43,803 matches
-
Wittgenstein (în „Tractatus logico-philosophicus”, Humanitas, 1991, p. 54), deghizează gândirea”. Mai mult, după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
gândirea”. Mai mult, după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul?!” Visul ca trăire internă
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul?!” Visul ca trăire internă nu poate fi transcris; despre el se poate doar scrie. El se poate doar pune în
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
în poezie, lumea viselor îmbogățește lumea realității: „Lumina viselor îmbogățește, într-un fel misterios, lucrurile” („Înspre gândurile lui Dumnezeu”). Aici este dezvoltată pe o cale nouă o idee poetică a lui Blaga: „Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină”. Limbajul ajută visul să intre în lume, ajungându-se astfel la „Aliajul dintre vis și lume” („Reguli”), la „apropierea dintre vis și lucruri” („Reguli”), la o aducere în lume a ceea ce înseamnă „spațiul visului” („Reguli”) și la „a gusta fericirea fără
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
și la „a gusta fericirea fără margini a stării de vis” („Reguli“, p. 48). Un aspect al forței visului îl reprezintă și intervenția lui corectivă: „Visul poate elimina posibilele erori din vederile de peste zi” („Constrâns la amurguri”). Punerea visului în limbaj face ca visul să devină discurs. Orice translație a reveriei (ce inevitabil preia obiectele lumii) către poezie reprezintă „o dezvoltare a discursului liric” („Legi fantastice”). Discursul liric provenit din punerea visului în limbaj va crea un nou vis: visul literar
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
zi” („Constrâns la amurguri”). Punerea visului în limbaj face ca visul să devină discurs. Orice translație a reveriei (ce inevitabil preia obiectele lumii) către poezie reprezintă „o dezvoltare a discursului liric” („Legi fantastice”). Discursul liric provenit din punerea visului în limbaj va crea un nou vis: visul literar, trăirea estetică. Visul ca stare interioară se va exterioriza ca limbaj și va stimula un nou vis de o aceeași nedeterminare și cu aceleași trăsături de confuz, ambiguu, incert. Una peste alta, devenit
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
ce inevitabil preia obiectele lumii) către poezie reprezintă „o dezvoltare a discursului liric” („Legi fantastice”). Discursul liric provenit din punerea visului în limbaj va crea un nou vis: visul literar, trăirea estetică. Visul ca stare interioară se va exterioriza ca limbaj și va stimula un nou vis de o aceeași nedeterminare și cu aceleași trăsături de confuz, ambiguu, incert. Una peste alta, devenit realitate literară, discurs liric, visul vrea claritate și distincție, vrea determinare, se vrea certitudine în lumea iluziei: „Literatura
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
de individualizare) intuiește că volumul de față „ar putea însemna și o schimbare a modului (...) de a aborda poezia”. Am spune mai mult: în poetica sa explicită, Dan Ionescu vizează să schimbe cu fiecare carte poziționarea față de obiectul poetic și limbajul de punere în undă lirică a experienței estetice interne, lucru ce se observă și în cărțile anterioare („Biblioteca într-o alocuțiune”, 1995; „Altceva de cunoscut”, 1998; „Departe de ocean”, 2000; „Fugă în scris”, 2001). Pe de altă parte, ceea ce Dan
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
resurse ale limbii: „dispozițiile mitice” și „saturația de mitologie” (R. Barthes arată, în „Mythologies”, Paris, Seuil, 1970, p. 215, că limba are „dispoziții mitice”, iar L. Wittgenstein observa, apud J. Bouveresse, „Herméneutique et linguistique”, Paris, Eclat, 1991, p. 74, că limbajul nostru este „saturat de mitologie”). În demersul de a pune în limbaj, de a aduce la discurs experiența onirică, spiritul poetic suscită fondul mitic, mitologic al limbii: pe acest palier, forța visului nu este îndeajuns pentru a anestezia, amortiza, neutraliza
