3,340 matches
-
participante, din Comitetul Internațional Director al Deceniului (International Steering Committee - ISC). Scopul Deceniului este de a reduce semnificativ, pe parcursul a zece ani, decalajele socioeconomice care despart populația romă de restul cetățenilor. Domenii de acțiune: educație, sănătate, locuri de muncă și locuire traversate de conceptul de combatere a sărăciei, discriminării și inegalității între sexe (gender). Agenția de Implementare a Deceniului este Guvernul României, Agenția Națională pentru Romi (ANR), iar președintele ANR este coordonatorul național al Deceniului. La ultima întâlnire a Comitetului Internațional
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
estimarea grupului-țintă, beneficiarii direcți (mainstreamind and targeting). Figura 3 Complementaritatea obiectivelor și a rezultatelor pe perioada implementării politicilor publice pentru romi Obiectivele Deceniului sunt cele de promovare a incluziunii sociale în patru domenii sectoriale, educație, sănătate, locuri de muncă și locuire, traversate de combaterea discriminării, a sărăciei și a inegalității de șanse. Obiectivele strategiei guvernului sunt de responsabilizare a autorităților publice centrale și locale în aplicarea măsurilor concrete de îmbunătățire a situației romilor în cinci domenii sectoriale: dezvoltare comunitară și administrație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a inegalității de șanse. Obiectivele strategiei guvernului sunt de responsabilizare a autorităților publice centrale și locale în aplicarea măsurilor concrete de îmbunătățire a situației romilor în cinci domenii sectoriale: dezvoltare comunitară și administrație publică, educație, sănătate, locuri de muncă și locuire, formarea resurselor umane rome și includerea acestora în procesele de luare a deciziilor, traversate de combaterea discriminării și promovarea egalității de gen. Cele opt obiective ale PNAinc vor contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață ale romilor, provocările-cheie fiind stabilite în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și includerea acestora în procesele de luare a deciziilor, traversate de combaterea discriminării și promovarea egalității de gen. Cele opt obiective ale PNAinc vor contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață ale romilor, provocările-cheie fiind stabilite în domeniile: sănătate, educație, economic, locuire, împroprietărire și reglementarea juridică a proprietății și cetățeniei (acte de identitate), traversate de combaterea discriminării, reabilitarea imaginii de sine și continuarea formării resurselor umane rome. În sfârșit, odată cu semnarea Memorandumului de Incluziune (JIM) la 20 iunie 2005, acesta a stabilit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
interguvernamentale, politici elaborate, implementate, monitorizate și evaluate cu expertiza romilor. Chiar dacă Strategia Guvernului prevede acțiuni în zece domenii sectoriale, din anul 2002, accentul în implementarea strategiei s-a restrâns la cinci domenii de activitate, respectiv educație, sănătate, locuri de muncă, locuire, administrație și dezvoltare comunitară. Combaterea discriminării a constituit, în principal, sarcina Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, înființat prin Strategia Guvernului. Elementele de noutate ale PNAinc completează activitățile propuse pe cele cinci domenii sectoriale ale Strategiei Guvernului, de exemplu, capitolul educație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
2 milioane de euro. Totalul proiectelor implementate este de 185. Figura 12 Direcționarea resurselor financiare în funcție de obiectivele propuse în politicile publice pentru romi Resursele financiare alocate strategiei Guvernului s-au concentrat până în 2005 pe următoarele domenii: învățământ vocațional, muncă, sănătate, locuire și mica infrastructură, activități aducătoare de venituri. Prin programarea multianuală, se vor sprijini financiar aceleași domenii, dar și altele noi, cum ar fi: obținerea actelor de identitate, programe de conștientizare și informare publică legate de drepturile și îndatoririle cetățenilor romi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
implicare sporită a acesteia și pentru coordonarea politicilor sociale ale Uniunii Europene cu eforturile Deceniului Romilor. Aminteam mai sus că începând cu anul 2002, implementarea strategiei s-a restrâns la cinci domenii de activitate, respectiv educație, sănătate, locuri de muncă, locuire, administrație și dezvoltare comunitară, abordate de Agenția Națională pentru Romi, prin programele PHARE 1998, 2000, 2002. Domeniul educației a fost abordat exclusiv de Ministerul Educației și Cercetării, prin Programarea multianuală 2004-2006, pe lângă continuarea abordării sectoriale a acelorași domenii fiind tratată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
forțată a unor bunuri: - deprivarea primară (lipsuri legate de alimente, haine, încălzirea locuinței); - deprivarea secundară (absența unor bunuri precum telefon, automobil, activități de timp liber dorite); - deprivarea privind casa și bunurile de folosință îndelungată (absența unor bunuri legate de calitatea locuirii și facilitățile în cadrul locuirii). În ceea ce privește sursele excluziunii sociale, pot fi identificate 3 tipuri distincte: - excluziunea structurală, produsă de însăși configurația sistemului social reprezintă: rezultatul unor procese structurale, ca, de exemplu, șomajul produs de mecanismele de restructurare specifice tranziției sau de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
