1,675 matches
-
Bălți XE "Bălți" - a afirmat că a refuzat ordinul, ceea ce este puțin credibil. Topor XE "Topor, Ion (general)" purta răspunderea pentru „curățirea terenului” În Basarabia XE "Basarabia" (ibidem, p. 149). 61 Proces-verbal de la depoziția lui Alexandru Olteanu XE "Olteanu, Alexandru" (locotenent-colonel) la Tribunalul Poporului din București, 8 octombrie 1945, ibidem, vol. 34, pp. 28-28b. 62 Vezi sentința În procesul generalului Stavrat XE "Stavrat" , maiorului Vartic XE "Vartic" și alți 33 de acuzați, Tribunalul penal din București, 17 august 1949, Ancel XE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
câțiva ani Îl tot dădeau deoparte de pe listele cu avansări și se gândea cu groază că-l ajungea bătrânețea numai cu steaua de maior pe umăr. Un camion scufundat pe jumătate În canal i-ar fi amânat iarăși gradul de locotenent-colonel: s-ar fi considerat că nu se ocupase Îndeajuns de temeinic de instruirea și impunerea unei discipline drastice militarilor În termen. Îi Învățase pe cei trei ce și cum să spună atunci când i-ar fi Întrebat cineva. Amenințarea cu plutonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
său, maiorul Cristeia, ce fusese înainte șef D.I.E. în misiunea de spionaj la Paris, colonelul Iancu, fost director al companiei „Prodexport“, iar apoi înalt funcționar de cancelarie la ambasada română din Viena, în timp ce generalul Baclița lucra la ambasada din Teheran, locotenent-colonelul Mateescu, la ambasada din Varșovia, și colonelul Negrițoiu la New York. În cadrul Ministerului Comerțului Exterior, mai multe oficialități au fost desemnate ca personal al Securității: colonelul Stoiculescu, fost director la „Fructexport“, care apoi a răspuns de exporturile agricole, maiorul Cornaciu, responsabil
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fost desemnate ca personal al Securității: colonelul Stoiculescu, fost director la „Fructexport“, care apoi a răspuns de exporturile agricole, maiorul Cornaciu, responsabil cu exportul de fructe, colonelul Ghiță, fost director la „Metalimportexport“, care se ocupa cu exportul de metale, și locotenent-colonelul Dumitrescu, care se ocupa de exportul de minereuri și conducea compania „Terra“. Alți ofițeri de Securitate de la departamentele internaționale ale Ministerului Comerțului Exterior au fost identificați ca fiind colonelul Talpaș, șeful departamentului pentru Asia, care supraveghea investițiile japoneze și coreene
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
493, 495. Ducellier, Alain 45. Diaconescu, Emil 169. Dudescu, logofăt 144. Diaconescu, Ion 443. Duică, Camelia 433. Diamandi, Manole 178. Dumas, Alexandre 153. Diamandy, Constantin 304, 305, 309-316, Dumitrescu, Adrian 340. 319, 322. Dumitrescu, Gh. T. 136. Diderot 152. Dumitrescu, locotenent-colonelul 429. Dietrich, Ute 52. Dumitrescu, vice-ministru 385. Dimitrios Racovitsa 136. Dumitriu, Paul 422. Dimitriu, Daniel 494. Dunin-Wąsowicz, Teresa 56. Dimo, Nicolai Alexandrovici 402. Dineață, Ion 443. Długosz, Jan 61. Dobre, Florica 433. Dobre, meșter 49. Dobre, v. și Ioan Dobrevici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
450. Martin, Mircea 496. Martin, Paul 224. Martin-Kilcher, S. 476. Martoiu, Ripsimia 445. Marțian, D. P. 218. Marx, Karl 491, 493, 494, 496, 499, 500, 502-506, 511. Masarik, Jan 195. Maselli Scotti, F. 477. Massignac, conte rus 288, 289. Mateescu, locotenent-colonel 429. Mateevici, v. Herescu, Mihai. Matei al Mirelor 119, 120, 121. Matei Basarab 112, 115, 119, 120. Matei, Horia C. 209, 210. Matei, Vasile 79, 131. Mathieu, N. 469. Mattingly, D. 479. Maurocordatus, v. Mavrocordat. Mavrocordat, v. Constantin ~, Ioan Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