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
în „Mythologies”, Paris, Seuil, 1970, p. 215, că limba are „dispoziții mitice”, iar L. Wittgenstein observa, apud J. Bouveresse, „Herméneutique et linguistique”, Paris, Eclat, 1991, p. 74, că limbajul nostru este „saturat de mitologie”). În demersul de a pune în limbaj, de a aduce la discurs experiența onirică, spiritul poetic suscită fondul mitic, mitologic al limbii: pe acest palier, forța visului nu este îndeajuns pentru a anestezia, amortiza, neutraliza inducțiile mitico-mitologice ale limbii. Cu alte cuvinte, pe acest palier limba domină
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
tot astfel revelarea culturalului mitico-mitologic arhetipal înseamnă sforțarea neputincioasă a reveriei de a se impune gândului cultural. Conclusiv, „Vis visus” este un volum remarcabil prin originalitatea poeticii implicite de resuscitare a visului, prin sensibilitatea experienței spirituale oferite și prin calitatea limbajului poetic ce o aduce pe aceasta la discurs. (Revista „Ramuri”, Nr. 11 / 2009) Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
sapiens” ajuns, după unii specialiști, la al treilea proiect, componenta sa principală, OMUL, a simțit nevoia să comunice. Lelea Safta mi-a făcut, deja, o scurtă trecere în revistă a etapelor comunicării în cadrul unui workshop ad-hoc. Telepatosfera nu a folosit limbajul articulat. Comunicarea se petrecea la nivelul undelor emise de creier. Îmi sunt, încă, proaspete informațiile privind experimentele telepatice din timpul misiunii spațiale Apollo 14, cât și cele de la bâlciul copilăriei mele cu „Lume, lume! Pentru prima oară în orașul dumneavoastră
TABLETA DE WEEKEND (100+9): POSTACUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1428400593.html [Corola-blog/BlogPost/373852_a_375181]
-
teme. În special politice. Vezi postacii pro ruși, recent reactivați, sau postacii băsiști, dar și ai altor partide. În general, observ că ei nu-și declină identitatea și la poza de profil pun diferite imagini numai chipul lor real, nu. Limbajul postacilor este, în general, unul obsesiv-agresiv, apocaliptic, defetist, chiar amenințător. Mesajele lui Johannis nu au nimic din toate acestea, el dovedindu-se a fi doar un comunicator. Așa cum sunt mai toți cei care utilizează Facebook-ul, Twiter-ul etc. Oamenii simt nevoia
TABLETA DE WEEKEND (100+9): POSTACUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1428400593.html [Corola-blog/BlogPost/373852_a_375181]
-
mai vorbesc de denunțurile sau amenințările dezonorante pentru un fost „șef de stat” „Această slugă a lui Victor Viorel Ponta trebuie să ajungă urgent în fața justiției.” sau „Lingătorul de clanțe de ambasade occidentale și admirator de picioare ...” ș.a.m.d. Limbaj pe care nici Lelea Saftă nu și-l permite pe marginea șanțului tradițional! Așa te întrebi, fără să vrei, care o fi postacul? Pilula destresantă După împerecherea rechinului cu peștișorul de aur, a rezultat noul pește de aur care îți
TABLETA DE WEEKEND (100+9): POSTACUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1428400593.html [Corola-blog/BlogPost/373852_a_375181]
-
B., 1981, p. 14). Așadar Iisus i-a schimbat numele lui Simon în „piatră“ (Kifa) pentru că doar în sanscrită consoanele s, m, n au sensul acesta, fără rezonanță negativă. Este foarte răspândit în scrierile sfinte fenomenul amfibologiei intenționale legat de limbajul secret al creștinilor. Lui Natanail Iisus i-a spus: „Înainte de a te chema Filip, FIIND TU SUB SMOCHIN, te-am văzut“. Ioan, care scrie aceste cuvinte, a arătat foarte clar că Mântuitorul a știut să se facă înțeles în cuvinte
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1403590578.html [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
