3,680 matches
-
de pe harta Europei, căci la 17 septembrie, armatele sovietice, la rîndul lor, pătrundeau de la est, luînd parte la dezastru, înaintînd pînă la linia Curzon, de tristă memorie, fără împotrivire. Triumful diplomației lui Stalin era total, pozînd în arbitru, Uniunea sovietică "liberează" țările baltice și o bună parte din Polonia, în timp ce Hitler ocupă restul. Alianța sovieto-nazistă a fost, în mod incontestabil, cauza izbucnirii celui de-al doilea război mondial. În timpul acesta, la vest, se instalase, de cele două părți ale frontului, "la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mai ușor, fiind mulți mai mulți decât acum. El mi-a făgăduit c-așa va face. N-am știut când s-au retras ceilalți la culcare, doar mi-amintesc c-am auzit, lătratul lui Rex prin curte, căci noaptea era liberat din lanț. Mulți au fost serile petrecute împreună cu sătenii mei! Multe și frumoase amintiri care n-au voie să se piardă în negura timpului! Nucii bătrâni În livada noastră am avut trei nuci bătrâni de vreme. I-a sădit bunicul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mari. La prima mea vizită în străinătate, chiar în America, am făcut parte din cohorta de oameni care mer‑ geau și se rugau la diverse organizații să ne dea o tipo‑ grafie pentru presa liberă, pe care cred că România liberă o are până în zilele noastre. CĂ, până la urmă, ne-au dat una. De ce ? Pentru că minerii, când au venit la București, au interzis tipărirea României libere, ca și muncitorii noștri de la Iași în luna ianuarie. V.A. : Și eu, prima oară
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
anumiți pictori au făcut o socoteală de 620.000 lei, apoi a avut nerușinarea ca să se prezinte la bătrânul și cinstitul părinte Bocca și să-l îmbie cu 40.000 lei bacșiș numai să tacă, să-i lase lui mână liberă să gătească biserica, având nădejdea să pună el mâna pe restul de 380.000 lei” (nr.25 din 3 iunie 1928). Dar la 17 iunie, în numărul 27, Cuvântul Țărănimii relevă Lămurirea venită de la preotul Adrian Boca: „vă rog să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
arate nu numai încrederea pe care o au în noi, dar și dragostea pe care ne-o poartă nouă ca oameni, și dragostea pe care o au pentru izbutirile noastre în literatură". Autorul lui Desculț nu poate să nu preamărească libera înrobire și bunăvoința partidului: "Noi, scriitorii, de mulți ani tînjim după acest Congres. Noi am cerut partidului să aprobe acest Congres. Partidul a satisfăcut cererea noastră. Acest Congres trebuie deci să fie pentru noi și este o sărbătoare. Noi sărbătorim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cealaltă categorie, cea mai apropiată de realitate, a Probabilului. Am specificat: „adulții adevărați, reali”, deoarece există unii adulți, În genere marginali sociali Într-o formă sau alta, care nu pot sau nu voiesc a părăsi Încântătoarea și poetica - fantastic de libera! - categorie a posibilului niciodată! Ați ghicit, ei sunt poeții, blânzi nebuni, marii visători, dar și cei mai practici, sau cei care luptă pentru brevetarea „visurilor lor tehnice”, inventatorii de obiecte mai mult sau mai puțin necesare sau fanteziste! Apoi, se
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Bistriței și-n munți, prin intrigi cade în dizgrația lui Vodă; e pus la închisoare în Suceava. Jder are un fecior în Lehia, care primește veste despre nenorocirea de-acasă. Vine în țară mânios și pornit împotriva Domnului, hotărât să libereze pe părintele lui. Pe drum, în împrejurări dramatice, în lupta cu un pâlc de tătari, se leagă cu doi oșteni, dintre care unul e Bogdan fiul Domnului. Tustrei pun la cale atacul închisorii și liberarea bătrânului Jder. La faptă, sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
centrale, autorității regelui. La noi a fost o evoluție firească de la obștea sătească la cnezat și voievodat, care a durat câteva secole, deci în urma unui process “îndelungat și evolutiv” cum zicea Stoicescu, iar conducătorii acestora nu au căpătat o totală liberate de acțiune în urma unei lupte cu puterea unui monarh. Nu avem informații, care să ne îngăduie să stabilim exact cum s-a realizat întemeierea celor două țări românești. În Letopisețul cantacuzinesc se arată că după ce a trecut Radu Negru la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Comandamentului Cercetașilor, pe care-i conducea, îmi înmâmă „Ordinul permanent nr. 30 al Șefului Stat Majorului General (Sect. I Biroul Operații) semnat de generalul Iliescu, prin care mă însărcina, din Înalt Ordin, „a inventaria și transporta Tezaurile mănăstirilor din țară liberându-mi-se într-acest scop permisele de liberă circulație și înlesnirea mijloacelor pentru executarea însărcinării". A doua zi m-am prezentat generalului Prezan, comandantul Armatei de Nord, la Bacău, primind permisiile de circulație în limba română și rusă, precum și un
