3,802 matches
-
acțiunilor lor, îi transformă în subiecți voluntar dependenți. Statul asistențial a creat monștrii egoiști despre care spunea că ne va salva prin acordarea tuturor cetățenilor a privilegiilor și ajutoarelor pentru care nu va plăti „nimeni”. Această nouă moralitate este opusul limpede al generației bunicilor mei. Este o moralitate ce susține că independența poate fi obținută prin cedarea altora a răspunderii și că libertatea poate fi atinsă prin înrobirea ta și a altora. Rezultatul acestei moralități degenerate este, la nivel social sau
Cum Statul Asistenţial a corupt Suedia () [Corola-blog/BlogPost/340014_a_341343]
-
greșit cu nimic.I-ati găsit în pauza... ---Taci! Asta-i nerușinare! strigă locotenentul. ---Vă rog respectuos să reveniți asupra măsurii luate! Oamenii sunt nevinovați! Locotenentul încremenise câteva clipe cu ochii în ochii celuilalt---ochii aceia de miop,dar cu privirea limpede și hotărâtă. ---O să te înaintez Curții marțiale ! tuna el ,din ce in ce mai descumpănit. Plutonier, execută ordinul ! ---Dom-le locotenent, stărui Israel Dădu Rosen, daca nu reveniți asupra măsurii luate,vă rog să ordonați să mi se aplice mie 'toate loviturile' ! Să fiu
O SCENĂ LA ZĂPADĂ ( FRAGMENT DE ROMAN) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340126_a_341455]
-
acum. Dar am plecat numai fizic. Sufletește sunt acolo. Aș zice mai mult. Lumea aceea este mai bine conturată și mai prezentă în mine acum, când am luat, oarecum, distanță geografică. Distanța geografică mă face să am o imagine mai limpede a acelei lumi, care este extrem de prețioasă și mă definește”. „Poetă, prozatoare, ziaristă, autoare de piese de teatru și scenarii de film”, Carmen Firan se angajează în subiecte consistente despre literatură și cultură, dar și altele inedite, precum statutul de
Mircea Pospai: Convorbiri de după-amiază () [Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876]
-
acum. Dar am plecat numai fizic. Sufletește sunt acolo. Aș zice mai mult. Lumea aceea este mai bine conturată și mai prezentă în mine acum, când am luat, oarecum, distanță geografică. Distanța geografică mă face să am o imagine mai limpede a acelei lumi, care este extrem de prețioasă și mă definește”. „Poetă, prozatoare, ziaristă, autoare de piese de teatru și scenarii de film”, Carmen Firan se angajează în subiecte consistente despre literatură și cultură, dar și altele inedite, precum statutul de
Mircea Pospai: Interviuri ca la carte. Recenzie de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339540_a_340869]
-
al apartenenței al noii sale lumi. În fapt, acest eu este iluzoriu și nu aparține lumii acestui exil, ci lumii unui prizonierat. În pofida a ceea ce susține Nicolae Manolescu (că romanul n-ar avea o „idee limpede”), reținem ca probată ideea limpede a ratării pe care o aduce greșeala de a emigra și a-ți trăi imigrația ca pe o viață cu totul și cu totul nouă, liberă și securizată de trecutul pre-emigrant. În termeni pozitivi, ideea este că emigrantul trebuie să
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
un slogan de mare impact al Președintelui Barack Obama: „Nu voi accepta niciodată locul doi pentru America”. Deși provine din corespondențe transmise de-a lungul a mai mulți ani, cartea are unitate și efecte intelectual-estetice convergente. Scrisă într-un stil limpede ce dă și mai multă expresivitate idelor clare și temeinic argumentate, ea arată un analist politic cu condei literar. Am spune, finalmente, că Robert Radu Hervian a ieșit cu acest volum din situația de „violon d’Ingres” și poate „cânta
ROBERT RADU HERVIAN: Spirit şi comunicare, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339615_a_340944]
-
Ei au teoretizat și și-au asumat „modelul omului activ”: acela care se implică în miezul lucrurilor și care acționează cu speranța că implicarea determină „ameliorarea stării reale”. Tematizarea se realizează sub incidența unei lecturi filosofice, lucide cu două resorturi limpezi: concepția despre filosofie și concepția despre lectură. a. Filosofia este înțeleasă ca o „activitate de construcție a unei lumi de concepte în inferențele lor multiple pentru a pătrunde conexiunile reale și tendințele acestora”. Specificul ei provine din gândirea arhitecturii și
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârşitul filosofiei, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339629_a_340958]
-
linia unei critici impersonale, exprimându-se cu exactitate și atenție la diferență. Spiritul critic se arată mai sensibil la lirică decât la proză. Chiar și aici însă lapidaritatea supravegheată a aserțiunii apreciative face vizibil un atașament net față de ideile critice limpezi și râvna luminoasă înspre asprimea riguroasă a diagnosticului. În căutarea gândirii poetice a textului, gândirea critică înfruntă și depășește riscul de a fi temerară și a rosti cu precizie și lucid adevărul axiologic în ce privește opera. Atent la fenomenul literar actual