r...spundere (ministere, parlament, judec...tori etc.). Pe internet au Început s... circule liste cu „colaboratori”, Ins... problemă principal... s-a dovedit a fi num...rul mare de documente distruse de c...tre Serviciile de securitate. În noiembrie 1989, un locotenent-colonel din poliția politic... avertizeaz... mass media c... din 110 000 de dosare de racolare, 100 000 fuseser... arse! Ținîndu-se cont de lacunele existente În fișiere, „legea interog...rîi”, care În 1994 prevedea eliminarea din 10 000 de posturi, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
cu N. Bălcescu și C. Negri, a luat parte la revoluția de la 1848, sprijinind apoi intens emigrația română. Alături de fratele său mai mare, A. a fost unul dintre fruntașii unioniștilor din Moldova. După înscăunarea lui Al. I. Cuza, a ajuns locotenent-colonel, aghiotant al domnitorului și a îndeplinit, între 1860 și 1866, funcția de agent diplomatic al României la Paris și Londra. În această calitate, a susținut, cu o desăvârșită abilitate, politica lui Cuza, reușind să păstreze, în cele mai dificile circumstanțe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285235_a_286564]
-
era întărită cu tunuri comandate de ofițeri austrieci și de cuiburi de mitraliere) avea la Beersheba o garnizoană de 4.000 de militari otomani sub ordinele colonelului Ismet Bey. Comandantul brigăzii australo-neozeelandeze era generalul William Grant, comandantul Regimentului 4 era locotenent-colonelul Bourchier, comandantul diviziei de cavalerie era generalul Sir Harry Chauvel, el însuși aflat sub ordinele lui Sir Edmund Allenby, generalissimul armatei britanice din Palestina. Lucru de neînțeles este că li s-a interzis celor două regimente de infanterie călare (4
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
lumii, a fost arsă în anul 391 A.D. și apoi din nou, de către arabi, în 642. Bombardarea vechii mînăstiri Montecassino în februarie 1944 ar fi putut distruge și prețioasa arhivă, dacă aceasta nu ar fi fost evacuată la timp de locotenent-colonelul Julius Schlegel (austriac catolic) și de căpitanul Maximilian Becker (german protestant) din garnizoana germană. §§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§ Hitler se exprimase că dacă Germania nu a fost suficient de puternică ca să învingă, atunci nu merita să supraviețuiască. Recunoaștem vechea paranoie L'État c'est
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
la rezultatele subsumate obiectivului de identificare a structurii factoriale a competenței psihosociale. 4. Demersul cercetării: subiecți și metode Subiecții cercetării au fost 100 de ofițeri din Marina Militară (17 sublocotenenți/aspiranți, 17 locotenenți, 18 căpitani, 23 maiori/locotenent-comandori și 23 locotenent-colonei/căpitan-comandori) cu vârsta medie de 34,6 ani și AS=6,73. În cele ce urmează vom aborda dimensiunile, variabilele și indicatorii competenței psihosociale a liderului militar. Cadrele definitorii ale cercetării, precum și abordarea contingentă, în care succesul conducerii este în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și al lui Paul Davidovici, avocat; este frate cu scriitoarea Victoria Dragu. A urmat Liceul Militar din Breaza și Câmpulung Moldovenesc, Școala Militară de Aviație de la Buzău și Academia Militară din București. A fost pilot de vânătoare, obținând gradul de locotenent-colonel. A debutat publicistic în „Viața militară” în 1968, și editorial, cu volumul Caii de la Voroneț (1974), al cărui manuscris fusese premiat în 1973 la concursul anual de debut al Editurii Eminescu. În scurtul răstimp cât i-a fost dat să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286706_a_288035]
-
unul, Milu Mihalovici, ăsta era român, și am venit la Bârlad șef de depozit la produse animale, peste calea ferată. Ei bine, aici am dat piept cu cel care m-a urmărit o viață întreagă pas cu pas. Domnul, acum locotenent-colonel, Lambru, el m-a urmărit. Nu am să-i reproșez nimic, nu mi-a zis niciodată nici "mă" măcar, n-am vorbit totdeauna decât foarte frumos cu el, ba chiar am avut niște ieșiri cam contra lui. Eram de acum
