățile de familiarizare a elevilor cu propoziția, cuvantul, silaba, sunetul. În contextul învățământului integrat și al celui special, această metodă este utilizată preponderent în toate activitățile de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
silaba. De asemenea, pronunțarea cuvintelor se realizează pe silabe și nu pe sunete. Acesta este procedeul de bază prin care elevii își vor forma câmpul vizual de o silaba, prin solicitarea simultană a celor trei analizatori angajați în efectuarea actului lexic: vizual, verbo-motor, auditiv. Astfel, exersarea cititului implică și rostirea cu voce tare a celor citite pentru a fi percepute și pe cale auditiva. Un exercitiu fonetic complet și corect va pune elevii în situația de „a se juca cu silabele”: de la
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fie de la aceeasi mâna, fie de la ambele mâini, bucăți de autocolant pe care sunt scrise silabe diverse. Elevii vor așeza silabele schimbându-le succesiv ordinea și citind cuvintele nou formate. Astfel, în maniera concret-intuitivă, elevul percepe și diferențiază, la nivel lexic, că unitatea de bază a formării cuvântului este silaba. după citirea în diverse contexte a cuvintelor formate din două-trei silabe, elevii vor fi solicitați să le scrie. Apoi, se pot folosi culori pentru a marca silaba analizată. Silabele sunt încercuite
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
POSTABECEDARĂ PARTICULARITĂȚI Învățarea deprinderilor de citit-scris se realizează în interdependenta. Orice exercițiu de citire presupune, în același timp o pregătire pentru scriere. Și textele scrise de mână sunt și ele citite, ceea ce constituie un bun prilej de exersare a actului lexic. De altfel, pentru formarea câmpului de citire de o silaba în perioada abecedară se acordă o atenție deosebită activității de scriere (mai ales din punct de vedere grafic). În perioada abecedară se insistă pe copieri și transcrieri. Cunoașterea, verbalizarea și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]