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare () [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]
-
al apartenenței al noii sale lumi. În fapt, acest eu este iluzoriu și nu aparține lumii acestui exil, ci lumii unui prizonierat. În pofida a ceea ce susține Nicolae Manolescu (că romanul n-ar avea o „idee limpede”), reținem ca probată ideea limpede a ratării pe care o aduce greșeala de a emigra și a-ți trăi imigrația ca pe o viață cu totul și cu totul nouă, liberă și securizată de trecutul pre-emigrant. În termeni pozitivi, ideea este că emigrantul trebuie să
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
dușman invizibil al țării, George Soros, a avut impact. Câteva zeci de secunde mai târziu, în același clip, pe care vă recomand să-l priviți, are o durată de 5 minute, iată și contrastul. După o înșiruire de oameni mai limpezi sau mai afectați de ultimul păhărel de țuică, apar copiii. De o sinceritate debordantă: Ne lasă așa, să nu-nvățăm.... Nu avem sală de sport. Întrebați de ce este mizerie în curtea școlii și de ce nu curăță ei la ieșirea de la
Priviți acești oameni. Iată ce le-a făcut Soros () [Corola-blog/BlogPost/339206_a_340535]
-
-și spală trupul/ moțăit în cearcănele copacilor”. Cu astfel de imagini lirice, superbe, putem spune (vorba d-lui acad. Păun) că poetul domnișan se ia „la braț cu Eminescu”... Imaginați-vă imaginea lunii care își spală trupul moțăit, în oglinda limpede a fântânii ! Ca să nu mai vorbesc de metafora „cearcănele copacilor”...Se simte,iată, curgând lirismul poetului prin apa vie a sufletului și prin tinerețea spiritului său. Dorința poetului de a deveni fântână sau de a deveni lacrimă presupune o limpezire
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
toți cei care s-au angajat în această lucrare s-au gândit? La dragostea lor întru Hristos? La câte generații se vor bucura de această sfântă catedrală, s-au gândit? Ar fi trebuit să se bucure de curajul și judecata limpede a Patriarhului! Câtă cultură în acest domeniu au toate aceste persoane care-și dau cu părerea ? Ce știu sau cât știu ele despre Credință, Religie, Biserică ? Știu ei că o Biserică ortodoxă este învelișul arhitectural al unui conținut spiritual? Că
AVEM NEVOIE DE CATEDRALA NEAMULUI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340742_a_342071]
-
mijlocul lacrimilor priveste de-a lungul cordonului ombilical o naștere la marginea lanțului trofic ce nu are nevoie de timpul brațelor să atingă necuprinsul îngenunchiat al primului punct sunt rămășița dintr-un cuvânt cu care îți hrănești vorbitul în fruntea limpede a unui sfert academic unde oglinzile au fost interzise de labirintul ce ți-a rătăcit toți pașii spune-mi străinule ești dispus să mă înveți cum se cultivă inimi? Referință Bibliografică: nașterea dintr-un sfert academic / Daniel Dăian : Confluențe Literare
NAŞTEREA DINTR-UN SFERT ACADEMIC de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340847_a_342176]
-
în: Ediția nr. 591 din 13 august 2012 Toate Articolele Autorului ,,Femeie, io mă duc în țarnă, M-am săturat de-atâta iarnă!” . Spuse țăranul într-o zi, Când soarele nu răsări. . . Urcă-n căruță și porni. . . E-o dimineață limpede și clară, Simțea în trup fiori de primăvară, Scăpat de viscol și zăpezi, Când mugurul plesnea-n livezi, Câte gândea . . .nu poți să crezi! Vedea cum respira pământul, Ce liniște, nu bate vântul, Pădurea-ncet își schimbă haina, O pasăre
ŢĂRANUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340865_a_342194]
-
minte omului Pe cât ai dat țăranului, Împrăștie în a Ta turmă, Măcar și mintea-i de pe urmă . Fă-i buni și iubitori să fie, Legați de casă și de glie Și de Credință-n Veșnicie!” . . . =20 APRILIE 2003=O dimineață limpede și clară, aburi se ridică din pământul reavăn scăpat de zăpezi. Îmi persistă în amintire chipul țăranului din Bucovina noastră, cu multe riduri pe față și palmele pline de bătături. Îl vedeam primăvara când se încălzea puțin, cât de nerăbdător
ŢĂRANUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340865_a_342194]
-
se pare că vezi lucrurile de care vorbești și când le pui sub ochii ascultătorilor. Trebuie să subliniez că una este imaginea oratorică și alta-i cea poetică, fiindcă scopul celei poetice e uimirea, iar celei din discursuri este înfățișarea limpede a lucrurilor, dar amândouă urmăresc totuși să dea stilului patos și mișcare. Pentru antici figurile reprezintă o categorie a stilisticii, ele îndeplinesc rolul de imagini în măsura în care le privim din punct de vedere al funcției pe care și-o asumă în
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