sectei iudaice a zeloților ce luptau cu arma în mână împotriva stăpânirii romane. Aceste jocuri de cuvinte aveau ca scop să indice „într-un fel voalat și enigmatic sectele iudaice, ale căror nume nu trebuiau pronunțate și scrise, folosind un limbaj cifrat“ (C. Daniel, Scripta aramaică, p. 57). Într-un mod similar a procedat și Iisus schimbând numele fiilor lui Zevedei în „fiii tunetului“ și pe cel al lui Simon în Kifa (= Petros = Petrus) adică „piatră“. De altfel în mai multe
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1403590578.html [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
între orele 11:00 - 14:00. Această ediție este dedicată călătoriilor în gând și în faptă, cei mici putându-și descoperi tribul din care fac parte, și vor descoperi tărâmuri nemaivăzute la atelierele de drumming prin metoda Totem, în care limbajul este sunetul tobelor africane, ale maracas-urilor amerindiene și ale apelor din tobele siberiene. Facilitatorii atelierelor sunt Jean-Baptiste Odobestianu - musicoterapeut cu experiență de peste 12 ani în domeniu și Ana-Maria Anghelescu - antropolog, cu specializare și în teatru de improvizație. Tot pentru
Filmele premiate KINOdiseea se văd duminică, 20 noiembrie, la București by http://www.zilesinopti.ro/articole/14126/filmele-premiate-kinodiseea-se-vad-duminica-20-noiembrie-la-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/100155_a_101447]
-
Olteniei, f.a., 136 pag., 10 lei; 103. Larchet, Jean-Claude, Semnificația trupului în Ortodoxie, București, Editura Basilica, 2010, 120 pag., 11 lei; 104. Lilienfeld, Fairy, Spiritualitatea monahismului timpuriu al pustiei, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, 2006, 150 pag., 10 lei; (5) 105. Limbajul medical, Timișoara, 1974, 24 pag., vol. V-VIII, câte 4 lei; 106. Maerean, Gr., Chemări la Domnul, vol. VIII, Bârda, Editra Cuget Românesc, 2011, 172 pag., 12 lei; 107. Marin, Fl., Explorări funcționale pentru cadre medii, București, Editura Medicală, 1978
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/oferta-de-carte-luna-martie-2014/ [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
realități și implicit atenția la orice detaliu relevant. În roman, scenariile sale „tratează” multe mistere nerezolvate, precum revoluția din decembrie și degradarea vieții politice și sociale post-decembriste, pensiile „nesimțite” ale nomenclaturiștilor și acoliților politici, operațiunile de spălare a banilor murdari. Limbajul folosit de Cristian Petru Bălan este bogat, divers și adaptat fiecărei situații și fiecărei tipologii umane la care se referă. Este adaptat înțelesului tuturor, eruditul scriitor făcând lesne trecerea de la limbajul academic la limbajul suburban. Eroii romanului au fie accentul
CRISTIAN PETRU BĂLAN – „RĂZBUNĂTORII” – ROMANUL LUPTEI ANTICORUPŢIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAŢII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_razbunatorii_romanul_luptei_anticoruptie_din_romania_fictivele_scenarii_ale_unor_profunde_aspiratii.html [Corola-blog/BlogPost/344316_a_345645]
-
și acoliților politici, operațiunile de spălare a banilor murdari. Limbajul folosit de Cristian Petru Bălan este bogat, divers și adaptat fiecărei situații și fiecărei tipologii umane la care se referă. Este adaptat înțelesului tuturor, eruditul scriitor făcând lesne trecerea de la limbajul academic la limbajul suburban. Eroii romanului au fie accentul de „capitală”, fie pe cel „neaoș” al românului (uneori pur moldovenesc). În sens peiorativ, până și jivinele unor gospodării țărănești împrumută numele unor personalități politice ale momentului, din tagma foștilor nomenclaturiști
CRISTIAN PETRU BĂLAN – „RĂZBUNĂTORII” – ROMANUL LUPTEI ANTICORUPŢIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAŢII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_razbunatorii_romanul_luptei_anticoruptie_din_romania_fictivele_scenarii_ale_unor_profunde_aspiratii.html [Corola-blog/BlogPost/344316_a_345645]
-
