3,393 matches
-
n-a mai fost, o șansă excepțională a tinereții, un risc favorabil ca, în fine, ea să coincidă cu un fel de misiune artistică majoră"72. Perioada dintre 1965 și 1971 este cunoscută drept o perioadă de relaxare ideologică, de liberalizare și se suprapune primilor ani de conducere ai lui Ceaușescu. "Nouă este și subita și neașteptata posibilitate de a călători, de a participa la congrese și colocvii, de a ține conferințe și cursuri în străinătate. Până în 1960, ideea însăși de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din nou tărâmul literaturii, și nu numai al literaturii, riscă să facă tardivă și polemica dintre evazionism și literatura de reacție și de conștiință"77. Evazionismul se află pe terenul politicii de înfruntare a comunismului, manifestat în prima perioadă de liberalizare. Dar într-o perioadă de liberalizare, scriitorii nu ar trebui să folosească imaginarul, metafora, sensurile alegorice, nu ar trebui să se citească printre rânduri. Numai că libertatea în această perioadă înseamnă libertatea de a scrie pe temele politicii oficiale, fără
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
numai al literaturii, riscă să facă tardivă și polemica dintre evazionism și literatura de reacție și de conștiință"77. Evazionismul se află pe terenul politicii de înfruntare a comunismului, manifestat în prima perioadă de liberalizare. Dar într-o perioadă de liberalizare, scriitorii nu ar trebui să folosească imaginarul, metafora, sensurile alegorice, nu ar trebui să se citească printre rânduri. Numai că libertatea în această perioadă înseamnă libertatea de a scrie pe temele politicii oficiale, fără să se redea starea de fapt
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
spre trăirile și zbuciumările individului, spre bizareriile vieții, spre hazard. Deși în această perioadă literatura se reînoiește, teama reînghețului persistă. Prigoana literaților, procesele publice, decăderea civică pot oricând reveni. Pentru a putea scrie clar, autorii trebuie să fie convinși că "liberalizarea va fi un proces mereu deschis. Că revenirea spre real nu ascunde o capcană pusă de vremile ce se pot întoarce. Că, de-abia deprins meșteșugul de a descrie realist conflictele reale, nu se va cere, din nou, să se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
încurajează. Monica Lovinescu comentează (pe 11 mai 1968) evenimentele desfășurate în cadrul ședinței tinerilor scriitori din cadrul UTC-ului și punctează solidaritatea manifestată, pentru prima dată, împotriva îngrădirii libertății de exprimare. Eugen Barbu este acuzat că apără elementele conservatoare, că se opune liberalizării. Autoarea apreciază îndrăzneala tinerilor și anunță posibilele consecințe ale atitudinii lor: "Limbajul acesta atât de neobișnuit la București, pare a fi produs o oarecare panică în rândurile partidului. Și prima reacție e cea clasică. Se zvonește că participanții la această
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
că participanții la această ședință au fost, sau vor fi, puși pe listele negre ale radioului și televiziunii"79. Reînghețul de după "Tezele din iulie" este susținut de elementele conservatoare din partid. Simpatizanții cenzurii simt cum pierd teren în fața generației tinere. Liberalizarea nu le priește, pentru că le sunt luate și formele, și structurile, și temele de creație. În libertate, nu știu cum să mânuiască verbul, nu se pot deprinde cu lupta pentru ierarhie. Noul program le readuce instrumentele de lucru pe care știu cum
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
reîndoctrinare are și aspecte pozitive: apar exerciții de solidaritate, iar literatura se dezvoltă în ciuda programului oficial, deoarece scriitorii folosesc noi forme de exprimare, nelegiferate. Se formează două mari grupări: una susține păstrarea drepturilor obținute în ultimii ani, consolidarea esteticului, continuarea liberalizării, cealaltă își arată disponibilitatea de a servi politicul. "Presiunea reînnoită, exercitată la ordin și uneori în silă de personaje din aparatul superior de partid, executante ale unor directive la care adesea nu aderau, a creat o stare de spirit specifică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
națională a Partidului" rezumă și comentează urmările devastatoare ale "Tezelor". Ideologia ia locul competenței, colaboraționistul artistului, cultura redevine spațiu al propagandei. Cărțile, spectacolele, programele de radio și televiziune reintră sub vigilența cenzurii. Reapare tipul militantului obtuz, pe jumătate îngropat de liberalizare"82 și primele forme de disidență. Deoarece o carte interzisă poate crea tensiuni, cenzura folosește o nouă metodă, denumită de autoare "pulverizare": ""Pulverizarea" constă în a scoate o carte dar a o distribui doar într-o librărie sau două din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