Autorului a fost să descopăr gingășia privirii albastre mai presus de ființă devenind sclavă nu am nevoie să gândesc buzele sunt ecoul spontan al rugii tale iarăși singură contemplu muntele sfântului semn Arunașalla încă păstrează culoarea purpurie acesta este fundalul limpede și luminos al existenței sau ne-existenței punctul de reper imposibil să rezist farmecului său orice aș face oriunde m-aș afla conturul blând rotunjit al crestei sale desenează căderea-n gol albastru adânc strălucitor de stele fără număr se
CEA MAI FRUMOASĂ ATINGERE A DARULUI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341431_a_342760]
-
pentru o filosofie. Mă gândesc, chiar, la un mit în genul lui Wilde, mitul oglinzii:-Ce frumoasă e lumea, și-a spus spiritul într-o zi. Mă voi face cât mai impersonal, mă voi dizolva și așterne ca o apă limpede și liniștită, voi fi numai așteptare; întocmai unei oglinzi, iar lumea se va reflecta în mine așa cum este ea-. Din ziua aceea spiritul n-a mai văzut nimic. “ Romanul lui Al.Florin Țene este interesant și incitant, prin confesiunea autorului
A APĂRUT ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341412_a_342741]
-
un suflet rătăcit în oseminte Sclipea în mod ciudat, fosforescent. În trup eu port clepsidre sfărâmate Și-n suflet doar lumini înlăcrimate. SONETUL ISPĂȘIRII În vârf de stea se răstignește vântul Și-o aripa atârnă-n cornul lunii În ochii limpezi se rotesc păunii; Pe crucea milei astăzi port Cuvântul. Mi-e tâmpla rezemata de-o himera De-un plâns ferice care curge-n sus Și sufletul se bucură nespus Când mă rotesc în dans de baiadera. Sunt piatră șlefuita de
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341455_a_342784]
-
de gânduri sure Și ochi de gheață cu priviri mirate, Crini degerați ce-au înflorit pe zgure, Voind din ei să îți înalți cetate... Și-o alta-n care ierburile-nvie Cu maci nuntiți pe ruguri de candoare Cu râuri limpezi, revărsând sub ie Nesăgetate lacrime de floare. Simt răsuflarea fulgilor, ninsoare, Logodnă-n solilocviile-andante Cu unduiri de gând aromitoare Când ninge între noi cu diamante. SĂ CREZI? Să crezi în învieri de vise oarbe Neumbra primenindu-ți-o-n zorele Când răni de
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
a obștei la Taină: "era o regulă faptul că cel ce nu primise Sfânta Împărtășanie timp de câteva săptămâni să se excomunice și să se anatematizeze singur față de Trupul Bisericii". Împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Iisus Hristos era împlinirea limpede a Botezului și a Mirungerii, și nu existau alte condiții pentru primirea împărtășaniei. Toate celelalte Taine erau de asemenea "pecetluite" cu împărtășirea din Sfintele Daruri. Și așa de evidentă era această legătură dintre apartenența la Biserică și împărtășanie, încât într-
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
pentru că nu s-a apropiat ci pentru că i-a stat în putință... Și cum putem să credem că iubește Sfintele Taine cel care, având posibilitatea să le primească, nu se ostenește să le primească?" Și totuși, în pofida acestor atât de limpezi mărturii, această idee ciudată, și chiar eretică, a rămas și rămâne în continuare o parte, dacă nu a învățăturii, cel puțin a evlaviei liturgice în Biserica noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
mișcare bruscă. Valurile concentrice se înmulțeau și anulau unul pe altul, venind din centru altele și altele. O sprânceană spânzurată întrebător. Se întâmpla ceva neobișnuit. O arătare în apă. O femeie s-a încumetat să înoate în șiragul albastru și limpede. Nu a văzut o asemenea expunere de câțiva ani buni. Era dezorientat, nu știa ce se întâmplă. Nici dacă se întâmplă ceva. Nu avea reprezentări pentru asemenea momente. Nu avea nici cunoștințe. În cele câteva clase ce a frecventat nu
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
a obștei la Taină: "era o regulă faptul că cel ce nu primise Sfânta Împărtășanie timp de câteva săptămâni să se excomunice și să se anatematizeze singur față de Trupul Bisericii". Împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Iisus Hristos era împlinirea limpede a Botezului și a Mirungerii, și nu existau alte condiții pentru primirea împărtășaniei . Toate celelalte Taine erau de asemenea "pecetluite"cu împărtășirea din Sfintele Daruri. Și așa de evidentă era această legătură dintre apartenența la Biserică și împărtășanie, încât într-
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
pentru că nu s-a apropiat ci pentru că i-a stat în putință... Și cum putem să credem că iubește Sfintele Taine cel care, având posibilitatea să le primească, nu se ostenește să le primească?"Și totuși, în pofida acestor atât de limpezi mărturii, această idee ciudată, și chiar eretică, a rămas și rămâne în continuare o parte, dacă nu a învățăturii, cel puțin a evlaviei liturgice în Biserica noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]