1,837 matches
-
Frumos și urât” de dr. V. Lotneanu, „Cenotaful din cer” de dr. Lucian Merișca, „Francofoni și circofili” de dr.Viorel Pătrașcu, Pitești, „Badea Gheorghe” de dr.Virgil Răzescu, explică faptul că medicii sunt nu numai buni specialiști în profesia lor, literați pricepuți, dar și buni gazetari. Că am sau nu dreptate, citească oricine „NATO, pe înțelesul babelor” de dr. Viorel Pătrașcu - Pitești din nr.106 107, pag.26 și o să înțeleagă totul. Dar, iată tableta în cauză: „Era în ziua următoare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
inconștientă față de propria origine și identitate este o consecință directă și a cărților scrise de scriitorii sovietici moldoveni. Acestea sunt lucrurile pe care o parte din tinerii scriitori le impută - în plan biografic - generației mai în vârstă, o categorie de literați fără regrete pentru trecutul lor laș și servil, care se încăpățânează să stea și astăzi (ajutați de o anume conjunctură politică) în capul mesei, pe lângă șeful statului și ștabii din partide, îmbrățișând o retorică deșănțată și păguboasă, care cufundă tot
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
care funcționează eficient și astăzi... Vom afla cum au fost interziși clasicii și cum au fost arse - și din ordinul cui? - cărțile românești. Cum erau numiți în posturi - pe ce criterii? - directorii de edituri și redactorii de reviste... Cum unii literați, astăzi declarați scriitori ai poporului, își puneau numele pe copertele unor cărți scrise de alții... Vom savura cu o veselie amară scene de umilință și „curaj” cu voie de la poliție din viața scriitorilor: de pildă „episodul dulapului”; studiile la Moscova
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a explodat în plină viteză o roată etc. Toți însă își rezumă conciliant-optimist poveștile: întotdeauna am ajuns în punctul spre care am pornit și, mai ales, ne-am întors de unde am plecat. Ultima mare „aventură” a autobuzului și, implicit, a literaților basarabeni, animați de spiritul aventurii, s-a numit „A doua întâlnire a scriitorilor români din întreaga lume”, care s-a ținut la Neptun. Vehiculul s-a mișcat bătrânește: 12 ore încolo și tot atâtea înapoi. Este exact timpul cât să
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
altfel foarte previzibile ale acțiunii istorice. Povestirile lui Dumitru Almaș au fost și au rămas un bun prilej de a demonstra, în același timp, atuurile și deficiențele unei forme de vulgarizare literară, considerată cumva inofensivă de istorici dar și de literați 228 dar bine instrumentalizată de educatori. Aderența lor la un public declarat imatur, dar nu lipsit de receptivitate, legitimează selecția subiectelor și impactul expunerii de tip foileton. Almaș a respectat strict normele ideologice ale regimului național-comunist din anii '70-'80229
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Kyriakos era deja moartă. Fusese ucisă în bombardamentele grecești de la Ioanina (Turcia), în acea primăvară. Yourcenar se afla în exil voluntar, fără certitudinea unui viitor. Odată instalată cu Grace în apartamentul lor, s-a pomenit dorindu-se a se alătura literaților emigranți care se adunaseră deja în New York, W. H. Auden și Christopher Isherwood care ajunseră în New York cu numai câteva luni înaintea ei și sute de alți refugiați care părăsiseră masiv Europa în 1939. Ea emigrase în America pentru Grace
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
cărți, înfățișând-o așezată pe un scaun la Bordeaux în 1939, cu bagajul alături dar în afara cadrului camerei de fotografiat, chiar înainte de plecarea cu vaporul, sugerează cât de caraghios trebuie să fi arătat. Kayaloff i-a făcut cunoștință cu câțiva literați din New York. Dar se îmbrăca prea excentric, mai ales pentru New York, și engleza ei era încă prea rudimentară ca să le producă o altă impresie decât una comică sau grotescă. Pe lângă aceasta, odată instalată în Hartford, New York-ul era prea departe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
început din nou, așa cum făcuseră în Renaștere, să mediteze asupra dilemei și semnificației simbolice a tinereții. Nici o țară europeană nu părea să fie imună la dominația pe care Antinous o inspira cititorilor educați: cunoscătorii colecționau monede cu chipul lui, iar literații ca Yourcenar au vizitat noile statui descoperite. Romanul lui Adolf Hausrath, întitulat Antinous (1884), era numai unul dintre numeroasele studii. Yourcenar nu a lăsat nici o însemnare despre modul și momentul când a dat prima dată de el în lecturile ei
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