apar două practici noi: revizionismul și autocritica. Monica Lovinescu le explică pe amândouă, deoarece se extind cu repeziciune în rândul scriitorilor. Revizionismul practică politica sub acoperirea adaptării teoriei marxiste la circumstanțe. Lansat inițial de staliniști pentru a îndepărta tentativele de liberalizare, termenul este preluat de intelectualii pregătiți să-și asume greșeala de a fi aderat orbește la dogme. Autocritica presupune renunțarea publică la formele fundamentaliste, transformându-se într-un fel de ritual teatralizat. Ceea ce anunță Eugen Negrici în 2003, Monica Lovinescu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
comună despre lume"103. Din zarva occidentului se ridică voci individuale care întregesc cultura exilului, întrucât scriu și vorbesc, iar uneori își apără semenii, uneltind împotriva regimului din țară. "Tezele din iulie 1971", un program sinistru de ideologizare, pun capăt liberalizării. În urma discursului Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii rostit de Nicolae Ceaușescu în fața Comitetului Executiv al Partidului Comunist Român pe 6 iulie 1971 și publicat ca document oficial
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Teze"). Ele marchează întoarcerea realismului socialist și urmăresc creșterea autorității partidului, participarea tinerilor la munci patriotice, intensificarea educației politico-ideologice și expansiunea propagandei politice pe toate căile posibile (radio, televiziune, publicații, teatru, cinematograf, uniuni ale artiștilor). "Tezele" sunt un manifest împotriva liberalizării, împotriva intelectualilor și a profesionalismului. După implementarea "Tezelor", cenzura și Securitatea controlează atent informațiile, traducerile dispar încetul cu încetul, produselor culturale occidentale le este interzisă intrarea în România (chiar dacă provin din țările comuniste). Sunt reținute toate materialele suspecte. Circulația persoanelor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
depistat asocieri atunci când este vorba de referiri directe la exil"268, cum este cazul Monicăi Lovinescu. În Unde scurte domină discuții legate de socotelile din România, de condiția exilului, de producțiile literare și culturale de pretutindeni. Undele scurte dezbat problema liberalizării culturii românești și numesc trăsăturile intelectualității, așa cum se manifestă în perioada cuprinsă între 1948 și 1990: lașitatea, parvenirea, coruptibilitatea, negarea sau rezistența, ingeniozitatea, corectitudinea. Comentate și exemplificate de-a lungul primului volum, aceste trăsături sunt rezumate în încheierea lui în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a noastră ajungea la ei sub formă de murmure, de șoapte, de rumori" 278, spune Liiceanu. Dar ajunge. Și pe aceste murmure își bazează Monica Lovinescu discursul. Regimul ceaușist este mai dur decât alte regimuri în care există totuși minime liberalizări. Până și cititul, o fericire fără complicații, provoacă neplăceri. Lecturile pot fi dăunătoare și trebuie să se recunoască "talentul" cenzurii în identificarea lecturilor care aduc prejudicii societății. Cenzura emană pretutindeni teamă, alienare, obediență. Sunt dovedite controlul atent, lecturile repetate ale
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu migală la cuvânt, se încerca saltul în contemporaneitate nu prin tematică ci prin forme"301. În cronica din 4 iunie 1970, Monica Lovinescu răspunde reproșului adus de presa din România scriitorilor care păstrează limbajul metaforizat, ascuns, simbolic în condițiile liberalizării din ultimii ani. Primul argument în susținerea acestui tip de scriere este că, timp de mai bine de un deceniu, literatura dă dovadă de originalitate și se adaptează șablonului comunist. Totodată, scriitorii sunt sceptici în privința stabilității: "A oglindi realitățile unei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mulți scriitori români? A ispitit probabil pe mult mai mulți decât s-a putut vedea. Dar pentru a încerca acest lucru, ar fi fost nevoie să se creadă că bătălia de la Rovine a fost definitiv câștigată. Cu alte cuvinte că liberalizarea va fi un proces mereu deschis. Că revenirea spre real nu ascunde o capcană pusă de vremile ce se pot întoarce"302. Istoria îi dă dreptate: un an mai târziu, întreaga cultură românească este zguduită din temelii de Tezele din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
România: volumul nu ajunge până în străinătate, dar se subînțelege că exemplele oferite sunt dintre cele mai reușite. Cu toate acestea, nu-i nimic interesant în ele. Primul volum, Pentru cel ales, nu se bucură la apariția din 1968, în contextul liberalizării, de prea multe recenzii, comparativ cu al doilea volum ce înregistrează un adevărat succes. Motivul schimbării este simplu: Dumitru Popescu ocupă acum unul dintre scaunele importante în cultura românească. De aici și ocazia de a profita de nume precum Șerban
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
istorică și contextul implementării "Declarației de independență politică a României față de Moscova" și a "Tezelor din iulie 1971", urmărind felul în care sunt tratate de Monica Lovinescu. De exemplu, am lămurit părerea autoarei despre evazionismul manifestat în prima perioadă de liberalizare și consecințele uzitării acestui stil. Într-o perioadă de liberalizare, folosirea imaginarului și cititul printre rânduri nu își au rostul. Numai că autonomia creatoare în această perioadă înseamnă a scrie pe temele politicii oficiale, fără să se redea starea de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