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în mai 1974. în anii 1970 și 1980, în lipsa unei motivații ideologice, serviciile comuniste revin la modurile clasice de recrutare: bani, șanatj sexual - de exemplu, compromiterea industriașilor veniți să viziteze Târgul Internațional de la Dresda, activitate a rețelei lui Vladimir Putin, locotenent-colonel KGB -, exploatarea sentimentelor - utilizarea lui „Romeo” pentru a recruta femei ocupând posturi strategice. Atașații militari ai regimurilor comuniste, instalați în ambasade și beneficiind de statut diplomatic, sunt specialiști în spionajul militaro-industrial și nu depind decât de GRU, care lucrează în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Marii Aliați, dezastruoasă în consecințe pentru România, cum era lesne de bănuit, a afectat decisiv activitatea și organizarea principalului serviciu informativ național, astfel că prin nota nr. 576 017 din 27 august 1944, Serviciului Special de Informații (la conducerea căruia locotenent-colonelul Traian Borcescu luase deja locul lui Eugen Cristescu, „dispărut” pentru moment) a fost trecut din subordinea Președinției Consiliului de Miniștri în aceea a Ministerului Apărării Naționale. Pentru a marca această schimbare, începând cu data respectivă, doi dintre ofițerii Serviciului Special
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
februarie 1938. Motivându-se menținerea ordinii publice și siguranței noului regim instituit, regele Carol al II-lea recurge și la folosirea cadrelor militare în funcțiile administrative. Fapt pentru care prefecții de județe sunt numiți din rândul ofițerilor cu grade superioare (locotenenți-colonei și colonei). O altă măsură, care va suprima regimul pluripartidismului, este neconvocarea corpului electoral la urne. Acțiunea, de fapt, nu s-a soldat cu manifestări de rezistență a populației, a opiniei publice ce, mai degrabă, socotea necesară restabilirea ordinii în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
asigura protecția pe Dunăre în zona Cazanelor, care putea fi blocată cu relativă ușurință. În vara anului 1940, ambele agenturi au intrat în componența Biroului „G”, care făcea legătura cu serviciile germane. Șeful acestui birou a fost numit în persoana locotenent-colonelului Constantin Ionescu-Micandru, fostul șef al Frontului de Est. Agenturile secrete erau constituite din mai multe categorii de informatori. Acestea erau în număr de circa 11. Prima categorie era constituită de informatorii „observatori”, folosiți în interior pentru supraveghere, semnalare sau dirijați
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și de director adjunct. Eugen Cristescu este reconfirmat în funcția supremă, cea de adjunct rămânând neocupată până în septembrie 1943, când a fost ocupată de colonelul Ion Lissievici, iar după plecarea lui pe front, pentru stagiu, de la 1 ianuarie 1944, de locotenent-colonelul Traian Borcescu; acesta a fost menținut în funcție și după 23 august 1944. Biroul Personal a fost transformat în Secția a VII-a Personal, măsură justificată de mărirea numărului personalului și a lucrărilor lui. A fost condusă de Dumitru Lepădat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Secretariat a apărut prin transformarea Biroului Secretariat, motivată de mărirea volumului de lucrări și de colaborarea „cu celelalte autorități de ordine publică”, precum și cu ministerele. Această secție a fost condusă succesiv de mai mulți ofițeri, dintre care s-a impus locotenent-colonelul Voicescu, „un ofițer muncitor, corect și foarte conștiincios în executarea atribuțiilor”. Printre atribuții, Secția Secretariat avea registratura generală (manipularea corespondenței și a celorlalte documente ce intrau și ieșeau din serviciu) și curieratul extern, folosindu-se de următoarea componență: - Biroul Cifru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