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nici nu vrea să stea de vorbă când tu, cetățean, îi arăți că ai un salar care nu poți să-i dai cât cere, iar dacă simți absolută nevoie de acel articol, îi plătești cât îți cere, fără ca să mai libereze bon de atâta la sută în folosul statului care îl plătești tu, ca cetățean”. În consecință, celula cerea Partidului „să ia măsuri” contra reacționarilor, oricare vor fi ei, și în orice loc de răspundere s-ar găsi, spre binele Partidului
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
directoarei Spitalului Ortodoxiei. N-am apucat s-o înfăptuim, când mi-a scris George Știrbey informându-mă că i-au dat drumul. N-a stat la Imperial decât 24 de ore, până au făcut formalitățile și au putut s-o libereze. A doua zi a sosit la noi radioasă că va putea spune mai târziu: „Când eram prizoniera germanilor...“ Noi râdeam de copilăreasca ei vanitate. Ne-a povestit cum Hartenstein sosise la ea cu șapca în mână, cerându-i scuze că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
găsind că zilele fiind destul de lungi mă puteam culca până nu se întuneca și, [dat fiind] că populația germană suferă de lipsă, nu ne dă nici o hrană. Pe de altă parte, nu vom sta mult la Pasărea, deoarece ne vor libera deodată cu internații din Moldova. Îi răspunsei că eu am altă credință și că acțiunea lor în contra noastră nu va avea nici un efect asupra guvernului din Iași, iar pe noi ne umple de mândrie. Nu cerusem decât petrol, lemne, cartofi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai ceru opt zile. Se întorsese din concediu căpitanul Jelkmann, șeful internaților civili, om subțire și cumsecade, magistrat la Frankfurt; el pretindea că nu mai am nevoie de nici o cerere pentru a rămâne în oraș, deoarece toți internații vor fi liberați în schimbul celor sosiți din Moldova, chiar cei din Bulgaria trebuiau să sosească. Știrea era plăcută, dar nu mă bizuiam pe simple vorbe și cerui o confirmare scrisă. Trecu în cabinetul faimosului Hartenstein, Oberpolizeimeister, și reveni destul de plouat, ca să-mi spună
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
luă soția și copilul în trenul care pleca la Iași, unde sosiră a doua zi. Lia, plină de iluzii de[spre] starea Moldovei, fu îngrozită de ce găsi acolo, din cauza anarhiei rușilor. eliberarea de la pasărea Îndată după primirea hârtiei care mă libera oficial și după plecarea Liei, mă dusei la Pasărea ca să-mi ridic bagajul și să-mi aduc înapoi servitoarea. Am revăzut pe toate maicile și le am dat colane și cruci de mărgele foarte frumoase, făcute de prizonieri români. Maica
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
voise s-o ridice. Parlamentul se deschise, Marghiloman la Ministerul de Război, I. Mitilineu la Justiție, Garoflid, la Domenii, Hârjeu președinte al Camerei, Meissner al Senatului. Stere anunță lupta în contra guvernului, pentru că nu avea scaun. doamna maria berindei Atunci au liberat și pe d-na Maria Berindei, arestată de germani cu șase luni mai înainte, în urma unui denunț. Al cui? nu s-a știut niciodată, dar la percheziție s-a găsit într adevăr jurnalul ei zilnic din tot timpul războiului. Primise
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lor, ne dete știri bune de victoriile din Apus, nemenționate în ziarele cenzurate de la noi, și cum, în timpul perchezițiunilor, Lia și dânsa umblau căptușite pe sub rochii cu hârtiile compromițătoare. prizonierii din stralsund Dar cei mai bine veniți au fost prizonierii liberați din Stralsund, soldați deștepți și zdraveni, cum rareori am văzut. Mulți deveniseră infirmi prin lucrările la care au fost puși în mine și șantiere, cu 30 de bani pe zi; ar fi murit de foame fără ajutorul Crucii Roșii Franceze
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai ales de puțurile de petrol pe care le refăcuseră și care erau păzite cu baterii antiaeriene. Expediau însă femeile, temându-se de reacțiunea populației contra celor care singure trăiseră bine, pe când româncele mureau de foame și de frig. Au liberat pe Const. Sturdza. Erau sub presiunea eveni mentelor, a înfrângerilor continue din Vest și a înaintării genera lului Berthelot în Balcani. Rusciukul era ocupat. Un aeroplan francez se coborâse la Iași și adusese știri bune. Nu era primul, căci mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