deprivarea primară (lipsuri legate de alimente, haine, încălzirea locuinței); - deprivarea secundară (absența unor bunuri precum telefon, automobil, activități de timp liber dorite); - deprivarea privind casa și bunurile de folosință îndelungată (absența unor bunuri legate de calitatea locuirii și facilitățile în cadrul locuirii). În ceea ce privește sursele excluziunii sociale, pot fi identificate 3 tipuri distincte: - excluziunea structurală, produsă de însăși configurația sistemului social reprezintă: rezultatul unor procese structurale, ca, de exemplu, șomajul produs de mecanismele de restructurare specifice tranziției sau de înseși procesele economice; efectul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
primare; b) de la transferuri sociale; - excluziunea de la educație: participare școlară/abandon școlar la diferite niveluri, pe medii rezidențiale și grupuri sociale; - excluziunea de la serviciile de sănătate; - excluziunea de la serviciile de asistență socială; - excluziunea de la servicii ocupaționale/piața muncii; - excluziunea de la locuire/condiții decente de locuire; - excluziunea de la participare la viața politică; - excluziunea socială din cauza delincvenței; - excluziunea socială din cauza dependenței de alcool, drog; - excluziunea produsă de deformările de funcționare ale justiției, poliției etc.; - excluziunea socială cauzată de accesul redus la oportunități în funcție de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sociale; - excluziunea de la educație: participare școlară/abandon școlar la diferite niveluri, pe medii rezidențiale și grupuri sociale; - excluziunea de la serviciile de sănătate; - excluziunea de la serviciile de asistență socială; - excluziunea de la servicii ocupaționale/piața muncii; - excluziunea de la locuire/condiții decente de locuire; - excluziunea de la participare la viața politică; - excluziunea socială din cauza delincvenței; - excluziunea socială din cauza dependenței de alcool, drog; - excluziunea produsă de deformările de funcționare ale justiției, poliției etc.; - excluziunea socială cauzată de accesul redus la oportunități în funcție de zonă/ comunitate; accesul la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
25,5 26,5 27,7 28,8 28,4 28,3 28,5 28 27,6 27,6 - - * Sănătate, învățământ și transferuri sociale (includ cheltuieli pentru asistență socială, alocații, pensii, ajutoare, indemnizații și alte cheltuieli sociale - minus cele pentru locuire). Surse: Raportul Național al Dezvoltării Umane, România (2000) și Ministerul de Finanțe; Abramovici, 2002 • Subfinanțarea serviciilor de educație și sănătate. Dacă în general cheltuielile sociale au fost subfinanțate, anumite componente ale acestora, cum ar fi serviciile de educație și sănătate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de Finanțe; Abramovici, 2002 • Subfinanțarea serviciilor de educație și sănătate. Dacă în general cheltuielile sociale au fost subfinanțate, anumite componente ale acestora, cum ar fi serviciile de educație și sănătate (ca și altele, precum cele de asistență socială și de locuire) au produs efecte sociale negative majore din cauza insuficienței resurselor. Principalele instituții furnizoare de servicii sociale, educația și serviciile de sănătate au contribuit modest, nu de puține ori negativ, la susținerea colectivității aflate într-un proces dificil de tranziție din pricina atât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
mortalității materne, între anii 2001 și 2009; - creșterea proporției nașterilor asistate de personal calificat; - stoparea creșterii, în anul 2005, a tuberculozei și începutul regresiei acesteia asupra populației; - asigurarea accesului la medicamentele de bază necesare populației, la prețuri accesibile. Excluziunea de la locuire Excluziunea de la locuire este legată îndeosebi de condițiile proaste de locuire (incluzând aici și inaccesibilitatea la utilitățile publice din pricina costurilor mari în raport cu resursele indivizilor), accesul dificil la cumpărarea/închirierea unei locuințe în mediul urban al persoanelor fără adăpost. • Supraaglomerarea. Din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
anii 2001 și 2009; - creșterea proporției nașterilor asistate de personal calificat; - stoparea creșterii, în anul 2005, a tuberculozei și începutul regresiei acesteia asupra populației; - asigurarea accesului la medicamentele de bază necesare populației, la prețuri accesibile. Excluziunea de la locuire Excluziunea de la locuire este legată îndeosebi de condițiile proaste de locuire (incluzând aici și inaccesibilitatea la utilitățile publice din pricina costurilor mari în raport cu resursele indivizilor), accesul dificil la cumpărarea/închirierea unei locuințe în mediul urban al persoanelor fără adăpost. • Supraaglomerarea. Din totalul populației, 42
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de personal calificat; - stoparea creșterii, în anul 2005, a tuberculozei și începutul regresiei acesteia asupra populației; - asigurarea accesului la medicamentele de bază necesare populației, la prețuri accesibile. Excluziunea de la locuire Excluziunea de la locuire este legată îndeosebi de condițiile proaste de locuire (incluzând aici și inaccesibilitatea la utilitățile publice din pricina costurilor mari în raport cu resursele indivizilor), accesul dificil la cumpărarea/închirierea unei locuințe în mediul urban al persoanelor fără adăpost. • Supraaglomerarea. Din totalul populației, 42,8% se află sub media de 14,2