-o, conștienți deodată că această rudă înstrăinată care fugise în America cu o altă femeie și care trăise atât de mult de cealaltă parte a lumii, era acum un star internațional. Yourcenar a petrecut majoritatea lunii mai la Paris, printre literați. Dar după ce cele două femei s-au întors în iulie 1971, Grace a suferit un colaps și a fost internată în Spitalul Bar Harbor de pe insula lor. Călătoria pe care tocmai o făcuseră în Europa va fi ultima pentru ea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
gheenă; da, vă zic vouă, de acela să vă temeți (Lc 12, 4-6). Numai un Dumnezeu, scrie Bessières, poate să facă acceptabil un asemenea limbaj, întrucât numai El poate promite soldatului căzut în luptă, răsplata sa. Isus nu era un literat și poate că nici nu-i cunoștea personal, ca Om născut în Betleemul Iudeii, pe clasicii latini și greci, deoarece, ca evreu pios, se formase în cultura umană a școlii tradiționale a sinagogii, de care se detașează, mai apoi, pentru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
i-a răspuns: Eu am vorbit pe față lumii; Eu am învățat întotdeauna în sinagogă și în templu, unde se adună toți iudeii și nimic nu am vorbit în ascuns. În fragmentele sale, putem să-i admirăm abilitatea, superioară unui literat de rând, prin care, obținea dintr-un simplu joc de cuvinte imagini vii și provoca, în cel care îl asculta, viziunea desăvârșită a faptului și a evenimentului pe care îl anunța. 2.1. Literatura creștină din primele două secole Până
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fost înțeleasă în dimensiunile și realitățile vieții. Nu i vorba despre o carte epuizată din librării d in cauza importanței ei și a cererii de piață; nici că ar aparține nu știu cărui autor important, pentru că acela eram eu, mai puțin cunoscut literaților; nu trimiteam la faptul că pentru realizarea ei cercetasem sute , mii și mii de pagini, timp îndelungat, scosesem extrase, notițe de tot felul, le clasificasem și le pusesem în pagină cu grija părintelui care își ocrotește copilul; nici la truda
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și Bârlad preamărind tradițiile și obiceiurile, au t ipărit-o în ediție anastatică. Statura presei de la Bârlad au ridicat o și cei c ăutători în arhivele timpului: Virgil Caraivan, Gh. Ghibănescu, Iacob Antonovici, Tudor Pamfile, Iuliu A. Zanne, is tori cii, literații. Literatura și presa Bârladului, ca orice organism viu, a u avut naștere și moarte. Mai timpuriu ori cu întârziere. Au trăit și exprimat bucurii dar și cumpene omenești. Cuvântul „cenzurat” în locul articolelor scoase din pagină la tipografie, au fost realitățile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
numai a ei, pelerinaje pe la casa, c amer a și patul lui G. Tutoveanu, care ne primea ceremonios și îngăd uito r, pe noi cei care-i treceam pragul, să l vedem pe academicianul de la Bârlad, din efectivul îndrăzneților nelipsind literații de mai târziu, colegii mei, C.D.Zeletin, Lucian Raic u, Adrian Beldeanu, Alexandru Tacu - Zeletin și nu numai. Prin 1971, la o întâlnire de promoție la Lice ul „Gh. Roșca Codreanu”, când fostul nostru diri ginte, prof. H. Zupperman a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe la porțile cenaclului care întreținuse flacăra Academiei Bârlădene. Era, deci, în 1971, în plin comunism, și într o sală de clasă își declar au apartenența la spiritul și școala de la Academie nu numai jurnalistul Ion.N.Oprea, prof. Petru Cozma, literatul Dolfi Solomon, medicii Șainfeld Avram și Dinistraschi Paraschiv dar și inginerii Dudu Ionescu, Costică Șoitu, precum și prof. H. Zupperman, profesorul și dirigintele clasei... Sunt mai mult ca sigur că și reînființarea ei la 25 aprilie 1990, ca semn al libertății
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
invitație la o asemenea edif icare și pentru alte orașe din țară: Tecuci, Focșani, Brăila, Râm nicul-Sărat ... Când pe schele se construia, în mahalalele târgului Bârlad ființau niște case în care oamenii de cultură sau aspiranții la aceasta, zicându-și literați, se adunau la serate literare sau muzicale care după conferințe cu sub iecte de interes se transformau în seri dansante și de discuți i pe teme de cultură și legătură sufletească cu ceea ce venea din afa ră. Un astfel de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dascălilor” este un model de literatură în domeniu, mai ales în ce privește „fotografierea” „apreciaților Th. Tomida, Al. Bălănescu, prof. Ionescu, dar meritul lui nu i menționat nici în m edalionul ce i sa destinat. Despre C.N. Hamangiu (p.215), publicist și literat nu se spune că foarte multe din producțiile sale li tera re au apărut cu pseudonimul Maria de la Banca, încurcând multă vreme, mai ales domnișoarele... Rămâne inexplicabilă, total confuză, afirmația în cazul Clapa Gheorghe (p.119) că, prin anii 1960