general de conducere, orientare, control și îndrumare a întregii activități a Serviciului. În organigramă, s-au păstrat cele trei Fronturi, dezvoltându-se, ca număr și personal, centrele, subcentrele, rezidențele și rețelele informative. Astfel, existau: Frontul de Vest era condus de locotenent-colonelul Aurelian Andra, un „foarte bun cunoscător al problemelor, în special cele maghiare, el fiind ardelean de origine”. Centrele lui informative erau la: Brașov, Teiuș, Beiuș, Arad și Timișoara. Un subcentru informativ era la Turda. Rezidențele erau în teritoriul ocupat de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pentru ocuparea restului Transilvaniei, situația din Franța ocupată și cea liberă, ca și orientările externe și șansele de viitor în Italia, propaganda maghiară, dar și atitudinile și sentimentele oficialilor și ale poporului italian. Frontul de Sud a fost condus de locotenent-colonelul Ion Popescu, „element calm și plin de tact” și avea numeroase rețele informative și rezidențe în afara granițelor (trei la Belgrad, una la Vârșeț, Becicherec, Djvadek, Zagreb și Skoplje, două la Sofia, una la Varna, două la Atena, una la Salonic
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Era sprijinit și de Eșalonul Mobil informativ al Marelui Cartier General. Principala sa misiune consta în explorarea și exploatarea tuturor posibilităților informative, pentru a stabili și preciza „dispozitivul și potențialul de război sovietic”. Frontul de Est a fost condus de locotenent-colonelul Grigore Ernescu. Secția a II-a Contrainformații - o perioadă a fost condusă de locotenent-colonelul Traian Borcescu, care „a făcut multe și lăudabile eforturi, dar rezultatele nu au fost, totuși, pe măsura străduințelor”. Deplasându-i „centrul de activitate din birouri pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
consta în explorarea și exploatarea tuturor posibilităților informative, pentru a stabili și preciza „dispozitivul și potențialul de război sovietic”. Frontul de Est a fost condus de locotenent-colonelul Grigore Ernescu. Secția a II-a Contrainformații - o perioadă a fost condusă de locotenent-colonelul Traian Borcescu, care „a făcut multe și lăudabile eforturi, dar rezultatele nu au fost, totuși, pe măsura străduințelor”. Deplasându-i „centrul de activitate din birouri pe teren”, Eugen Cristescu a împărțit-o pe trei secții: - Contrainformații; - Contraspionaj și - Contrasabotaj. În
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
contrainformative pe lângă Marele Cartier General și un efectiv de patru ofițeri și 375 de angajați civili, depășind efectivul întregului Serviciu Secret de Informații din vremea lui Mihail Moruzov. Secția a III-a „G” (Germania) - Relații Externe a fost condusă de locotenent-colonelul Constantin Ionescu-Micandru, „ofițer bun, muncitor și corect, care nu a depășit niciodată instrucțiunile de colaborare ce le avea” și care „participase la întrevederile lui Moruzov cu Canaris”. Eugen Cristescu l-a declarat cel mai bun ofițer analist profesionist dintre toți
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Miniștri. Printre atribuțiunile secției se număra cercetarea și cenzurarea corespondenței destinată străinătății, reținând pe cea care încălca legile și siguranța statului român. Pe baza constatărilor rezultate din cercetări se întocmeau rapoarte informative. Secția a VI-a a fost condusă de locotenent-colonelul Constantin Rădulescu. Își avea sediul conspirativ și acoperit chiar în Palatul Telefoanelor și Telecomunicațiilor, iar cenzura corespondenței la Gara de Nord. În compunerea sa intrau două birouri: - Biroul 1 Cenzură (executa operațiunile pur tehnice: desfacerea și închiderea corespondenței) și - Biroul 2 Sinteza
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]