față de Moscova" și a "Tezelor din iulie 1971", urmărind felul în care sunt tratate de Monica Lovinescu. De exemplu, am lămurit părerea autoarei despre evazionismul manifestat în prima perioadă de liberalizare și consecințele uzitării acestui stil. Într-o perioadă de liberalizare, folosirea imaginarului și cititul printre rânduri nu își au rostul. Numai că autonomia creatoare în această perioadă înseamnă a scrie pe temele politicii oficiale, fără să se redea starea de fapt a societății. În consecință, atenția scriitorilor se îndreaptă spre
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ideologică. Un mediu propice literaturii, s-ar putea spune. Însă persistă teama de retractare a proaspetelor libertăți. Prigoana literaților din anii '50, procesele publice, decăderea civică pot oricând reveni. Ca să renunțe la evazionism, scriitorii trebuie să fie siguri de permanența liberalizării. "Tezele din iulie" schimbă total peisagistica din cultura românească: ideologia ia, din nou, locul competenței, literatura redevine spațiu al propagandei, cărțile, spectacolele, programele de radio și televiziune reintră în atenția cenzurii. Intelectualitatea a avut dreptate să rămână reticentă. Reînghețul cultural
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pentru colegii săi de partid, de vreme ce România începuse destalinizarea încă din 1952, prin îndepărtarea Anei Pauker și a lui Vasile Luca853. Cu toate acestea, nici Miron Constantinescu și nici Iosif Chișinevski nu au acceptat argumentația liderului lor, căci ambii doreau liberalizarea României și voiau să-l ia pe Hrușciov dept model. Constantinescu era singura persoană care-l putea înlocui pe Gheorghiu-Dej la conducerea partidului, iar Chișinevski era principalul purtător de cuvînt al Moscovei din cadrul PMR854. Deși știa că va depăși acest
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Special a durat peste șase luni. Între timp, pe 25 ianuarie, Kennedy a supus Congresului spre aprobare Legea extinderii comerțului, din 1962. Deoarece Congresul nu voia să intensifice comerțul cu blocul sovietic, propunerea Administrației nu a inclus și prevederi pentru liberalizarea comerțului dintre Est și Vest. Acest proiect de lege era, de fapt, de natură anti-comunistă. Se arăta acolo că blocul sovietic aproape că își triplase volumul comerțului cu 41 de națiuni din Lumea a Treia, în ultimii ani, în eforturile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
revizuiască politica adoptată față de România, în conformitate cu drumul independent pe care-l alesese Gheorghiu-Dej. În cererea sa, el a făcut referire la documentul Cu privire la țările blocului sovietic din Europa de Est, emis de Departamentul de Stat, cu o lună în urmă. Acesta recomanda liberalizarea relațiilor americane cu statele aflate sub influență sovietică. Cererea lui n-a beneficiat, însă, de rezultatul scontat 1037. Pe 26 iunie, președintele Kennedy a ținut o cuvîntare în fața studenților de la Universitatea Liberă din Berlin, referindu-se pentru prima dată la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Vietnam." În februarie 1968, el le-a spus cîtorva adepți din Hillsboro, New Hampshire, că acești comuniști nu pot înțelege comerțul fără concesii. "Trebuie să ne folosim de această pîrghie colosală a comerțului pașnic... ca de un mijloc de liberalizare a politicii țărilor est-europene" 1250. În acest timp, comisia Ednei Kelly își continua audierile. Printre primii vorbitori s-a numărat și Paul Findley, din Illinois, care a lansat un apel pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României, ca răsplată
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alte probleme, printre care și politica americană de comerț exterior. Un grup de acțiune desemnat de către Nixon i-a prezentat acestuia concluziile la care ajunsese, pe 31 ianuarie 1969. În esență, raportul nu recomanda prea multe schimbări. Deși Administrația dorea liberalizarea comerțului, presiunile protecționiste interne erau foarte puternice. Creșterea inflației și sporirea balanței deficitului monetar făceau dificilă reducerea barierelor comerciale pentru importuri. Raportul admitea, totuși, că noua Administrație trebuia să facă o declarație prin care să-și expună "noua perspectivă" asupra
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o întrunire a Consiliului Securității Naționale. Refuzul categoric al Moscovei de a se amesteca în Războiul din Vietnam îl înfuriase pe președinte. În ciuda efortului lui Kissinger și a recomandărilor majorității membrilor NSC, Nixon s-a opus absolut tuturor legilor de liberalizare a comerțului cu sovieticii și estul Europei 1311. Nixon nu înțelesese rațiunea sfatului ce-i fusese dat. Asumîndu-și dreptul de a acorda țărilor comuniste "Clauza națiunii celei mai favorizate", președintele și-ar fi putut vărsa mînia asupra Moscovei, neacordînd "Clauza
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]