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
r ămân văduviți de informațiile necesare. Revista „Doina” (p.164) de la Jorăști Covurlui a avut și ea ca director pe „un oarecare P.G.Savin”. Ei, acest „oarecare” a fost nu numai un respectat preot de țară, ci și un împătimit literat, un folclorist - elev al lui Th. Pamfile, cu o prezență activă în toată Moldova, inclusiv în presa de la Cernăuți, lucrarea „Mari personalități...” despre presa de la Bârlad, dăruindu-i paginile 303-306. Un colaborator „oarecare” rămâne și Spiru Prasin(Vezi de Const.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Editura ʺVasiliana - 98ʺ), Iași 2006, p.150-155) din „Fulgerul literar” de la Huși (p.196). „Gazeta Moldovei”, „Opinia” și „Evenimentul” de la Iași, ca și revista „Epigonii, reliefează că și acest „oarecare” a fost nu numai un important publicist ci și un literat, un slujitor al scenei Teatrului, bun prieten cu poetul Mihai Codreanu, cu „preotul frumosului” - Catulle Mendez, om de teatru francez, interesat de opera lui Spiru Prasin, de origine grec, dar născut la Gala ți: „Myriam de Magdala”, pentalogie evanghelică jucată
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
românește” cu un dascăl de la Seminarul de la Socola, orizonturile ne devin și mai largi... Născut deci la anul 1808, Costache Negruzzi ca scriitor român și om politic ne apare cu o biografie destul de interesantă: participant la mișcarea socială de la 1848, literat și om de teatru, finanțist și judecător, deputat și epitrop la Sf. Spiridon, pe noi ne int eresează mai ales pentru ceea ce a scris despre el N.A.Bogdan în „Monografia istorică și socială”, ilustrată de N.N. Tonitza, unde ni se
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
București , ac um profesor la liceul din Huși, merită toată încurajarea. « Propun deci lucrarea pentru Premiul Neuschotz la care a concurat» (Din Analele Academiei Român e, 2 9 mai 1933, p.85-86). Pentru că prin formație, Constantin Solomon a fost un literat, mă întorc la cele două volume din „Cele mai frumoase poezii românești” - Lirice și Epice, 1937 și 1938 care la sfârșitul lor, ca semn al pedagogiei deprinse, indică pentru fiecare clasă de elev i care din poeziile cuprinse „ar trebui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a cum pragul celor 60 de ani, și a dat proba puterii ei de muncă, talen t și concepție de viață și artă. Deși puterile și năzuințele ei dăinuiesc încă, premiile și îndemnurile mele țintesc mai mult spre generațiunea de literați și artiști aflată în că î n plină vigoare a talentului și mai ales spre noua și viitoarea generație de scriitori și artiști. Din mijlocul ei nădăjduiesc să răsară creatori de noi și nepieritoare opere, izvorâte din inima, din s
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
al tinereții de-a lungul unei severe cariere de magistrat. Și p entr u notația unui sfârșit, acest fapt umple de lumină o existen ță î ntreagă!” În cimitirul „Eternitatea” de la Bârlad își d oarm e somnul de veci juristul, literatul, bibliograful, omul de artă Constan tin Hamangiu; pe placa de marmură a mormântului aflându-se scris: „Familia Hamangiu: Nicolae, Smaranda, Iancu, Nicolae, Anna, Maria, Elena, Constantin.” De la locuitorii antici ai Iașilor Stema și Sigiliul municipiului (Publicat în “Pagini medicale bârlădene
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ca teoremă literară. Căci d. Lovinescu rămâne scriitorul de structură clasicistă pe care îl cunoaștem, chiar dacă materia căreia i se aplică este concepția romanticistă a omului superior". Concluzia e de o tristă previzibilitate: "Diana este romanul mai mult al unui literat decât al unui romancier" (vezi Vladimir Streinu "E. Lovinescu, Diana (roman)", în Gazeta, an 3, nr. 851, 12 ian. 1937, apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 386). 55 Despre rolul lacrimilor în melodramă, vezi printre
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
timp e vorba de oameni cum ar fi Mihai șora, Alexandru Paleologu, Adrian Marino, pe urmă de pictori, Țuculescu, de pildă, redescoperirea marelui sculptor Gheorghe Anghel, pe urmă muzicieni de tot felul (Paul Constantinescu era grozav), unii care erau și literați într-un fel, cum ar fi criticul, instrumentistul și eseistul Mihai Rădulescu sau Mihai Constantinescu, violonist de primă mână și în același timp om de litere, era și el apropiat de Cercul de la Sibiu. Uitat este filozoful Titus Mocanu, un
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]