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
2 m2/persoană (INSSE, 2003). O serie de date recente (INSSE, ACOVI, 2002) relevă faptul că persoanele aflate în primele 3 decile de venit sunt cele mai afectate de supraaglomerare. De asemenea, 7,4% din populație înregistrează o densitate de locuire de peste 2,01 persoane/cameră, iar pentru aproximativ 6% din populația țării (1,3 milioane de persoane), suprafața de locuit/persoană este în jur de 4 m2 (cca 100 000 de locuințe - din care 2/3 în rural). • Lipsa racordurilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
peste 80% din localități nu beneficiază de apă curentă, canalizare sau gaze naturale. În aceste condiții, doar cca 13% din locuințe sunt dotate cu baie și 2% au încălzire centrală. Toate acestea arată că în mediul rural dimensiunea excluziunii de la locuire este semnificativă și departe de a putea fi diminuată pe termen scurt și chiar și pe termen mediu. Se poate spune că, în România, mediul rural în sine este o sursă de excluziune socială, pentru multe localități rurale accesul la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de resurse suficiente pentru o viață decentă, pentru a participa activ la viața publică socială și culturală, pentru a avea libertatea de decizie asupra propriei vieți și pentru a dispune de serviciile sociale de îngrijire în funcție de nevoile individuale. Cheltuielile de locuire, de sănătate și cele pentru alimente sunt dominantele cheltuielilor vârstnicilor din urban, în timp ce alte cheltuieli, precum cele de consum cultural, sunt reziduale. Persoanele cu dizabilități În ciuda recentelor măsuri de incluziune socială promovate la nivel național, persoanele cu dizabilități reprezintă în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
multe zeci de mii de gospodării de rromi), riscul de excluziune socială este extrem de ridicat, practic, sute de mii de persoane fiind în pericolul de a-și pierde locuința dacă legea s-ar aplica în litera ei. Tabelul 28. Situația locuirii la populația de rromi Situația locuinței Pondere Pondere Pondere Casă la curte cu chirie 6,5% Total cu chirie: 16,5% Apartament cu chirie 10% Total la bloc: 21% Apartament proprietate 11% Total proprietate legală: 61% Casă personală (a familiei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
păstrării construcției în toate cazurile în care este posibil și al constituirii dreptului de proprietate pentru rromi), pentru că altfel va încuraja perpetuarea modelului la familiile tinere ce se află în situații similare. Departe de a fi una secundară, problema densității locuirii la populația de rromi (care este și ea cauzatoare de deprivare și de excluziune socială) e una cu semnificație majoră pentru politicile sociale referitoare la locuire. Probleme legate de educația copiilor în comunitățile de rromi. Într-un studiu din 1992
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ce se află în situații similare. Departe de a fi una secundară, problema densității locuirii la populația de rromi (care este și ea cauzatoare de deprivare și de excluziune socială) e una cu semnificație majoră pentru politicile sociale referitoare la locuire. Probleme legate de educația copiilor în comunitățile de rromi. Într-un studiu din 1992 (Zamfir, Zamfir, 1993) s-a constatat că doar 51% dintre copiii rromi din România, având vârsta de 10 ani, frecventau regulat cursurile școlare. Alți 14% întrerupseseră
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în stradă; în acest sens, este esențială amenajarea de către autoritățile locale a unor adăposturi și locuințe de urgență în toată țara; 1.4. monitorizarea situațiilor de evacuare forțată din locuințele dobândite de foștii proprietari, identificarea și dezvoltarea unor alternative de locuire pentru familiile evacuate. 2. Direcții de acțiune pentru promovarea incluziunii sociale în sfera educației: 2.1. suport pentru copiii dotați defavorizați (în special cei din mediul rural): introducerea unui pachet de burse, subvenții și gratuități pentru elevii și studenții merituoși
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pentru medici pentru a accepta să profeseze în localitățile/zonele care nu au medici (sau nu au medici suficienți); 3.4. creșterea accentului pe prevenție și tratarea în faze incipiente a problemelor de sănătate. 4. Promovarea incluziunii sociale în sfera locuirii: 4.1. amenajarea masivă de locuințe sociale în toate județele și orașele și respectarea criteriilor de acordare a acestora conform legii locuinței; 4.2. sprijinirea în continuare a familiilor sărace pentru plata cheltuielilor de încălzire a locuinței pe perioada de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de iarnă; 4.3. identificarea și monitorizarea persoanelor cu datorii la întreținere și stimularea autorităților locale în a imagina strategii de reeșalonare a plăților; 4.4. creșterea accesului populației sărace la consumul de utilități publice; 4.5. îmbunătățirea condițiilor de locuire a populației din mediul rural prin investiții în infrastructura de bază. 5. Promovarea incluziunii pe piața muncii: 5.1. dezvoltarea unor servicii ocupaționale integrate; 5.2. stimularea măsurilor active de combatere a șomajului, cu accent pe crearea unor locuri de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]