două auto-uri nu se mai vedeau. La București, merg direct la președintele Consiliului Gigurtu, care, cu mari exclamații și semne de indignare, le spuse că nu știa nimic de arestarea „lui Ionel“ și că peste două ore va fi liberat. De acolo fuseseră la ministrul de interne, g-lul David Popescu. Acesta confirmă arestarea din înalt ordin direct și ducerea la Bistrița-Vâlcea; dădu ca justificare depunerea la Palat a unui memoriu care cuprindea cele spuse în audiență la rege. După multă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
părăsit, el a reușit să opună o rezistență îndîrjită în orașul lui fortificat. În cele din urmă, în ianuarie 1822, agenții otomani au pus la cale asasinarea lui, iar capul i-a fost trimis la Constantinopol. Armata otomană era deci liberă să se ocupe de revolta grecilor. Mustafa Pașa a sprijinit eforturile militare otomane atît împotriva lui Ali Pașa cît și a rebelilor greci. El a participat în 1826 la obținerea victoriei de le Misolonghi, reluîndu-și apoi poziția independentă, dar războiul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vrut să explic pe omul care se spovedește aci mai cu rușine sau chiar fără rușine. Libertinus, după o definiție pe care o găsesc În Suetoniu, anec dotierul celor doisprezece cezari romani, de la Iuliu Cezar la Domițian, se numea cel liberat de sclavie, cum și oamenii liberi născuți din sclavi liberați. Dar Într-o scrisoare din sep tembrie 1691, adresată Doamnei de Fontaines, superioara Insti tutului de fete de la Saint-Cyr, Madame de Maintenon constată că unele din aceste fete sunt „libertine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
glasul tău mărturisind: — Așa este și nu poate fi altfel. Așa trebuie să fie! Era tristețe în el, dar totodată - o fermitate care ținea de absolut. 6 martie 1953 Stalin a murit oficial ieri la orele nouă seara... Oamenii sunt liberați din închisori... Mesaj și noutăți din partea lui Grégoire de Saint Thomas și a prietenului meu. Conversație cu Giglio și cu Monseniorul „la gura sobei“. Același gând de muncă și studiu pe tărâm cultural și artistic ne străbate... Giglio puțin obosit
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
lor. Ar trebui, poate, să mă duc pe insulă ca pedeapsă pentru ele. Dacă însă n-ar trebui să mă duc pe insulă, ci aș ajunge acolo din voia mea, înseamnă că aș fi oricând liberă s-o și părăsesc - liberă să vin și să plec, și să iau cu mine mereu alte cărți. Sau să rămân pe insulă și să cer să mi le trimită. Când intelectualii vestici vorbesc despre „insulă“, eiadulmecă parfumul unei libertăți exemplare. Insula ca loc unde
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
înălțător sentiment de dragoste pentru viitorul românesc.“ („Ceaușescu - Tinerii!“, Scînteia, 25 ianuarie 1984) „El - păzitorul acestei sfinte iubiri trăind pe munții cei mai înalți ai Patriei sale - prin inima noastră viitorul privește, primul fiind, iubind, auzind iarba-n Carpați cum liberă crește.“ („Primul dintre noi“, Luceafărul, 25 ianuarie 1986) „Geografia nouă a României cuprinde, în conturul ei de țară a creației libere, cetăți ale științei, cercetării și școlii, în a căror continuă dezvoltare după legile progresului și gândirii revoluționare recunoaștem în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
reciclate, revista asta m-a rupt cu totul de spital. Scriam editorialul, reportajele, cronicile teatrale și de carte. Avea și literatură, și cazuri clinice, și epigrame, și actualități medicale, și rubrică de modă, până și mica publicitate, cum numai România liberă mai avea pe vremea aia. Era emfatică, pretențioasă, o varză lansată cu pompă și petrecere. Pentru mine, petrecerea de adio. Am cunoscut la scurtă vreme biblioteci cu adevărat spectaculoase, deschise tuturor sau hiperprivate, specializate sau cu de toate pentru toți
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fost înrolat în armata ruso-română ca voluntar până la luarea Plevnei de unde am plecat spre patria mea în formă de dezertor îmbrăcat însă în uniformă de tunariu rusesc. În 1879 am tras sortea militară, dar fără a fi apt m-am liberat și tot atunci am trecut eară în România prin pasul Predeal, tot cu susnumitul conducătoriu care era acum cu întreaga familie peregrin spre Dobrogea și s-a împământenit în comuna Topologu, plasa Hârșova, jud. Constanța, ear eu am plecat din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]