operațiunile de spălare a banilor murdari. Limbajul folosit de Cristian Petru Bălan este bogat, divers și adaptat fiecărei situații și fiecărei tipologii umane la care se referă. Este adaptat înțelesului tuturor, eruditul scriitor făcând lesne trecerea de la limbajul academic la limbajul suburban. Eroii romanului au fie accentul de „capitală”, fie pe cel „neaoș” al românului (uneori pur moldovenesc). În sens peiorativ, până și jivinele unor gospodării țărănești împrumută numele unor personalități politice ale momentului, din tagma foștilor nomenclaturiști. Modul în care
CRISTIAN PETRU BĂLAN – „RĂZBUNĂTORII” – ROMANUL LUPTEI ANTICORUPŢIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAŢII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_razbunatorii_romanul_luptei_anticoruptie_din_romania_fictivele_scenarii_ale_unor_profunde_aspiratii.html [Corola-blog/BlogPost/344316_a_345645]
-
de către media din toată țara producea în rândul maselor sentimente de satisfacție generală. Se conștientiza astfel că, în lupta cu „morile de vânt”, au apărut personaje care reușesc prin actele lor de curaj, să împlinească visele de dreptate ale multora. Limbajul dur folosit de către anchetatori (în timpul investigațiilor) și umorul relatărilor de după, te trimit cu gândul la eroii romanelor lui Sven Hassel, când comicul de circumstanță alterna cu gravitatea situației în sine. Recrutarea ordiscorierilor se făcea din rândul tinerilor cu capacitate intelectuală
CRISTIAN PETRU BĂLAN – „RĂZBUNĂTORII” – ROMANUL LUPTEI ANTICORUPŢIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAŢII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_razbunatorii_romanul_luptei_anticoruptie_din_romania_fictivele_scenarii_ale_unor_profunde_aspiratii.html [Corola-blog/BlogPost/344316_a_345645]
-
se mai dorește parcă apariția unor istorici care să ridice probleme și teme de dezbatere generală sau de sinteză. În realitatea schematică actuală și impusă aproape e imposibil apelul la originalitate și individualitate istoriografică. Se promovează direct sau indus un limbaj de lemn istoriografic sufocat de tezism, etichete și idiosincrazii. Istoriografia românească a devenit oficializantă în parametri unui regim totalitar de început. Direția administrativă în istoriografie a creat un limbaj de lemn autonom din care istoricul e obligat să-l respecte
SCRISUL ISTORIC SPRE CANON, IDEOLOGIE ȘI TEZISM.ISTORICUL ROMÂN ÎNTRE CONȘTIINȚĂ, UCRONIE ȘI ISTORIE CONTRAFACTUALĂ.STUDIU DR DR.IONUȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1491625609.html [Corola-blog/BlogPost/372497_a_373826]
-
la originalitate și individualitate istoriografică. Se promovează direct sau indus un limbaj de lemn istoriografic sufocat de tezism, etichete și idiosincrazii. Istoriografia românească a devenit oficializantă în parametri unui regim totalitar de început. Direția administrativă în istoriografie a creat un limbaj de lemn autonom din care istoricul e obligat să-l respecte, cu consecințe letale privind autenticitatea și adevărul faptului istoric. În afară de generația mai în vârstă de istorici care conștientizează importanța scrierii istoriei în paradigma adevărului și cercetării științifice, azi nu
SCRISUL ISTORIC SPRE CANON, IDEOLOGIE ȘI TEZISM.ISTORICUL ROMÂN ÎNTRE CONȘTIINȚĂ, UCRONIE ȘI ISTORIE CONTRAFACTUALĂ.STUDIU DR DR.IONUȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1491625609.html [Corola-blog/BlogPost/372497_a_373826]
-
ziariști se pripesc și trimit știrile fără verificare. Mariana Cristescu are darul rarissim de a putea pătrunde în miezul problemelor, în esența lor, și de a trage concluzii juste. În această privință, scriitoarea este cu adevărat, ceea ce se numește în limbaj jurnalistic, „cap limpede”, în permanență, și nu doar în orele de serviciu, când trebuie să dea BT-ul în urma citirii pe verticală a titlurilor. Acest gen de scriere este cu atât mai dificil cu cât trebuie să fii obiectiv și
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasi_de_istorie_instant.html [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]